DECIZIA nr. 812 din 5 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului și ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele și pentru membrul său de sindicat Iulian Smadu, în Dosarul nr. 4.738/121/2016* al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 37D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece autorul acesteia solicită Curții Constituționale să legifereze salarizarea unei categorii profesionale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.738/121/2016*, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2008, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 și ale Legii nr. 53/2017“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele și pentru membrul său de sindicat Iulian Smadu, într-o cauză având ca obiect „obligația de a face – drepturi bănești“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) și ale art. 44 alin. (1) și (2), deoarece nu conțin reglementări referitoare la salarizarea agenților de securitate care își desfășoară activitatea în instituțiile de învățământ de stat în condițiile în care, potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, acestea sunt obligate să își asigure paza proprie cu personal calificat/agenți de securitate. Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, „Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unității beneficiare, conform legii“. De asemenea, art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003 coroborat cu art. 37 alin. (1) din aceeași lege prevăd pentru personalul care execută activități de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor obligativitatea calificării profesionale, a obținerii avizului din partea organelor de poliție și atestarea profesională în acest domeniu. Așadar, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 333/2003, instituțiile școlare au dreptul să își asigure paza proprie cu condiția de a încadra persoane calificate pentru a îndeplini funcția de agent de securitate (cod COR 541401 – muncitor calificat). Persoanele care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 333/2003, nu erau calificate ca agent de securitate, dar erau încadrate pentru a asigura paza proprie a instituțiilor școlare, au fost obligate, prin prevederile art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003 coroborat cu art. 37 alin. (1) din aceeași lege, să se califice profesional și să dobândească atestatul de calificare ca agent de securitate. Însă instituțiile școlare nu au posibilitatea să prevadă în organigramă și în statul de funcții funcția de agent de securitate (cod COR 541401 – muncitor calificat) și nici să salarizeze persoanele care asigură paza proprie în conformitate cu activitatea prestată, deoarece actele normative care reglementează salarizarea personalului din instituțiile bugetare nu au prevăzut și salarizarea pentru funcția de agent de securitate pentru instituțiile școlare (în învățământul de stat). Se încalcă astfel principiul corelării actelor normative și art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, într-un stat de drept, în activitatea de legiferare, este imperios necesar să existe o strânsă legătură între actele normative. Or, nu există corelare între legea care obligă la asigurarea pazei proprii a instituțiilor școlare (Legea nr. 333/2003) și actele normative care reglementează salarizarea personalului de pază din instituțiile de stat. Prin aceste acte normative privind salarizarea personalului din instituțiile publice, legiuitorul a eludat prevederile Legii nr. 333/2003, prin neincluderea unui nivel salarial pentru agenții de securitate care asigură paza instituțiilor de învățământ. … 6.De asemenea, se susține că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, deoarece se încalcă dreptul persoanei de a primi un salariu corespunzător profesiei exercitate la un loc de muncă pentru care sunt impuse, fără nicio derogare, condiții de dobândire a calificării profesionale și a atestatului de agent de securitate. Or, așa cum reiese din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, drepturile salariale fac parte din conținutul complex al dreptului la muncă, iar aceste drepturi intră în sfera dreptului de proprietate. Așadar, art. 41 alin. (1) din Constituție prevede implicit și dreptul persoanei de a primi un salariu corespunzător profesiei exercitate. Or, în practică, persoanele care îndeplinesc într-o instituție școlară atribuțiile unui agent de securitate nu sunt salarizate ca agent de securitate, ci ca persoană care ar avea alte atribuții de serviciu. … 7.În final, se susține că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 44 din Constituție. … 8.Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, niciunul dintre actele normative criticate nu încalcă supremația Legii nr. 333/2003, deoarece aceasta din urmă nu face vreo referire în cuprinsul său la procedura de constituire a organigramelor sau a statelor de funcții din instituțiile bugetare. Dimpotrivă, aceste acte normative se coroborează cu dispozițiile art. 13 din Legea nr. 333/2003 care enumeră și paznicii printre persoanele care asigură paza proprie dintr-o instituție. Totodată, instanța apreciază că actele normative criticate nu încalcă dispozițiile invocate din Constituție, deoarece neincluderea în statul de funcții sau în organigrama unei instituții și a funcției de agent de securitate nu determină nici îngrădirea dreptului la muncă sau de alegere a unei profesii și nici nu îngrădește dreptul de proprietate asupra salariului aferent muncii desfășurate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile „Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2008, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 și ale Legii nr. 53/2017“. În realitate, analizând motivarea autorului excepției de neconstituționalitate – care este nemulțumit de faptul că actele normative care reglementează salarizarea personalului din instituțiile bugetare nu au prevăzut și salarizarea pentru funcția de agent de securitate pentru instituțiile școlare – Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele prevederi:– Ordonanța Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările și completările ulterioare; … – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare; … – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, aprobată prin Legea nr. 198/2017; … – Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare. …  … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii și în art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică a autorului excepției de neconstituționalitate este aceea că instituțiile școlare nu au posibilitatea să prevadă în organigramă și în statul de funcții funcția de agent de securitate (cod COR 541401 – muncitor calificat) și nici să salarizeze persoanele care asigură paza proprie în conformitate cu activitatea prestată, deoarece actele normative care reglementează salarizarea personalului din instituțiile bugetare nu au prevăzut și salarizarea pentru funcția de agent de securitate pentru instituțiile școlare (în învățământul de stat), ci doar salarizarea pentru funcția de paznic, muncitor necalificat. Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că, potrivit art. 88 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, „Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic și personal nedidactic“, iar, în conformitate cu art. 88 alin. (4) din aceeași lege, „Personalul nedidactic își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare“. Potrivit art. 96 alin. (7) lit. f) din aceeași lege, Consiliul de administrație, ca organ de conducere al unității de învățământ, aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic. … 15.În ceea ce privește salarizarea personalului nedidactic, Curtea reține că salariile de bază de care beneficiază personalul nedidactic din unitățile de învățământ superior/universitar, din învățământul preuniversitar, din bibliotecile centrale universitare, din unitățile de învățământ special, din unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar, din unitățile conexe ale învățământului preuniversitar și din unitățile de învățământ pentru activități extrașcolare sunt prevăzute la pct. 7 (Funcții auxiliare comune specifice învățământului) din anexa nr. 2 (FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „ÎNVĂȚĂMÂNT“) la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, astfel cum a fost modificată prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2017. Potrivit acestor norme de lege, funcțiile auxiliare comune specifice învățământului sunt următoarele: muncitor calificat, portar, paznic, îngrijitor, pompier, bucătăreasă, spălătoreasă/lenjereasă și muncitor necalificat, legea prevăzând și salarizarea acestora. De asemenea, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2017 prevede că funcțiile care nu se regăsesc la pct. 7 („Funcții auxiliare comune specifice învățământului“) din anexa nr. 2 (FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „ÎNVĂȚĂMÂNT“) la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se asimilează din punctul de vedere al salarizării cu funcția de muncitor calificat. Având în vedere acest cadru legislativ, Curtea reține că faptul că legiuitorul nu a prevăzut în categoria funcțiilor nedidactice, ca funcție auxiliară comună specifică învățământului, și funcția de agent de securitate (ca muncitor calificat), ci doar funcția de paznic, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, ci un aspect care ține de politica de legiferare adoptată în domeniul muncii. … 16.Curtea constată că autorul excepției solicită, în realitate, modificarea legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin introducerea funcției de agent de securitate, personal calificat, în cadrul categoriei personalului nedidactic. Or, o astfel de solicitare nu ține de competența Curții Constituționale, fiind atribuția legiuitorului de a stabili categoriile de funcții din sistemul bugetar, nivelul de studii pentru fiecare funcție, precum și salarizarea corespunzătoare acestora. De asemenea, faptul că autorul excepției are calificarea de agent de securitate, dar poate fi angajat doar ca paznic, pentru că nu îi permite legislația salarizării personalului plătit din fonduri publice (care prevede că funcțiile auxiliare comune specifice învățământului sunt următoarele: muncitor calificat, portar, paznic, îngrijitor, pompier, bucătăreasă, spălătoreasă/lenjereasă și muncitor necalificat), nu poate constitui un motiv de neconstituționalitate a întregii legislații referitoare la salarizarea personalului din familia ocupațională a învățământului, criticată pentru o omisiune de reglementare, care însă nu este de natură constituțională. … 17.Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, „Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora“. Art. 12 alin. (1) din aceeași lege prevede că „Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unității beneficiare, conform legii“, iar art. 13 alin. (1) prevede că „Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unității, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază. Se asimilează personalului de pază și persoanele care cumulează atribuțiile de pază cu alte atribuții de serviciu“. Astfel, pretinsa necorelare a actelor normative privind salarizarea personalului din instituțiile publice, prin care autorul excepției susține că legiuitorul a eludat prevederile Legii nr. 333/2003 prin neincluderea unui nivel salarial pentru agenții de securitate care asigură paza instituțiilor de învățământ, nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una care intră în competența legiuitorului, care stabilește politica în domeniul salarizării și al funcțiilor din cadrul sistemului plătit din fonduri publice. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învățământului și ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Liber „Educația“ Galați, în numele și pentru membrul său de sindicat Iulian Smadu, în Dosarul nr. 4.738/121/2016* al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește