DECIZIA nr. 810 din 10 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Octavian-Iulian Tiron în Dosarul nr. 10.126/3/2019 (nr. vechi 952/2019) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.376D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a comunicat la dosar o cerere privind judecarea cauzei în lipsa sa. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și arată că cerința legală a depunerii unui număr de 100.000 de semnături pentru înregistrarea candidaturii la funcția de membru din România în Parlamentul European nu este contrară dispozițiilor constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 484 A din 10 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.126/3/2019 (nr. vechi 952/2019), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Octavian-Iulian Tiron cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central privind respingerea candidaturii. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece creează o deosebire între candidații independenți și partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale, deoarece acestea din urmă trebuie să întrunească o condiție ce constă în obținerea sau strângerea unui număr de cel puțin 200.000 de susținători, comparativ cu un candidat independent care are nevoie de susținerea a 100.000 de alegători. Pentru a nu fi creată o deosebire între candidații independenți și partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale, acestea din urmă ar fi trebuit să întrunească o condiție privind susținerea din partea a 100.000 de alegători pentru fiecare candidat din listele depuse la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, sunt invocate și prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. … 7.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Scopul reglementării criticate este acela de a asigura seriozitatea candidaturilor, astfel încât desfășurarea procesului electoral, esențială pentru funcționarea unui stat democratic, să nu fie împiedicată prin înregistrarea unui număr mare de candidaturi lipsite de relevanță. Pentru realizarea acestui scop, legiuitorul a impus atât candidaților independenți, cât și partidelor politice, alianțelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite și alianțelor electorale dovedirea faptului că au susținerea unei părți semnificative a electoratului exprimată în numărul mare de susținători cerut ambelor categorii de candidați. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins: „Poate candida ca independent cetățeanul român sau cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales și este susținut de cel puțin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoțită de un exemplar al listei de susținători, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua de referință.“ … 12.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa privind materia electorală, au mai fost analizate critici similare asupra unor reglementări referitoare la numărul de susținători pentru înregistrarea candidaturilor independente la funcția electivă de membru în Parlamentul European (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 755 din 22 octombrie 2020, Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, sau Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Astfel, Curtea a precizat că sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, criticată, reprezintă expresia normei constituționale indicate și, totodată, opțiunea legiuitorului în materie. Așadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituțional general configurat de art. 37 și 38 din Legea fundamentală și reglementează, la nivelul legii organice, condițiile de desfășurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales. … 14.Or, premisa normei juridice stabilite de prevederile legale referitoare la un număr minim de susținători pentru înregistrarea candidaturii o constituie tocmai condiția generală, constituțională, potrivit căreia candidatul independent la alegerile pentru Parlamentul European trebuie mai întâi să fie titularul dreptului subiectiv de a fi ales, deci se presupune că are vocația exercitării acestui drept, urmând ca, pentru exercitarea în concret a dreptului, să îndeplinească cerința suplimentară de depunere la Biroul Electoral Central a listei cu semnăturile a cel puțin 100.000 de alegători, alături de cererea de admitere a candidaturii sale și alte acte necesare. O astfel de condiție suplimentară nu vine în contradicție cu dreptul de a fi ales, de vreme ce existența acestui drept este o condiție preliminară, sine qua non, fără de care accesul la întreaga procedură electorală este imposibil. Totodată, condiția legală privind depunerea listei cu cel puțin 100.000 de semnături ale susținătorilor cu drept de vot nu are efectul golirii de conținut a dreptului de a fi ales. Trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaților este unul obiectiv și rezonabil, aplicabil în condiții de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanți la alegeri: candidații independenți, pe de o parte, și cei propuși pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiției legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și arată, în același timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar și de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor eligibile comunitar care într-adevăr beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului, astfel încât să existe șanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ european. … 15.În acest context, Curtea nu a reținut încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, invocate prin prisma unei pretinse discriminări între candidații independenți și candidații aflați pe lista unui partid politic, deoarece, așa cum a statuat în jurisprudența sa, principiul egalității cetățenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile, după cum impune și aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil (Decizia nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008). Or, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, „membrii din România în Parlamentul European se aleg pe baza de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe baza de candidaturi independente.“ Participanții la alegeri sunt, pe de o parte, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale și, pe de altă parte, candidații independenți care au calitatea de persoane eligibile comunitar, adică orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/2007. În rândul competitorilor electorali comunitari se remarcă, așadar, două categorii distincte de participanți, diferite sub aspectul regimului juridic aplicabil, reprezentate de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale și persoanele fizice – candidații independenți. Or, art. 16 alin. (1) din Constituție, invocat, consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și nu egalitatea între persoane fizice, pe de o parte, și persoane juridice, pe de altă parte. Ar fi contrar înseși normei fundamentale invocate să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil. … 16.Distinct de acestea, Curtea a reținut că, referitor la condiția depunerii unei liste cu 100.000 de semnături obligatorii pentru depunerea unei candidaturi independente la alegerile pentru Parlamentul European, s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 6 martie 2014, pronunțată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României, și a statuat că, în ceea ce privește numărul de semnături necesare pentru depunerea unei liste electorale, condițiile impuse de state nu constituie un obstacol în calea opiniei poporului cu privire la alegerea reprezentanților. … 17.Curtea Europeană a statuat că art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu stabilește și nu limitează scopurile pe care trebuie să le vizeze o restricție. Prin urmare, o mare varietate de scopuri pot astfel să fie compatibile cu acesta, sub rezerva demonstrării compatibilității acestui scop cu principiul supremației dreptului și cu obiectivele generale ale Convenției în circumstanțele speciale ale cauzei respective. Curtea a mai reținut că măsura sancționată (numărul de 100.000 de semnături de susținere necesar unui candidat independent la funcția de membru în Parlamentul European) avea ca scop să realizeze o selecție rezonabilă în rândul candidaților pentru a asigura reprezentativitatea acestora în Parlamentul European și să împiedice eventualele candidaturi abuzive. A apreciat, de asemenea, că este vorba despre opțiunea legiuitorului național fondată pe criterii de natură politică și instituțională. … 18.În raport cu considerentele enunțate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 sunt în concordanță cu dispozițiile art. 16 din Constituție. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.În ceea ce privește invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, Curtea, în acord cu jurisprudența sa, precizează că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate și nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Octavian-Iulian Tiron în Dosarul nr. 10.126/3/2019 (nr. vechi 952/2019) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește