DECIZIA nr. 81 din 27 februarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Dumitriu în Dosarul nr. 22.363/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.393D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu pot fi interpretate decât în sensul că partea care invocă incidența unui caz de recuzare este singura care alege modalitatea concretă în care formulează o astfel de cerere, astfel încât apreciază că textul de lege criticat nu limitează dreptul de acces liber la justiție, nu afectează dreptul la apărare, iar dispozițiile normative sunt suficient de clar redactate, astfel încât partea să poată înțelege toate garanțiile procesuale de care beneficiază pe toată durata procesului. Prin urmare, apreciază că prin textul legal criticat nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 19 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.363/4/2015, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adriana Dumitriu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare formulate împotriva unui judecător. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece, în lipsa specificațiilor privind cine decide modalitatea de formulare a cererii, lasă președintelui de complet, care poate fi chiar judecătorul recuzat, posibilitatea de a impune părții modalitatea de formulare a cererii de recuzare, deși, intenția legiuitorului, care nu este foarte clară, este ca partea să decidă asupra modalității. Astfel, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, în sensul că nu se prevede dacă judecătorul recuzat sau partea care formulează cererea de recuzare decide asupra modalității de formulare a cererii de recuzare, respectiv în formă verbală sau în scris. … 6.Se mai arată că prin formularea verbală a cererii de recuzare în ședința publică este afectată solemnitatea ședinței. … 7.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă principiile constituționale invocate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.  … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Cererea de recuzare se poate face verbal în ședință sau în scris pentru fiecare judecător în parte, arătându-se cazul de incompatibilitate și probele de care partea înțelege să se folosească.“  … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispoziția legală criticată reglementează condițiile de formă a cererii de recuzare a judecătorilor într-o cauză, lăsând posibilitatea părții interesate de a formula cererea de recuzare în două modalități, respectiv verbal în ședință, când va fi consemnată în încheierea de ședință, sau în scris, situație în care partea o poate depune fie la termenul de judecată, fie prin intermediul registraturii. … 16.În legătură cu afirmația autoarei excepției potrivit căreia acest text legal ar încălca cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, Curtea reține că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Astfel, art. 44 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede faptul că cererea de recuzare poate fi formulată de către părți dacă judecătorul se află într-unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, iar dispoziția legală criticată stabilește modalitatea în care aceasta poate fi făcută, respectiv verbal în ședință sau în scris. Totodată, potrivit art. 47 alin. (3) și (4) din Cod, este inadmisibilă cererea de recuzare întemeiată pe alte motive decât cele prevăzute de lege, situație în care inadmisibilitatea se constată chiar de completul în fața căruia sa formulat cererea de recuzare. Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 17.În acord cu jurisprudența constantă a Curții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 439 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, Decizia nr. 718 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 8 iulie 2010, sau Decizia nr. 1.007 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 20 septembrie 2011), accesul liber la justiție nu este un drept absolut, a cărui exercitare nu ar putea fi condiționată prin lege de îndeplinirea unor cerințe prealabile și de respectarea unor termene de prescripție sau de decădere. Important este ca persoana care se consideră lezată în drepturile, libertățile sau interesele sale legitime să aibă efectiv posibilitatea de a se adresa instanței judecătorești competente, iar, în cadrul judecării cauzei sale, să beneficieze de toate garanțiile și mijloacele procedurale prevăzute, care condiționează desfășurarea unui proces echitabil. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu limitează, ci, din contră, reglementează dreptul de a recuza judecătorii în vederea asigurării imparțialității justiției.  … 18.Prin urmare, dispoziția legală criticată dă expresie dreptului părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, având în vedere și faptul că legiuitorul, prin reglementarea procedurii de soluționare a cererii de recuzare, a urmărit asigurarea respectării termenului rezonabil și a principiului accesului liber la justiție. … 19.În continuare, referitor la susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate potrivit căreia formularea verbală a cererii de recuzare afectează solemnitatea ședinței, Curtea reține că aceasta nu poate fi susținută, câtă vreme cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afara cazurilor prevăzute de lege (art. 249 din Codul de procedură civilă), iar cei prezenți la ședința de judecată sunt datori să manifeste respectul cuvenit față de instanță și să nu tulbure buna desfășurare a ședinței de judecată [art. 23 alin. (1) din Cod]. … 20.În fine, Curtea constată că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură reglementate, în conformitate cu competența constituțională, conferită de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură.  … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adriana Dumitriu în Dosarul nr. 22.363/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 47 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește