DECIZIA nr. 81 din 2 martie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din capitolul VIII – „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ din anexa nr. V – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Carmen Oana Cadea în Dosarul nr. 6.497/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.432D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate reprezintă, în realitate, o măsură de protecție a magistraților care ocupă funcții de conducere, în sensul neafectării drepturilor salariale câștigate, raportat la funcția de execuție. De altfel, dispozițiile de lege criticate s-au regăsit și în conținutul Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, fiind analizate de Curtea Constituțională.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 2.184 din 10 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.497/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din capitolul VIII – „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ din anexa nr. V – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Carmen Oana Cadea într-o cauză având ca obiect cererea referitoare la anularea unui act administrativ privind salarizarea și emiterea unui nou ordin de salarizare.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că este judecător care funcționează în cadrul unui tribunal, dar a fost promovată pe loc cu grad de curte de apel și beneficiază de o indemnizație corespunzătoare acestui grad profesional. Această indemnizație corespunzătoare funcției de execuție are un cuantum superior celei aferente funcției de președinte de secție exercitate de un judecător cu grad de tribunal care funcționează la instanța corespunzătoare gradului profesional deținut. … 6.Dispozițiile de lege criticate înlătură pentru judecătorii care dețin un grad profesional superior instanței la care funcționează și exercită și o funcție de conducere în cadrul acestei instanțe dreptul la indemnizația corespunzătoare funcției de conducere. Sunt încălcate astfel dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării. … 7.Autoarea excepției arată că atribuțiile corespunzătoare funcției de conducere sunt stabilite de art. 24 din anexa la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, fără vreo distincție raportată la gradul profesional deținut de judecător ori la instanța în care exercită funcția de conducere.  … 8.Judecătorii cu grad profesional corespunzător instanței în cadrul căreia exercită funcția de conducere beneficiază de indemnizația aferentă funcției de conducere, situație care nu este incidentă judecătorilor cu grad profesional superior instanței în care funcționează ca președinți de secție/vicepreședinți/ președinți. Sarcinile președintelui de secție sunt suplimentare activității de judecată și vizează organizarea și controlul activității administrativ-judiciare a secției astfel încât indemnizația corespunzătoare funcției de conducere nu are legătură cu activitatea de judecată propriu-zisă.  … 9.Nu există vreo condiționare reciprocă între promovarea pe loc în funcții de execuție și numirea într-o funcție de conducere. Întrucât atribuțiile funcției de execuție nu se suprapun peste cele specifice funcției de conducere, nici salarizarea funcției de conducere nu poate depinde de salarizarea funcției de execuție.  … 10.Autoarea excepției susține și că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, care consacră dreptul la muncă, întrucât au un efect inhibitor asupra judecătorilor care dețin un grad profesional superior instanței în care funcționează în ceea ce privește ocuparea unei funcții de conducere, în condițiile în care pentru exercitarea atribuțiilor suplimentare nu se prevede în situația lor dreptul la o remunerație corespunzătoare. În consecință, nu mai există libertatea de alegere de vreme ce legiuitorul impune o restricție de ordin pecuniar.  … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal arată că tratamentul juridic diferit pe care îl critică autoarea excepției nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, în măsura în care elementul care îi îndreptățește pe colegii care primesc cota de 5% – îndeplinirea unor atribuții de conducere – este incident și în cazul său. În ceea ce privește prevederile art. 41 alin. (1) din Constituție, apreciază că acestea nu sunt incidente. … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (2) din capitolul VIII – „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ din anexa nr. V – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, dispoziții potrivit cărora: „Judecătorii și procurorii numiți în funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor își păstrează indemnizația lunară de încadrare și celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcției de execuție pe care o dețin, dacă acestea sunt mai favorabile.“ … 16.Autoarea excepției consideră că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 prin care se reglementează salarizarea pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională. Art. 10 alin. (1) din această anexă reglementează majorările indemnizațiilor de care beneficiază judecătorii și procurorii care ocupă funcții de conducere, în timp ce prevederile alin. (2) din același articol de lege – care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate – instituie o normă în favoarea judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, așa încât această numire să nu afecteze drepturile deja câștigate, aferente funcției de execuție din care provine judecătorul sau procurorul. … 18.Contrar susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate nu reglementează modul de acordare a majorării indemnizației aferente ocupării unei funcții de conducere și nu prevăd că nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcției de conducere.  … 19.Astfel, Curtea apreciază că, în realitate, criticile formulate vizează dispozițiile de lege care reglementează acordarea majorării indemnizației aferente ocupării unei funcții de conducere – dispoziții legale care nu constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, precum și modul de interpretare și aplicare a acestora, atribuții ce excedează controlului de constituționalitate.  … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Carmen Oana Cadea în Dosarul nr. 6.497/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește