DECIZIA nr. 809 din 7 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Doru Budi Rua și Neculai Ranciu în Dosarul nr. 1.756/88/2016/a1 al Tribunalului Tulcea – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 31D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc autorii excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În susținerea soluției solicitate reține că, prin norma procesual penală criticată, legiuitorul a înțeles să adopte o manieră flexibilă de reglementare în materia mijloacelor de probă, ținând seama de evoluția tehnicii și a științei, astfel încât să se permită, în orice ipoteză, aflarea adevărului. Arată că legiuitorul nu a reglementat în mod limitativ mijloacele de probă, însă, astfel cum rezultă din textul de lege criticat, materia probelor este supusă principiului legalității, întrucât mijloacele de probă nu trebuie să fie interzise de lege. Face referire, în acest sens, la înregistrările realizate de părți, care sunt permise de art. 139 din Codul de procedură penală, dar nu sunt enumerate în art. 97 din același act normativ. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.756/88/2016/a1, Tribunalul Tulcea – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Doru Budi Rua și Neculai Ranciu în procedura de constatare a legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în Dosarul nr. 58D/P/2015 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul teritorial Tulcea, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, autori ai excepției de neconstituționalitate, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, favorizarea făptuitorului, influențarea declarațiilor, amenințare, răzbunare pentru ajutorul dat justiției. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, sintagma „orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege“ fiind prea generală, aspect care conferă posibilitatea organelor judiciare de a recurge la diverse mijloace de probă, nereglementate de lege sau chiar oculte, în acest fel fiind încălcat principiul separației puterilor în stat, regulile unui proces echitabil și dreptul la apărare. Susțin, de asemenea, că mijloacele de probă trebuie să fie în mod explicit și clar reglementate, să existe o procedură de efectuare a acestora. Arată că, în cauză, s-a dispus și administrat, cu valoare probatorie, testarea poligraf a mai multor persoane, iar rezultatele sunt folosite în acuzarea inculpaților, autori ai excepției de neconstituționalitate. Precizează că li s-a solicitat efectuarea unor teste poligraf, iar refuzul, motivat de faptul că este o probă nereglementată de lege, s-a interpretat ca fiind o dovadă în acuzarea autorilor excepției. … 6.Tribunalul Tulcea – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Consideră că prevederile criticate sunt clare, nu ridică probleme de imprecizie sau de imprevizibilitate și nu contravin dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Constituție. Reține că mijlocul de probă, care i-a determinat pe inculpați să solicite sesizarea instanței de contencios constituțional, este investigația dispusă prin ordonanța procurorului asupra comportamentului simulat al persoanelor vătămate, finalizată printr-un raport de constatare criminalistică. Or, rapoartele de constatare criminalistică sunt printre mijloacele de probă expres enumerate în art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Valoarea probantă a acestui tip de constatare criminalistică tehnico-științifică asupra comportamentului simulat urmează a fi analizată de către judecătorul fondului prin raportare la întregul ansamblu probator. Arată că refuzul inculpaților de a se supune testului poligraf nu poate fi interpretat ca probă de vinovăție împotriva acestora, iar dreptul la tăcere este reglementat de lege. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Apreciază că normele procesual penale criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, în condițiile în care legiuitorul a avut în vedere evoluția rapidă a tehnicii care impune o abordare flexibilă în materia probelor, menită a conduce la aflarea adevărului într-un mod eficient în cauzele penale. Consideră, totodată, că libertatea probelor prevăzute de art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este absolută, ci subordonată principiului legalității. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere dreptului la apărare și sunt suficient de clare, predictibile și neechivoce, astfel încât destinatarul normei juridice să își poată adapta conduita în funcție de conținutul acestora, în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Reține că, în noul Cod de procedură penală, legiuitorul a optat pentru o enumerare exemplificativă a mijloacelor de probă, fiind create premisele obținerii probei prin orice căi, câtă vreme nu sunt interzise de lege. Însă, raportat la susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, menționează că dispozițiile legale criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 101 din Codul de procedură penală, referitoare la principiul loialității administrării probelor, și cu cele ale art. 102 din Codul de procedură penală privind excluderea probelor obținute în mod nelegal. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Avocatului Poporului și Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: „Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: […] f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.“ … 13.În susținerea neconstituționalității normei procesual penale criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie în România, art. 11 alin. (2), conform căruia tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern și art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare. Susțin că se aduce atingere și dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în actuala lege procesual penală, mijloacele de probă nu sunt enumerate strict și limitativ, organele judiciare putând administra orice mijloace de probă care, deși nu sunt enumerate de dispozițiile art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu sunt interzise de lege. Potrivit doctrinei, noul Cod de procedură penală are în vedere evoluțiile tehnice continue care impun o abordare flexibilă și suplă în materia probațiunii, aptă de a conduce în mod eficient la aflarea adevărului în cauzele penale. Curtea reține însă că libertatea probelor, astfel cum este reglementată prin art. 97 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu este absolută, ci subordonată principiului legalității. Astfel, actuala lege procesual penală reglementează o sancțiune specifică materiei probelor, și anume cea a excluderii probelor obținute în mod nelegal, care operează nu doar pentru probele obținute prin încălcarea legii, ci și pentru cele obținute prin încălcarea principiului loialității administrării probelor. De altfel, Curtea observă că prezenta excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală a fost invocată în procedura de cameră preliminară, fază distinctă a procesului penal, având ca obiect, printre altele, verificarea legalității administrării probelor. … 15.În acord cu acest obiect al camerei preliminare, judecătorul, analizând probatoriul administrat din perspectiva conformității acestuia cu principiul loialității administrării probelor, principiu circumscris principiului legalității, va sancționa cu excluderea probele obținute prin întrebuințarea de violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri; prin metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-și aminti și de a relata în mod conștient și voluntar faptele care constituie obiectul probei, chiar dacă persoana ascultată își dă consimțământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare; prin provocarea unei persoane să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe [art. 101 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală]. … 16.Totodată, judecătorul de cameră preliminară va aplica sancțiunea excluderii și în ipoteza în care constată că probatoriul administrat în faza de urmărire penală, în tot sau în parte, înfrânge principiul legalității probelor. În acest caz, este vorba despre probele obținute prin tortură și probele derivate din acestea [art. 102 alin. (1) din Codul de procedură penală], probele care au fost obținute în mod nelegal – cu nerespectarea dispozițiilor legale privind condițiile de administrare a mijlocului de probă sau de folosire a procedeului probatoriu – și probele derivate din acestea [art. 102 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală], probele nelegale ca urmare a nelegalității actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea probelor ori prin care acestea au fost administrate, în măsura în care actul a fost sancționat cu nulitatea [art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală]. … 17.Așadar, judecătorul de cameră preliminară analizează, din oficiu sau la cerere, probele și actele efectuate de către organele de urmărire penală prin prisma respectării dispozițiilor legale, iar acolo unde constată nelegalități, le sancționează în măsura și cu sancțiunea permisă de lege. În conformitate cu acest obiect al procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară realizează o verificare minuțioasă, exclusiv prin prisma legalității, a fiecărei probe și a mijlocului prin care aceasta a fost administrată. … 18.Totodată, Curtea reține că orice mijloc de probă administrat în cauză, care nu este interzis prin lege, este supus „liberei aprecieri a organelor judiciare“, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, în luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărând motivat, cu trimitere la toate probele evaluate [alin. (2)], fiind necesar ca judecătorul să fie convins „dincolo de orice îndoială rezonabilă“, cu privire la acuzație pentru a dispune condamnarea [alin. (3)]. … 19.De asemenea, Curtea nu poate reține că investigația dispusă prin ordonanța procurorului asupra comportamentului simulat al persoanelor vătămate, finalizată printr-un raport de constatare criminalistică – în condițiile în care rapoartele de constatare criminalistică sunt reglementate printre mijloacele de probă expres enumerate în art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală – ori refuzul autorilor excepției de neconstituționalitate de a efectua testul poligraf s-ar interpreta ca fiind dovezi în acuzarea acestora din urmă, având în vedere și dreptul reglementat în art. 118 din Codul de procedură penală. … 20.În concluzie, Curtea constată că în procesul penal, potrivit noii legi procesual penale, sunt admise orice mijloace de probă care nu sunt oprite de lege – verificarea legalității administrării probelor constituind obiect al procedurii de cameră preliminară, urmând ca, în faza de judecată, aprecierea probelor să se realizeze în mod absolut liber de către judecător în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză – în acord cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Budi Rua și Neculai Ranciu în Dosarul nr. 1.756/88/2016/a1 al Tribunalului Tulcea – Secția penală și constată că dispozițiile art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Tulcea – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește