DECIZIA nr. 809 din 10 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 50/96/2019 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.355D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că nu se încalcă art. 73 din Constituție, de vreme ce prin legea criticată se reglementează arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, iar acest domeniu de reglementare nu face parte din categoria acelora pentru care art. 73 din Constituție impune adoptarea unei legi organice. Totodată, nu pot fi reținute criticile privind încălcarea art. 120 din Constituție, deoarece principiul autonomiei locale nu exclude obligația autorităților administrației publice de a respecta reglementările valabile pentru întregul teritoriu al statului. Arată că sunt respectate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece prevederile de lege criticate sunt clare, precise și previzibile, permițând destinatarilor să își conformeze conduita. Consideră că prevederile legii criticate nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, astfel încât dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 50/96/2019, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ – hotărâre a consiliului local. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține critici extrinseci și intrinseci de neconstituționalitate. Sub aspect extrinsec, susține, în esență, că actul normativ criticat reglementează modul de aprobare și de folosire a drapelelor unităților administrativ-teritoriale, stipulând, pe de o parte, că Guvernul este îndreptățit să aprobe acele drapele, iar consiliile locale, respectiv județene au doar dreptul de a formula propunere. Pe de altă parte, se limitează extrem de strict utilizarea acelor drapele. Această lege are ca scop reglementarea aprobării, arborării și folosirii de către unități administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, și stabilește în mod clar drepturi și obligații în sarcina Guvernului, dar în primul rând, unității administrativ-teritoriale, într-un domeniu a cărui reglementare ar trebui să fie în totalitate în competența unității respective, pe baza autonomiei locale. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală se reglementează prin intermediul legilor organice, iar din avizul Consiliului Legislativ întocmit referitor la acest proiect de lege reiese că aceasta este calificată ca una ordinară, fără altă motivare. Având în vedere obligațiile stabilite în această lege, este clar că acest domeniu ar trebui legiferat prin intermediul unei legi organice, caz în care se aplică o altă procedură de adoptare, care necesită votul majorității membrilor fiecărei Camere, prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție; pentru aceste motive, autorul excepției susține că Legea nr. 141/2015 este neconstituțională, în ansamblul său. … 6.Sub aspect intrinsec, cu privire la principiul autonomiei locale consacrat de art. 120 din Constituție și de Carta europeană a autonomiei locale, autorul excepției susține că autoritățile administrației publice locale au competență exclusivă cu privire la domeniile care privesc numai acea unitate administrativ-teritorială, din care face parte în mod univoc și orice chestiune privitoare la simbolurile locale, ca steagul sau stema acesteia. Astfel, aceste simboluri sunt cele care reprezintă localitatea, locuitorii, obiceiurile acestora ori chiar momentele din istoria localității, motiv pentru care alegerea și adoptarea acestora nu pot fi date în niciun caz în competența Guvernului, nici chiar în mod indirect, cum este reglementat prin Legea nr. 141/2015, care, fără echivoc, constituie o încălcare gravă a articolului constituțional mai sus menționat. … 7.Sunt invocate, prin prisma art. 11 din Constituție, prevederile art. 3 alin. (1) din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, și se susține că printro interpretare de „bună-credință“ se poate ajunge la concluzia că orice problemă de interes local se rezolvă cu precădere de către autoritățile locale, în timp ce autoritățile centrale se implică numai în domenii unde cele locale nu se descurcă singure. Or, adoptarea și utilizarea simbolurilor locale este în mod evident o problemă locală, în care ingerința autorităților centrale nu numai că nu este necesară, dar este neavenită, și reprezintă o limitare nepermisă a autonomiei locale. … 8.Totodată, având în vedere și principiul subsidiarității, consacrat de art. 4 alin. (3) din Cartă, steagurile unităților administrativ-teritoriale trebuie adoptate de către consiliile locale, respectiv județene, cu consultarea comunității locale, fără o ingerință din partea unor autorități publice centrale. Or, implicarea a două sau trei autorități centrale în această procedură nu este rațională nici din punctul de vedere al eficienței și economiei, pentru că activitățile date în sarcina autorităților centrale consumă timp, energie și bani, fără vreo justificare rațională, adoptarea steagurilor putând fi realizată printr-o singură hotărâre a autorităților locale. Se consideră că dispozițiile legii criticate constituie o adevărată limitare, fără o veritabilă justificare a exercițiului responsabilităților autorităților locale. … 9.De asemenea, se invocă art. 8 alin. (2) din Cartă și se arată că potrivit art. 3 din Legea nr. 141/2015, Guvernul și Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române efectuează un control administrativ asupra steagurilor unităților administrativ-teritoriale, fără ca Legea nr. 141/2015 să specifice clar în ce constă acel control, care este temeiul său legal și scopul urmărit. Astfel, Comisiei îi este acordată o putere discreționară în legătură cu un drept ce ar trebui să se afle în competența exclusivă a unei autorități administrativ-teritoriale – aprobarea simbolurilor locale – fără vreo legătură cu legea sau Constituția, ceea ce contravine prevederii menționate din Cartă, invocate prin prisma art. 11 din Constituție. … 10.Invocând încălcarea art. 53 din Constituție, autorul excepției susține că restrângerea dreptului autorităților locale de a își adopta propriul steag și de a reglementa modul de folosire al acestuia, în conformitate cu art. 2, 3 și 4 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 nu este motivată în niciun fel de expunerea de motive a Legii nr. 141/2015, dar nici în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, în mod evident, reglementările privind stabilirea unui steag ca simbol local și modalitatea în care acest steag poate fi utilizat, nu sunt în măsură să pericliteze siguranța națională, ordinea publică, sănătatea publică. Practic, niciuna din cauzele enumerate în mod limitativ în art. 53 din Constituție nu este incidentă în cazul limitării exercitării drepturilor autorității locale privind adoptarea și folosirea simbolurilor locale. Mai mult, art. 4 din Legea nr. 141/2015, în formularea actuală, permite utilizarea steagurilor unităților administrativ-teritoriale numai autorităților locale și interzice în totalitate locuitorilor acest lucru, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a art. 53 din Constituție. Se susține că au existat cazuri în care persoane fizice au fost amendate în baza Legii nr. 141/2015 pentru că au arborat steagul unei unități administrativ-teritoriale. Autorul excepției arată că, potrivit art. 5 alin. (2) din aceeași lege, sancțiunea se poate aplica și persoanei fizice vinovate de săvârșirea acestei fapte, însă, în ceea ce privește obligația prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 141/2015, dispoziția legală poate fi interpretată astfel încât încălcarea acestor obligații să se poată rețină doar în sarcina unității administrativ-teritoriale sau persoanelor fizice care au atribuții reprezentative în cadrul unității administrativ-teritoriale, nu și altor persoane fizice, dar acest lucru nu este specificat clar în lege, putând da naștere la abuzuri. … 11.Cu privire la aprobarea steagului unității administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului, s-a arătat că în lumina art. 108 alin. (2) din Constituție, prin hotărâre, Guvernul își realizează competență tipică pentru o autoritate a puterii executive care trebuie să asigure realizarea politicii interne și externe a statului și conducerea generală a administrației publice. Mai mult, hotărârile Guvernului sunt secundum legem, ele sunt adoptate în baza legii, în limitele acesteia și după ce domeniul respectiv a fost supus unei reglementări legale, ele neputând dispune decât măsuri administrative pentru asigurarea organizării executării legii. Or, având în vedere faptul că dispozițiile acestei legi acordă Guvernului competența de a aproba simbolurile locale ale unităților administrativ-teritoriale, această atribuție acordată Guvernului nu corespunde celor prevăzute de art. 108 alin. (2) din Constituție. Aprobarea acestor steaguri de către Guvern, în forma descrisă de lege, este o activitate pur formală și administrativă, deoarece legea nu îi acordă Guvernului într-un mod direct un exercițiu concret, ci doar îl obligă la a parcurge procedura emiterii unei hotărâri întrun domeniu în care nu ar putea să aibă competență de a proceda. În altă ordine de idei, lipsa unei reglementări clare acordă puteri discreționare Guvernului în acest domeniu. Se arată că un număr foarte restrâns de steaguri au fost adoptate de Guvern în cei aproape patru ani de la intrarea în vigoare a legii, în ciuda faptului că mult mai multe proiecte i-au fost transmise de către autoritățile locale. … 12.Cu privire la regimul sancțiunilor contravenționale, autorul excepției susține că ultimul articol din legea criticată prevede că nerespectarea acesteia – fără orice altă motivare și precizare – constituie contravenție. Acest text de lege trebuia formulat clar, previzibil, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, mai ales având în vedere și natura penală a contravenției, deoarece neprecizarea concretă a faptelor care duc la sancționarea unor autorități sau persoane fizice reprezintă o încălcare gravă a principiului securității juridice, fundament al unui stat de drept. Norma juridică trebuie să fie clară, inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informați în avans asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci să și înțeleagă consecințele legale ale acestora. În caz contrar, principiul nemo censetur ignorare legem nu mai poate fi aplicat, ceea ce are grave consecințe asupra securității raporturilor sociale, a existenței societății în general. În susținerea criticii de neconstituționalitate, sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii. … 13.Pe de altă parte, dispozițiile art. 5 din lege se află și în contradicție intrinsecă deoarece din cuprinsul acestui articol nu se poate decide cui i se poate aplica o asemenea sancțiune contravențională, iar cele reglementate de alineatul (2) contravin expres principiului răspunderii personale în materie contravențională. Potrivit acestui principiu, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru fapta altuia, întrucât răspunderea contravențională (ca și cea penală) este personală, așadar subiect activ al contravenției este doar persoana care a săvârșit contravenția (astfel cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție în mai multe decizii), astfel încât o sancțiune contravențională poate fi aplicată doar unei persoane numită contravenient. Or, în cauza de față, legea face posibilă sancționarea contravențională unei persoane în calitatea sa de primar, fără datele de identificare, pentru simplul motiv că este conducătorul autorității publice la data aplicării sancțiunii, indiferent dacă a comis sau nu fapta pentru care se sancționează. … 14.Tribunalul Harghita – Secția civilă apreciază că prevederile Legii nr. 141/2015 nu încalcă dispozițiile constituționale menționate și nu restrâng drepturile autorităților locale de adoptare a propriului steag ori de a reglementa modul de folosire a acestuia, excepția fiind neîntemeiată. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile Legii nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 11 iunie 2015. Din examinarea notelor scrise ale autorului excepției și a considerentelor încheierii de sesizare, rezultă că sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinsecă asupra Legii nr. 141/2015, în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă asupra unor prevederi legale punctual indicate, și anume: art. 1 alin. (2) și (3), art. 2 alin. (2), art. 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 141/2015. În aceste condiții, Curtea reține că obiectul excepției îl constituie Legea nr. 141/2015, în ansamblul său, și în special, prevederile art. 1 alin. (2) și (3), art. 2 alin. (2), art. 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 141/2015, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (2) și (3): (2)Fiecare unitate administrativ-teritorială poate supune aprobării Guvernului steagul propriu și unic pe baza hotărârii autorității deliberative.(3)Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale nu pot avea steaguri identice.; … – Art. 2 alin. (2): „Aprobarea modelului steagurilor unităților administrativ-teritoriale se face prin hotărâre a Guvernului.“; … – Art. 3: (1)Proiectul modelului de steag al unităților administrativ-teritoriale este supus dezbaterii publice și consultării locuitorilor, în vederea stabilirii variantei reprezentative.(2)Hotărârea consiliului județean/local, după caz, privind aprobarea proiectului modelului de steag se transmite, împreună cu un memoriu justificativ, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.(3)Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice transmite documentele primite conform alin. (2) Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională.(4)În baza documentelor prevăzute la alin. (2) și după primirea avizului consultativ al Comisiei Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează proiectul de hotărâre și îl supune Guvernului spre aprobare.; … – Art. 4 alin. (1) și (2): (1)Unitățile administrativ-teritoriale arborează steagurile proprii numai la sediile autorităților administrației publice locale, precum și la cele ale instituțiilor/ serviciilor publice de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia, și numai împreună cu drapelul României și drapelul Uniunii Europene.(2)Steagul propriu al unității administrativ-teritoriale poate fi folosit și cu prilejul unor manifestări de interes local, precum și în cadrul acțiunilor protocolare sau festive, în condițiile prezentei legi.; … – Art. 5 alin. (1) și (2): (1)Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.(2)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se fac de către prefecți și împuterniciții acestora, când se aplică conducătorului autorității sau instituției publice, primarului, președintelui consiliului județean, și de către organele de poliție, când se aplică persoanei fizice sau juridice vinovate de săvârșirea contravenției. …  … 19.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 73 privind categoriile de legi, art. 76 alin. (1) privind adoptarea legilor organice, art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, art. 120 privind principiile de bază ale administrației publice locale. Sunt invocate și prevederile Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate prin raportare la art. 73 alin. (3) lit. o) și art. 76 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că obiectul de reglementare al legii criticate îl constituie arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii. În același timp, Curtea reține că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții exprese și nici nu impune reglementarea regimului juridic al arborării și folosirii de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, prin norme de natura legii organice. Domeniul legilor organice este foarte clar delimitat prin textul Constituției, art. 73 alin. (3) fiind de strictă interpretare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994), astfel încât legiuitorul va adopta legi organice numai în respectivele domenii. În cauza de față, Curtea constată că regimul juridic al arborării și folosirii de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, nu poate fi circumscris domeniului prevăzut la art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție – „organizarea administrației publice, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală“, care vizează cadrul legal pentru organizarea, sub autoritatea statului român, a administrației publice în unitățile administrativ-teritoriale, a teritoriului, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe, respectiv a stabilirii regulilor generale privind dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii. … 21.Prin urmare, întrucât actul normativ supus controlului de constituționalitate, prin obiectul său de reglementare nu intervine în domeniul rezervat legilor organice, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. o) și în art. 76 alin. (1) și nici ale celor cuprinse în art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, invocate prin prisma art. 11 alin. (1) și (2) din Constituție. … 22.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, formulate prin raportare la dispozițiile art. 120 din Constituție, Curtea, în acord cu jurisprudența sa, reține că prevederile constituționale evocate consacră principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, și anume descentralizarea, autonomia locală și deconcentrarea serviciilor publice, principii care se regăsesc atât în activitatea fiecărei autorități comunale, orășenești sau județene, cât și în raporturile dintre aceste autorități. Principiul autonomiei locale se realizează prin activitatea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor județene și a președinților acestora, aleși în condițiile legii, potrivit atribuțiilor și competențelor stabilite, în prezent, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, care la art. 5 lit. j) definește autonomia publică locală ca fiind „dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii;“. … 23.Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, că principiul autonomiei locale nu presupune totală independență și competența exclusivă a autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării și dispozițiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naționale (a se vedea, de exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004). De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile art. 120-122 din Constituție se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu. Așa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, recunoscând existența unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicție cu interesele naționale. În acest sens, sunt dispozițiile art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe“ (a se vedea Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001). … 24.De asemenea, în lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, „Principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislația internă și, pe cât posibil, în Constituție“ (art. 2), iar „Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice“ (art. 3 pct. 1). În considerarea acestui drept, art. 4 pct. 2 prevede că „Autorităților administrației publice locale le este recunoscută, în cadrul legii, capacitatea deplină de a-și exercita inițiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competențelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorități“. Or, în cazul de față, în considerarea rațiunii pe care actul normativ se întemeiază, Curtea reține că reglementarea legală dedusă controlului de constituționalitate a fost astfel concepută încât să ofere cadrul juridic necesar protejării intereselor naționale ale statului român, național, suveran și independent, unitar și indivizibil, astfel cum statuează art. 1 alin. (1) din Constituție. … 25.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) și ale art. 3 din Legea nr. 141/2015, vizând stabilirea competenței Guvernului de a aproba prin hotărâre modelul steagurilor unităților administrativ-teritoriale, Curtea constată că prevederile de lege criticate dau expresie dispozițiilor art. 102 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Guvernul (…) exercită conducerea generală a administrației publice.“ De asemenea, cu privire la sintagma „organizarea executării legii“, consacrată de dispozițiile art. 108 alin. (2) din Constituție, invocate în susținerea criticilor de neconstituționalitate, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că aceasta are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, și anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituționale sau sancționatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 107 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 aprilie 2005). … 26.În raport cu aceste considerente, Curtea constată că stabilirea prin lege a competenței Guvernului de a aproba modelul steagurilor unităților administrativ-teritoriale se circumscrie rolului fundamental al acestei autorități publice, fără a încălca dispozițiile art. 108 alin. (2) din Constituție. … 27.Referitor la invocarea art. 53 din Constituție, Curtea observă că domeniul de aplicare al acestor dispoziții constituționale este circumscris restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Legea fundamentală, iar nu restrângerii exercițiului oricărui drept subiectiv. Astfel, textul art. 53 din Constituție stabilește condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. El are în vedere însă drepturile și libertățile fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituție, nu și alte drepturi (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 503 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 17 ianuarie 2005, și Decizia Curții Constituționale nr. 65 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011). Or, posibilitatea unităților administrativ-teritoriale de a arbora și folosi steagurile proprii în condițiile legii nu face parte din categoria drepturilor fundamentale, vizate de dispozițiile art. 53 din Constituție și prin urmare, invocarea acestor norme constituționale nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 28.Distinct, referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 141/2015, Curtea observă că prevederile legale criticate reglementează în materie contravențională, stabilind sancțiunea amenzii, în cazul nerespectării prevederilor Legii nr. 141/2015. În același timp, Curtea observă că prevederile de lege criticate nu au aplicabilitate în cauza de contencios administrativ în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, deoarece obiectul acesteia nu se referă la contestarea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, ci vizează, în principal, anularea unui act administrativ, și anume Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc nr. 204/2017 privind modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Local nr. 38/1993 cu privire la aprobarea Statutului Municipiului Odorheiu Secuiesc. … 29.Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. „Legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). … 30.În consecință, întrucât prevederile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 141/2015 nu au legătură cu soluționarea cauzei a quo, excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții de lege este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 50/96/2019 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și constată că Legea nr. 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, în ansamblul său, și, în special, prevederile art. 1 alin. (2) și (3), art. 2 alin. (2), art. 3, art. 4 alin. (1) și (2) din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 141/2015, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește