DECIZIA nr. 807 din 10 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepție ridicată, din oficiu, de către Tribunalul Mureș – Secția civilă în Dosarul nr. 852/102/2017 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.434D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica formulată vizează chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, aspect ce excedează controlului Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 852/102/2017, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepție ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată într-o cauză întemeiată pe Legea nr. 85/2016. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 2 din Legea nr. 85/2016 instituie un drept de creanță pentru personalul didactic din învățământul de stat la plata diferențelor salariale, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. Or, aceste prevederi sunt neconstituționale, în măsura în care exclud transmiterea pe cale succesorală a diferențelor de drepturi salariale ce fac obiectul acestor norme legale, în ipoteza personalului didactic din învățământul de stat decedat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016, dar care era încadrat în muncă în perioada de referință. Textul criticat creează o deosebire evidentă de tratament juridic între, pe de o parte, salariații titulari ai diferențelor salariale care sunt în viață la data intrării în vigoare a legii și moștenitorii acestora și, pe de altă parte, salariații titulari ai diferențelor salariale care au decedat anterior acestei date, dar care totuși au prestat muncă în aceeași perioadă prevăzută de legea în discuție și cărora li se cuveneau exact aceleași diferențe salariale pentru perioada menționată și în baza acelorași acte normative, precum și moștenitorii acestora. Astfel, singura diferență între aceste două categorii de salariați și moștenitorii acestora este data decesului salariatului, aspect ce nu este de natură a crea situații juridice diferite pentru titularii drepturilor diferențelor salariale și pentru moștenitorii acestora ale căror drepturi au același conținut. Or, de principiu, efectele generate de același drept de creanță salarială, inclusiv transmiterea acestuia prin moștenire, trebuie să fie guvernate de același act normativ și să se bucure de aceeași soluție legislativă. Prin urmare, unicul criteriu de aplicare a tratamentului diferit este data decesului salariatului titular al diferențelor de drepturi salariale izvorâte din aplicarea unora și acelorași acte normative, care nu este un criteriu obiectiv și rezonabil, ci este unul aleatoriu, deoarece criteriul de diferențiere este dat de împrejurarea că beneficiarul direct nu mai este în viață la momentul executării creanței salariale, care constituie un drept de proprietate privată al titularilor acestora și care este transmis pe calea moștenirii. Prin urmare, se consideră că restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, respectiv al moștenirii nu este rezonabilă față de scopul urmărit de actul normativ în ansamblu. … 6.Față de cele prezentate, se consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 41 alin. (1), ale art. 44 și ale art. 46 din Constituție prin faptul că instituie măsura excluderii de la beneficiul dreptului de creanță stabilit prin legea în discuție a moștenitorilor cadrelor didactice care erau decedate la data intrării în vigoare a acestei legi, dar care se aflau încadrate în muncă în perioada de referință, aspect ce reprezintă o restrângere a dreptului la salariu, la moștenire și la proprietate, în situația în care nu sunt îndeplinite condițiile în care pot opera dispozițiile art. 53 din Constituție. Astfel, în contextul unui test de proporționalitate efectuat în baza reperelor stabilite de instanța de contencios constituțional, măsura nu este justificată de un scop legitim și, ca atare, nu este adecvată unui scop legitim; nu este necesară și, prin urmare, nu păstrează un just echilibru între drepturile și interesele în concurs pentru a fi corespunzătoare unui scop legitim urmărit. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susținerea criticii sunt fundamentate pe o anumită interpretare a textului criticat. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins:(1)Personalului didactic din învățământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferențele salariale, indiferent din ce motiv și pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, i se plătesc aceste drepturi eșalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:a)în primul an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 5% din valoarea diferențelor salariale; … b)în al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 10% din valoarea diferențelor salariale; … c)în al treilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; … d)în al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 25% din valoarea diferențelor salariale; … e)în al cincilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plătește 35% din valoarea diferențelor salariale. … (2)Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se face anual, în mod eșalonat, în tranșe trimestriale egale. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 46 referitor la garantarea dreptului de moștenire și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și asupra cărora instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin Decizia nr. 274 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.  … 14.Cu acel prilej, având în vedere dinamica legislativă în materie, Curtea a observat că prevederile contestate, precum și Legea nr. 85/2016, în ansamblul său, nu instituie drepturi noi, ci stabilesc doar modalitatea de plată a diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 și neachitate de angajator ce au fost reglementate prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008), ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 și ale Legii nr. 285/2010. … 15.Prin urmare, având în vedere critica prin care se apreciază că dispozițiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că „îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuție, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului“, Curtea a observat că acestea au în vedere o interpretare și o aplicare a normelor criticate. Or, asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât interpretarea și aplicarea legii țin de competența instanțelor de judecată sau a celor chemați să dea efectivitate normelor legale. … 16.În ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, respectiv interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea Legii nr. 85/2016 în coroborare cu Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 și ale Legii nr. 285/2010, precum și cu dispozițiile Codului muncii și ale Codului civil. … 17.Printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 18.În acest context, Curtea reține că, în speța dedusă judecății, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât considerentele mai sus prezentate sunt aplicabile mutatis mutandis și în cauza de față. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepție ridicată, din oficiu, de către Tribunalul Mureș – Secția civilă în Dosarul nr. 852/102/2017 al acestei instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește