| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Cristian Deliorga |
– judecător |
| Marian Enache |
– judecător |
| Daniel Marius Morar |
– judecător |
| Mona-Maria Pivniceru |
– judecător |
| Gheorghe Stan |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Elena-Simina Tănăsescu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Simina Popescu-Marin |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată de Jănică Chiper în Dosarul nr. 201/96/2019 al Tribunalului Harghita – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.933D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.934D/2019, nr. 3.161D/2019, nr. 3.162D/2019 și nr. 3.427D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Liliana Chiper în Dosarul nr. 200/96/2019 al Tribunalului Harghita – Secția civilă, de Ciprian Coadă și de Dan Iulian Năstase în dosarele nr. 928/121/2019 și nr. 967/121/2019 ale Tribunalului Galați – Secția I civilă și de Maria Mariș în Dosarul nr. 850/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.934D/2019, nr. 3.161D/2019, nr. 3.162D/2019 și nr. 3.427D/2019 la Dosarul nr. 2.933D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate. Astfel, nu este încălcat art. 115 alin. (6) din Constituție, cu referire la dreptul fundamental la pensie, deoarece modificarea prevederilor legale criticate este în competența Parlamentului, care analizează ordonanțele de urgență ale Guvernului și decide aprobarea sau respingerea acestora, în totalitate sau parțial. În adoptarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 s-au avut în vedere recomandările Comisiei pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), precum și faptul că adoptarea unei asemenea măsuri ar avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție în România. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 3 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 201/96/2019 și nr. 200/96/2019, Tribunalul Harghita – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Jănică Chiper și de Liliana Chiper în cauze având ca obiect contestații împotriva unor decizii de pensionare. … 8.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 928/121/2019, și prin Încheierea din 16 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 967/121/2019, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ciprian Coadă și de Dan Iulian Năstase în cauze având ca obiect contestații împotriva unor decizii de pensionare. … 9.Prin Încheierea din 7 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 850/102/2019/a1, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Maria Mariș într-o cauză având ca obiect o contestație împotriva unei decizii de pensionare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale prin raportare la art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Astfel, se arată că, din analiza preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, nu reiese cu claritate, într-o manieră cuantificabilă, îndeplinirea tuturor condițiilor constituționale pentru adoptarea acesteia. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, Guvernul nu motivează fiecare dintre cele patru condiții constituționale în ceea ce privește soluția legislativă prevăzută de art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 referitor la pensia de serviciu pentru magistrații cu o vechime în funcție între 20 și 25 de ani. Se mai arată că în preambulul actului normativ criticat s-a menționat că sistemul de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești, generând riscul de scădere substanțială a numărului de magistrați în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete superioare, precum și faptul că potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 și Legii nr. 317/2004 a Comisiei de la Veneția, recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată, dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului. … 11.Legat de aceste aspecte, autorii arată că, referitor la așa-zisul impact major asupra funcționării instanțelor, Guvernul nu a efectuat niciun studiu de impact privind numărul de magistrați care ar îndeplini condițiile de pensionare și câți dintre aceștia ar pleca efectiv din sistem, mulțumindu-se doar să preia exprimarea folosită de Comisia de la Veneția legată de potențialul impact, dar neexplicată. Singura instituție abilitată în domeniul recrutării magistraților, al evaluării, formării și al organizării examenelor este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), conform atribuțiilor sale prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta fiind, prin urmare, singura instituție competentă să se pronunțe asupra potențialului impact negativ al noii dispoziții privind pensionarea anticipată. În lipsa studiului de impact la care s-a făcut referire mai sus, pentru îndeplinirea celorlalte două condiții necesare pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, respectiv: reglementarea nu ar fi putut fi amânată și existența unei urgențe, era necesar ca dispoziția legală referitoare la pensionare să fie lăsată în vigoare o perioadă și numai în situația în care sistemul s-ar fi confruntat cu mai multe cereri de pensionare ale magistraților decât în mod obișnuit și CSM nu ar fi avut capacitatea necesară pentru a acoperi lipsa de personal, s-ar fi putut considera îndeplinite aceste condiții. … 12.În ceea ce privește invocarea Opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, autorii apreciază că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a determina legiferarea pe calea ordonanței de urgență a Guvernului, atâta vreme cât această opinie fusese emisă încă din luna iulie 2018, când procesul de adoptare a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor nu era finalizat. Această opinie nu are nici caracter obligatoriu, fiind emisă și cu titlu preliminar, dar și sub rezerva potențialului impact asupra sistemului. Se mai arată că urgența nu este justificată prin simpla afirmare a posibilității de pensionare masivă, câtă vreme sistemul nu s-a confruntat efectiv cu această problemă, urgența devenind actuală numai după punerea în plată a deciziilor de pensionare, știut fiind că foarte mulți magistrați cu vechime de peste 25 de ani sunt încă în funcție. … 13.Raportat la cele prezentate, autorii arată că se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și din perspectiva nerespectării art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și art. 115 alin. (5) din Constituție, întrucât din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu rezultă că ar fi îndeplinite cumulativ condițiile pentru intrarea sa în vigoare, respectiv depunerea sa prealabilă spre dezbatere în procedura de urgență la camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României. … 14.De asemenea, se încalcă și dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 92/2018 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, este mai degrabă vorba de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul statutului magistratului adoptată de Parlament. … 15.Alături de principiul separației puterilor în stat, încălcat prin emiterea acestei ordonanțe, se încalcă și principiul predictibilității reglementării, în condițiile în care timp de peste un an, cât a durat toată procedura parlamentară, textul a fost suspus analizelor, dezbaterilor, voturilor, susținut de toate autoritățile implicate în activitatea de justiție, iar, ulterior, într-o singură zi se anihilează un drept. … 16.În opinia autorilor, se încalcă și prevederile art. 1 alin. (3),(4) și (5) din Constituție, având în vedere nesolicitarea de către Guvern a avizului CSM asupra proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești.“ Sunt invocate și prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. Pensia de serviciu a magistraților intră în categoria drepturilor acestora și este legată de cariera acestora, astfel încât, fiind vorba de cariera magistraților, drepturile și obligațiile acestora, Guvernul era obligat să solicite acest aviz. În condițiile prevăzute de lege, avizul CSM este obligatoriu a fi cerut, nu și de a fi urmat. Dar în cazul în care nu este cerut sau nu este așteptată comunicarea sa într-un termen rezonabil sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, potrivit cărora respectarea legilor este obligatorie, chiar și pentru Guvern. … 17.Totodată, se încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6), ale art. 1 alin. (5), precum și ale art. 124 alin. (3) și ale art. 125 din Constituție, în contextul în care prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este afectat dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar și regimul instituțiilor fundamentale – autoritatea judecătorească – dreptul la pensie fiind strâns legat de cariera magistratului, de independența justiției, dar și de funcționarea autorității judecătorești. Sunt invocate aspecte din practica instanței de contencios constituțional, spre exemplu, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, potrivit căreia „Statutul constituțional al magistraților – statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.“ În condițiile în care prin lege a fost recunoscut un drept al magistraților la un anumit tip de pensie de serviciu, intervenția realizată prin adoptarea ordonanței de urgență criticate cu privire la acest drept încalcă prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. În consecință, dreptul la pensia anticipată a magistraților nu poate face obiectul reglementării de către Guvern pe calea ordonanței de urgență. Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este afectat dreptul la pensie, dar și regimul instituțiilor fundamentale, autoritatea judecătorească, dreptul la pensie fiind strâns legat de cariera magistratului, de independența justiției, dar și de funcționarea autorității judecătorești. Se încalcă astfel și dispozițiile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituție. … 18.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, deciziile nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 din 30 iunie 2009 și nr. 989 din 30 iunie 2009, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 sau Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. … 19.Tribunalul Harghita – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, respectivele prevederi legale nefiind contrare dispozițiilor constituționale. Instanța apreciază că nu se poate reține încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale criticate intră exclusiv în competența Parlamentului, care, printre altele, analizează ordonanțele de urgență ale Guvernului și decide aprobarea sau respingerea acestora, fie în totalitate, fie parțial. De asemenea, instanța apreciază că, în adoptarea prevederilor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, Guvernul a avut în vedere atât recomandările Comisiei de la Veneția, cât și faptul că adoptarea unei asemenea măsuri ar avea un impact negativ asupra funcționării justiției din România. Din analiza celor prezentate în excepția de neconstituționalitate invocată rezultă că, în realitate, se critică aceste prevederi legislative, autorii excepției nefiind mulțumiți de conținutul lor. În acest sens, potrivit art. 61 din Constituție, „Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării“, această instituție putând adopta modificări ale legilor/prevederilor legale în vigoare. Totodată, din practica instanței de contencios constituțional reiese că excepțiile de neconstituționalitate din analiza cărora rezultă că, în fapt, se urmărește modificarea soluțiilor legislative sunt respinse ca inadmisibile, în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 20.Tribunalul Galați – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate a art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este întemeiată. Astfel, instanța apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, astfel cum au fost interpretate, dezvoltate în practica obligatorie a Curții Constituționale, întrucât nu sunt întrunite cerințele situației extraordinare și ale urgenței și se contracarează în mod vădit o lege adoptată de unica autoritate legiuitoare. Potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“, în raport cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, care reglementează principiul potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, art. 115, în ansamblul său, și art. 115 alin. (4) care interesează prezenta cauză, în mod special, care reglementează procedura delegării legislative. Sunt invocate considerente reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, deciziile nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 din 30 iunie 2009 și nr. 989 din 30 iunie 2009 și se reține că Guvernul, cu ocazia adoptării ordonanțelor de urgență, pe lângă respectarea condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, trebuie să țină cont și de dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (1). Guvernul, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, nu poate, în mod fățiș, să se opună unei legi deja adoptate de Parlament. În mod concret, necesitatea adoptării art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este prevăzută în corpul ordonanței în sensul că reglementarea pensiei anticipate de serviciu în forma în vigoare din Legea nr. 242/2018, în mod previzibil, „va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești“. Însă la baza adoptării ordonanței nu stă nicio analiză a impactului pe care ar putea să îl aibă în mod efectiv intrarea în vigoare a prevederilor art. 82 alin. (3) din legea nouă, chiar în preambulul ordonanței de urgență vorbindu-se de „potențialul“ impact. Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „potențial“ semnifică ceva ce se poate întâmpla în mod virtual. Între data desfășurării întregii proceduri parlamentare de adoptare a noilor dispoziții și data intrării în vigoare a lor nu s-a petrecut nicio situație specială, extraordinară, care să justifice adoptarea ordonanței; altfel spus, situația avută în vedere de unica putere legiuitoare din stat nu s-a modificat, iar argumentele legate de evidențierea impactului potențial în raportul preliminar al Comisiei de la Veneția nu constituie o situație nouă. Acest raport a fost emis la data de 13 iulie 2018, când Legea nr. 242/2018 se afla în procedură legislativă, urmată de o sesizare de neconstituționalitate. De asemenea, la pct. 150-154 din acest raport rezultă că se impuneau anumite analize cu privire la accesul în magistratură corelat cu sistemul de pensionare și că revenea inclusiv CSM (care nu a fost consultat real cu privire la necesitatea emiterii ordonanței) să facă propria analiză. … 21.În cuprinsul ordonanței nu este motivată urgența, potrivit condițiilor enunțate mai sus pe baza practicii constante a Curții Constituționale. Dimpotrivă, urgența reglementării este legată de existența pretinsei situații extraordinare. Prin art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 se contracarează în mod vădit o lege adoptată de unica putere legiuitoare, în condițiile în care niciun element nou, extraordinar și urgent nu a intervenit. … 22.Alături de principiul separației puterilor în stat, încălcat prin emiterea acestei ordonanțe, se încalcă și principiul predictibilității reglementării, în condițiile în care timp de peste un an, cât a durat toată procedura parlamentară, textul a fost suspus analizelor, dezbaterilor, voturilor, susținut de toate autoritățile implicate în activitatea de justiție, iar într-o zi s-a anihilat un drept. … 23.Totodată, în condițiile în care revine, în principal, Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, sarcina să asigure, spre exemplu, finanțarea măcar a posturilor existente în schemele de personal sau, în calitate de titular al inițiativei legislative, modificarea textului din lege, nu se poate invoca drept situație extraordinară o potențială depopulare a sistemului. Dreptul, astfel cum era reglementat prin art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 (art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018), nu semnifica decât că, în lipsa oricărei predictibilități, magistrații puteau beneficia de acest drept fără să plece obligatoriu din sistem. … 24.O altă critică de neconstituționalitate, invocată și apreciată ca fiind întemeiată de instanță, constă în aceea că, prin adoptarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. Sunt invocate Decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 262 din 5 mai 2016 și se reține că, în condițiile în care prin lege a fost recunoscut un drept al magistraților la un anumit tip de pensie de serviciu, intervenția realizată prin adoptarea ordonanței de urgență criticate cu privire la acest drept încalcă prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. … 25.Tribunalul Mureș – Secția civilă opinează că excepția neconstituționalitate este întemeiată, pentru considerentele prezentate de autoarea excepției, pe care instanța și le însușește. Suplimentar, instanța mai apreciază că dispozițiile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 sunt neconstituționale, acestea contravenind prevederilor art. 115 alin. (4) coroborat cu art. 1 alin. (3)–(5) din Constituție, întrucât nu a existat nicio situație de urgență, având caracterul obiectiv al unei situații extraordinare (definită de jurisprudența Curții Constituționale), pentru emiterea prevederilor legale analizate. Condiția constituțională privind motivarea urgenței în cuprinsul ordonanței de urgență trebuie întrunită în mod efectiv, adică trebuie să se demonstreze necesitatea obiectivă a adoptării reglementării respective în regim de urgență, nu doar să enunțe această necesitate, astfel cum s-a procedat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018. Mai precis, în acest preambul s-a invocat doar un „potențial impact“, deci o simplă speculație, neexistând un studiu de impact bazat pe date reale și concrete referitoare la numărul exact al magistraților pensionabili raportat la numărul total al acestora, respectiv distribuirea magistraților pensionabili raportat la fiecare unitate de justiție și parchet pentru a se putea constata dacă realmente acestea ar rămâne într-o proporție semnificativă fără magistrați și dacă nu ar exista posibilitatea acoperirii necesarului de personal prin delegări și transferuri. Instanța constată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014 sau Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea Decizia nr. 83 din 19 mai 1998). De asemenea, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, „inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare […] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență […]. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și – ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu“ (a se vedea și Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014). În acest context, instanța reține că motivele enunțate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, raportate la cazul potențialului impact al pensionării magistraților, reprezintă aspecte de oportunitate a măsurii care urmează a fi luată, respectiv o anumită formulă de pensionare. Aceasta nu exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, ci o situație de continuitate, de durată, lipsită de noutate. Așadar, Guvernul demonstrează rațiunea, necesitatea, oportunitatea și utilitatea reglementării, însă nu și existența unei situații extraordinare, pe care doar o proclamă. Cu privire la urgența reglementării, instanța opinează că reglementarea operativă a unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ, cum este și în cazul de față, se poate realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii. În aceste condiții, motivarea urgenței adoptării art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este una formală, lipsind practic de substanță textul constituțional al art. 115 alin. (4) din Constituție. Având în vedere cele de mai sus, rezultă că oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, chiar dacă ele exprimă situații de fapt obiective, nu reprezintă o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată și care să justifice, astfel, adoptarea unei ordonanțe de urgență. … 26.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 27.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 29.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, care aveau următorul cuprins: „Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.“ Curtea observă că prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019, având următorul cuprins: „Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.“ … 30.Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2008, la care prevederile legale criticate fac trimitere, aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următorul cuprins: „I. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […] 142. La articolul 82, alineatele (1)-(3), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins: … +
Articolul 82(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții.[…](5)Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar, notar de stat sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.(6)Judecătorii și procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională au dreptul la pensie de boală profesională și de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu31.Curtea observă că prevederile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 fac referire la art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 numai în ceea ce privește dispozițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. … 32.De asemenea, Curtea observă că, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional, a intrat în vigoare Legea nr. 86/2021 privind modificarea art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și privind abrogarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 16 aprilie 2021, care prevede la art. I următoarele: „Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2022.“ … 33.Art. II din Legea nr. 86/2021 prevede că: „Articolul V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019, se abrogă la data de 1 ianuarie 2022“, iar art. III din aceeași lege prevede că: „Dispozițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 rămân în vigoare și după data încetării efectelor art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019.“ … 34.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3),(4) și (5) privind trăsăturile statului, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4), (5) și (6) privind ordonanțele de urgență ale Guvernului și limitele acestora, art. 124 alin. (3) privind independența judecătorilor și art. 125 privind statutul judecătorilor. … 35.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze, iar prin Decizia nr. 713 din 2 noiembrie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.*) Decizia Curții Constituționale nr. 713 din 2 noiembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 februarie 2022. … 36.Referitor la criticile de neconstituționalitate aduse art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al acestora. Instanța de contencios constituțional a invocat jurisprudența sa în materie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007), reținând că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența reglementării art. V din aceasta sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, a eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată; potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului. … 37.Curtea a reținut că potențialul impact al pensionării anticipate a magistraților [cu 5 ani mai devreme față de norma generală privind pensionarea magistraților cuprinsă în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004] constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, în condițiile în care generează riscul îngreunării sau chiar al blocării activității instanțelor de judecată și a parchetelor și, implicit, a actului de justiție. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate (așa cum se precizează în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018), iar, pe de altă parte, odată cu introducerea posibilității de pensionare anticipată, prin Legea nr. 242/2018 se prevăzuse și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete. Totodată, chiar dacă nu a fost întocmit de către CSM un studiu de impact al acestei măsuri legislative, riscul generat de posibilitatea pensionării anticipate a magistraților este independent de voința Guvernului și pune în pericol un interes public, cel al realizării unui act de justiție eficient și calitativ. … 38.În ceea ce privește invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin care se recomandă renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului, Curtea a observat că Guvernul doar invocă această opinie pentru a sublinia potențialul impact negativ pe care îl are pensionarea anticipată. Astfel, așa cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, nu opinia sus-menționată constituie situația extraordinară care a condus la emiterea acestui act normativ, ci potențialul impact negativ asupra activității justiției. … 39.De asemenea, urgența reglementării criticate a fost motivată în cuprinsul preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 ca fiind determinată de iminenta intrare în vigoare a măsurii legislative a pensionării anticipate a magistraților (art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 urma să intre în vigoare la 18 octombrie 2018), ceea ce urma ar fi putut să aibă un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție. Așadar, măsura legislativă criticată a fost adoptată pentru a preîntâmpina îngreunarea sau chiar blocarea activității instanțelor de judecată și a parchetelor și, implicit, a actului de justiție, urgența reglementării fiind motivată corespunzător în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018. … 40.Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva nerespectării art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a fost publicată la 16 octombrie 2018, între momentul publicării Legii nr. 242/2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I, (15 octombrie 2018) și momentul intrării acesteia în vigoare (18 octombrie 2018). Această succesiune cronologică a actelor normative nu contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, deoarece art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu modifică, nu completează și nu abrogă art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, ci are o existență de sine stătătoare, prin care se reglementează amânarea intrării în vigoare a acestuia. … 41.În consecință, Curtea a constatat că au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și, astfel, nu a fost încălcat principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 42.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Analizând fișa legislativă a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, s-a observat că aceasta a fost adoptată în ședința de Guvern din 15 octombrie 2018, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Camerei Deputaților cu Adresa nr. E.189 din 16 octombrie 2021. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție. … 43.Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat caracterul neîntemeiat al acesteia, reținând totodată că prin Legea nr. 239/2019 Parlamentul a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, chiar prelungind termenul de intrare în vigoare a art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, la 1 ianuarie 2022, iar, ulterior, Parlamentul a adoptat Legea nr. 86/2021, prin care dispozițiile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, vor fi abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2022. … 44.Referitor la criticile de neconstituționalitate aduse art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 prin prisma lipsei avizului CSM, Curtea a evocat jurisprudența sa (Decizia nr. 591 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 28 septembrie 2020, sau Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021), potrivit căreia, pentru ca solicitarea avizului unei instituții în cadrul procesului de legiferare să reprezinte un standard de constituționalitate, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: instituția de la care se solicită avizul să fie o instituție fundamentală a statului, în sensul de a fi reglementată prin Constituție, și obligativitatea solicitării avizului să fie prevăzută de o dispoziție de lege. Analizând prevederile Constituției și ale Legii nr. 317/2004, Curtea a reținut că CSM este o instituție fundamentală a statului și că reglementarea referitoare la condițiile de pensionare a magistraților ține de activitatea autorității judecătorești. … 45.Prin urmare, în cazul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a fost necesar ca inițiatorul actului normativ, și anume Guvernul, să solicite avizul CSM, în temeiul art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 și al art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. Analizând nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 (secțiunea a 6-a pct. 5), reiese că Guvernul a solicitat avizul CSM. Cu privire la situația solicitării – neurmată de răspuns – a unui aviz prevăzut de lege în cadrul procesului legislativ, Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligația autorității cu atribuții de reglementare primară de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deși i s-a solicitat, nu și-a îndeplinit această atribuție „constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Decizia nr. 455 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2018). … 46.Având în vedere această jurisprudență, precum și faptul că, în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, avizul CSM a fost solicitat de către Guvern, dar nu a fost primit până la adoptarea actului normativ criticat, Curtea a constatat că au fost respectate prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 47.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă a art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, Curtea a reținut că dispozițiile criticate amână intrarea în vigoare a prevederilor art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, până la 1 ianuarie 2020. Ulterior, dispozițiile Legii nr. 239/2019 amână intrarea în vigoare a acelorași prevederi până la 1 ianuarie 2022, iar Legea nr. 86/2021 abrogă aceleași prevederi începând cu 1 ianuarie 2022. Dispozițiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 prevăd posibilitatea ca judecătorii și procurorii, la împlinirea vârstei de 60 de ani și cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, să beneficieze de pensie de serviciu. Prin art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, art. 82 din Legea nr. 303/2004 a fost modificat, iar, în privința alin. (3), modificarea constă în eliminarea condiției de vârstă, astfel că magistrații cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani ar fi putut beneficia de pensie de serviciu, fără a mai fi necesară îndeplinirea condiției de a avea minimum 60 de ani. Aceste prevederi urmau a intra în vigoare la data de 18 octombrie 2018, însă, prin dispozițiile criticate, intrarea lor în vigoare a fost amânată pentru 1 ianuarie 2020, iar, ulterior, prin Legea nr. 239/2019, la 1 ianuarie 2022. … 48.Curtea a reiterat considerente din jurisprudența sa privind pensia de serviciu (spre exemplu, Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 20 mai 2016, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.274 din 22 decembrie 2020) și a reținut că, în ceea ce privește magistrații, pensiile și vârsta de pensionare trebuie să fie în mod adecvat garantate prin lege (Principiile fundamentale privind independența magistraturii), fiind necesar ca legea „să garanteze judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională“ (Carta europeană privind statutul judecătorilor). Mai mult, în Declarația cu privire la Principiile de Independență a justiției, adoptată de Conferința Președinților de Instanțe Supreme din Europa Centrală și de Est, de la Brijuni, Croația, din 14 octombrie 2015, s-a reținut că: „Judecătorii trebuie să primească o compensație pe măsura profesiei și îndatoririlor lor și să dispună de condiții adecvate de lucru. […] Remunerația judecătorilor trebuie să fie ferită de posibile reduceri prin legislație. Trebuie să existe garanții pentru a se menține o remunerație rezonabilă a judecătorilor în caz de dizabilitate, cât și pentru plata pensiei care trebuie să fie în legătură rezonabilă cu remunerația primită în perioada de activitate. Remunerația și condițiile de lucru ale judecătorilor nu pot fi modificate în dezavantajul judecătorilor în timpul mandatului, cu excepția situațiilor deosebite de natură economică sau bugetară.“ De asemenea, Avizul nr. 21 (2018) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) stipulează că: „Autoritățile competente trebuie întotdeauna să pună la dispoziția puterii judecătorești fonduri suficiente pentru ca aceasta să își poată îndeplini cu demnitate și în mod corespunzător misiunea care îi revine. Salarii adecvate, pensii la atingerea limitei de vârstă și alte beneficii sociale, un grad de încărcare cu sarcini de lucru care să poată fi gestionat, o infrastructură corespunzătoare de lucru și siguranța locului de muncă atât pentru judecători, cât și pentru personalul instanțelor, toate acestea sunt elemente vitale pentru legitimitatea și buna reputație a unui sistem judiciar. Acestea sunt, de asemenea, garanții importante împotriva fenomenului corupției în interiorul sistemului judiciar.“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020). … 49.Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie, Curtea a făcut referire la jurisprudența sa cu privire la sfera de cuprindere a acestui drept (spre exemplu, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, precitată, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, și deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), reținând, în esență, că art. 47 alin. (2) din Constituție garantează dreptul la pensia bazată pe contributivitate, iar nu dreptul la o pensie de serviciu acordată după minimum 20 de ani vechime. Faptul că, prin dispozițiile criticate, legiuitorul a amânat intrarea în vigoare a posibilității magistraților de a se pensiona la îndeplinirea condiției de vechime în magistratură de 20 de ani, cu eliminarea condiției de vârstă de 60 de ani, nu are ca efect încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, care protejează doar pensia contributivă. … 50.Referitor la pretinsa încălcare a art. 124 alin. (3) din Constituție, Curtea a invocat Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, precitată, și a statuat că prin amânarea intrării în vigoare a măsurii legislative potrivit căreia magistrații cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani pot beneficia de pensie de serviciu, fără a mai fi necesară îndeplinirea condiției de a avea minimum 60 de ani, nu se aduce atingere principiului independenței justiției, care garantează pensiile de serviciu ale magistraților, dar nu și acordarea acestora doar pe baza vechimii în magistratură de minimum 20 de ani. Prin urmare, prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 124 privind principiul independenței justiției. … 51.În consecință, art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu afectează statutul judecătorilor, consacrat de art. 125 din Legea fundamentală. … 52.De asemenea, având în vedere că, analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă, nu a fost reținută vreo afectare a regimului instituțiilor fundamentale ale statului, nici afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, Curtea a constatat că, prin adoptarea art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. … 53.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția Deciziei nr. 713 din 2 noiembrie 2021, menționată anterior, își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 54.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Jănică Chiper și Liliana Chiper în dosarele nr. 201/96/2019 și nr. 200/96/2019 ale Tribunalului Harghita – Secția civilă, de Ciprian Coadă și de Dan Iulian Năstase în dosarele nr. 928/121/2019 și nr. 967/121/2019 ale Tribunalului Galați – Secția I civilă și de Maria Mariș în Dosarul nr. 850/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și constată că dispozițiile art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Harghita – Secția civilă, Tribunalului Galați – Secția I civilă și Tribunalului Mureș – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-
