DECIZIA nr. 801 din 5 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016 al Tribunalului Ilfov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 806D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.110D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 24.976/215/2016 al Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că la dosar autorul excepției a depus un set de înscrisuri, precizări cu privire la excepția de neconstituționalitate și o solicitare de judecare a excepției în lipsă. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar autorul prezent și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.110D/2017 la Dosarul nr. 806D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului din Dosarul Curții nr. 806D/2017, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În motivarea solicitării sale subliniază faptul că jurisprudența anterioară a instanței de control constituțional cu privire la normele procesual penale criticate nu are relevanță în prezenta cauză. Solicită ca, în prezenta cauză, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională să se pronunțe luând în considerare particularitățile speței în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată. În acest sens face referire la situația de fapt din dosarul de fond al instanței de judecată. În final, extinde critica și asupra altor temeiuri constituționale în afara celor precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, prin invocarea atât a dispozițiilor constituționale ale art. 11, art. 15, art. 16, art. 124 și art. 148, cât și a prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, având în vedere jurisprudența anterioară a Curții în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 3 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016, Tribunalul Ilfov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Adrian Bota într-o cauză având ca obiect contestația formulată de autor împotriva Încheierii penale nr. 492 din 19 octombrie 2016, pronunțată de Judecătoria Cornetu în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016, prin care, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală, s-a respins plângerea formulată de autor împotriva Ordonanței de clasare nr. 3.037/P/2015 din 20 mai 2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, încheierea fiind definitivă.  … 9.Prin Încheierea nr. 118 din 25 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.976/215/2016, Tribunalul Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Marin Melinescu într-o cauză având ca obiect contestația formulată de autor împotriva Încheierii penale nr. 390 din 9 decembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 24.976/215/2016, prin care, în temeiul art. 341 din Codul de procedură penală, s-a respins plângerea formulată de autor împotriva Ordonanței nr. 7.225/P/2013 din 10 octombrie 2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, încheierea fiind definitivă.  … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul din Dosarul Curții nr. 806D/2017 susține, în esență, necesitatea asigurării unui dublu grad de jurisdicție în această materie, având în vedere caracterul hotărârii pronunțate în condițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, hotărâre care implică o acuzație în materie penală prin măsurile care se dispun, în condițiile în care constată sau confirmă, după caz, săvârșirea cu vinovăție a unei fapte prevăzute de legea penală. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea pronunțată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, și Decizia Curții Constituționale nr. 146 din 14 iulie 2000. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul din Dosarul Curții nr. 2.110D/2017 susține că prevederile criticate sunt discriminatorii, îngrădesc accesul la justiție, încalcă dreptul la apărare și împiedică înfăptuirea justiției, întrucât refuză, în mod implicit, persoanei vătămate dreptul de a contesta la instanța ierarhic superioară încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a respins plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. Susține că dreptul la exercitarea căilor de atac este un aspect al dreptului de acces la justiție și o garanție a dreptului la apărare, iar îngrădirea sa trebuie să respecte criteriul proporționalității ingerinței cu scopul urmărit, în condițiile în care reglementarea criticată nu asigură un just echilibru între interesul bunei administrări a justiției și interesul particular al persoanei vătămate de a supune controlului judecătoresc încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară. … 12.Tribunalul Ilfov – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, precizând că își însușește în totalitate argumentele invocate de petent, autor al excepției de neconstituționalitate, în susținerea cererii sale. … 13.Tribunalul Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată, în condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii, iar eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea, în mod rapid, a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judecătoresc cu privire la soluția procurorului. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 15.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014.  … 16.Avocatul Poporului arată că punctul său de vedere, exprimat în sensul constituționalității prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, a fost transmis în dosarele Curții Constituționale nr. 538D/2014, nr. 524D/2014, nr. 802D/2014 și nr. 1.520D/2015, fiind reținut în deciziile Curții nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015, nr. 139 din 12 martie 2015 și nr. 326 din 17 mai 2016. Precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, înscrisurile și precizările depuse la dosar, concluziile autorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016, având următorul conținut: „Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă“.  … 20.Autorul excepției din Dosarul Curții nr. 806D/2017 susține că prevederile de lege criticate contravin atât dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind liberul acces la justiție, cât și prevederilor art. 20 din Legea fundamentală raportat la dispozițiile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv. … 21.Autorul excepției din Dosarul Curții nr. 2.110D/2017 susține că prevederile de lege criticate contravin atât dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la acces liberul la justiție, art. 24 alin. (2) privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 – „Înfăptuirea justiției“, cât și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală – anterior modificării acestora prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 – prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, paragrafele 24-25, respingând-o, ca neîntemeiată, soluția și considerentele deciziei precitate regăsindu-se în numeroase decizii ulterioare ale Curții, cum ar fi deciziile nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din data de 22 ianuarie 2015; nr. 58 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015; nr. 139 din 12 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2015; nr. 294 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015, și nr. 408 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015. … 23.În motivarea soluției sale, Curtea a reținut că încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă, însă acest fapt nu este de natură a afecta constituționalitatea prevederilor invocate, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“.  … 24.Dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor  … omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. 25.De asemenea, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. De asemenea, prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au aplicabilitate în cauza de față, întrucât dreptul la un recurs efectiv este distinct de dreptul la exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului. … 26.Totodată, examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, Curtea a reținut în Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, că cele statuate în jurisprudența sa, anterior citată, sunt valabile și în ceea ce privește soluția reglementată la art. 341 alin. (7^1) din Codul de procedură penală referitoare la respingerea plângerii ca rămasă fără obiect, în ipoteza în care, ulterior sesizării judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior admite plângerea și dispune infirmarea soluției atacate. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior arătate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 28.În ceea ce privește solicitarea autorului excepției Adrian Bota de a extinde critica și asupra altor temeiuri constituționale, Curtea constată că nu poate fi reținută. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…)“, iar alin. (4) al aceluiași articol prevede că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți (…)“. Temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt, așadar, cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite prin încheierea de sesizare. O extindere a acestora de către instanța de contencios constituțional ar echivala cu sesizarea din oficiu a Curții Constituționale, ceea ce depășește cadrul legal stabilit de Legea nr. 47/1992. De altfel, jurisprudența Curții Constituționale a stabilit că invocarea în fața Curții, în cadrul unei excepții de neconstituționalitate, a unui alt temei, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare și nici nu este o dezvoltare a acestuia, are semnificația ridicării unei excepții direct în fața Curții, eludându-se astfel prevederile art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 10 alin. (2) și art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 (în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, și nr. 137 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 20 aprilie 2013). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Bota în Dosarul nr. 11.260/1.748/2016 al Tribunalului Ilfov – Secția penală și de Marin Melinescu în Dosarul nr. 24.976/215/2016 al Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția penală și Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește