DECIZIA nr. 800 din 5 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal, excepție ridicată de Florin Albu în Dosarul nr. 23.147/233/2015 al Judecătoriei Galați – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 723D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 999D/2017, nr. 1.278D/2017, nr. 1.414D/2017, nr. 1.438D/2017, nr. 1.638D/2017 și, respectiv, nr. 2.125D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal, excepție ridicată din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară, în Dosarul nr. 37.821/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Dorel Bisoc în Dosarul nr. 21.715/197/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția penală, de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 1.588/187/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, de Ștefan Mladin în Dosarul nr. 17.742/299/2011 (178/2016) al Curții de Apel București – Secția I penală, de Octavian Vădineanu în Dosarul nr. 29.663/215/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și, respectiv, de Angelica Dorina Todea în Dosarul nr. 6.309/100/2013 al Tribunalului Maramureș – Secția penală. … 4.La apelul nominal răspunde, în Dosarul Curții nr. 1.438D/2017, pentru partea Societatea Delta ACM 93 – S.R.L. din București, avocat Iulian Nedelcu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc autorii excepției și celelalte părți din dosarele conexate, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar apărătorul prezent și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 999D/2017, nr. 1.278D/2017, nr. 1.414D/2017, nr. 1.438D/2017, nr. 1.638D/2017 și nr. 2.125D/2017 la Dosarul nr. 723D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Depune, în acest sens, concluzii scrise. … 7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal, având în vedere Decizia Curții nr. 518 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 26 septembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 22 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 23.147/233/2015, Judecătoria Galați – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Florin Albu, în soluționarea cauzei penale în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.  … 9.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 37.821/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară, în soluționarea plângerii formulate de persoana vătămată, în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva soluției de netrimitere în judecată dispuse de procuror prin Ordonanța nr. 8.769/P/2014 din 21 iulie 2016. În cauză, s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzute de art. 298 din Codul penal raportat la art. 308 din Codul penal. Prin actul de sesizare a instanței de control constituțional, judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată de persoana vătămată împotriva ordonanței de clasare, a constatat legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală, a desființat ordonanța de clasare și a trimis cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale.  … 10.Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.715/197/2014, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Dorel Bisoc în soluționarea apelurilor declarate, printre alții, de autorul excepției, împotriva Sentinței penale nr. 645 din 7 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. 21.715/197/2014. În cauză, autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969, prin Rechizitoriul nr. 9.905/P/2010 din 17 martie 2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov.  … 11.Prin Încheierea din 28 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.588/187/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de reprezentantul Ministerului Public în soluționarea apelului declarat de inculpatul apelant Ioan Lucian Scrofan împotriva Sentinței penale nr. 252 din 9 decembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Beiuș, inculpatul apelant fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prevăzută de art. 298 din Codul penal.  … 12.Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.742/299/2011 (178/2016), Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Ștefan Mladin în soluționarea apelurilor declarate, printre alții, de autorul excepției, împotriva Sentinței penale nr. 557 din 8 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 17.742/299/2011. În cauză, autorul excepției a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.  … 13.Prin Încheierea din 10 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 29.663/215/2015, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Octavian Vădineanu în soluționarea apelurilor declarate, printre alții, de autorul excepției, împotriva Sentinței penale nr. 3.695 din 27 octombrie 2016, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 29.663/215/2015 având ca obiect infracțiunea de neglijență în serviciu. … 14.Prin Încheierea din 19 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.309/100/2013, Tribunalul Maramureș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Angelica Dorina Todea, trimisă în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 din vechiul Cod penal (abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) raportat la art. 258 din vechiul Cod penal (fapte săvârșite de alți funcționari). În cauză, potrivit notelor scrise ale autoarei excepției, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 246 din vechiul Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 din vechiul Cod penal, urmând ca instanța să se pronunțe și asupra legii penale mai favorabile, respectiv asupra incidenței dispozițiilor art. 298 din Codul penal. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin, în esență, că dispozițiile criticate nu sunt accesibile și previzibile din perspectiva modului de definire a infracțiunii de neglijență în serviciu, sintagma „neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă“ – cu referire la modul de încălcare a îndatoririi de serviciu – neputând conduce la determinarea conduitei care definește elementul material al infracțiunii, același argument fiind valabil și în privința sintagmei „vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane“, care face referire la urmarea imediată a infracțiunii. Susțin, totodată, că formularea echivocă a textelor de lege criticate poate constitui sursa unor interpretări subiective sau a unor abuzuri ce ar putea determina incidența dispozițiilor criticate în situații ce nu ar putea fi anticipate de persoanele acuzate, cu consecința emiterii unor rechizitorii abuzive și a pronunțării unor condamnări pe criterii neobiective, arbitrare. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. … 16.Judecătoria Galați – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată. Apreciază că sintagma „îndeplinire defectuoasă“ este generală și constituie un element de imprevizibilitate în conduita de conformare a cetățenilor la normele penale. Face referire la Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 și arată că instanța de control constituțional a constatat, în privința infracțiunii de abuz în serviciu, că orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare, ca urmare a interpretării largi ce poate fi dată elementului material din norma penală, ceea ce nu poate corespunde voinței legiuitorului de la momentul incriminării. Instanța consideră că argumentul este aplicabil și în cazul infracțiunii de neglijență în serviciu, fiind necesară o determinare clară, neechivocă a modului și gradului de îndeplinire necorespunzătoare a îndatoririi de serviciu care poate determina includerea faptei în sfera ilicitului penal. Gradul de intensitate a vătămării produse trebuie să justifice aplicarea sancțiunii penale ca ultimă măsură, iar pentru evaluarea unui asemenea grad norma de incriminare trebuie să fie previzibilă și să ofere determinări clare. Apreciază că o lipsă de previzibilitate în acest sens ar putea fi reținută și în privința sintagmei „vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane“, din cuprinsul art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969. Conduita impusă cetățenilor și urmările vătămătoare ale acesteia trebuie să fie stabilite în mod clar prin lege, iar nu lăsate la aprecierea judecătorului. … 17.Curtea de Apel Brașov – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată. Apreciază că norma de incriminare, atât în vechea reglementare, cât și în noua reglementare, este lipsită de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 23 alin. (12) și art. 52. Consideră că sfera noțiunii de îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu este mult prea largă, astfel încât destinatarul nu cunoaște ce acțiuni îi pot atrage răspunderea penală și care este criteriul în raport de care se apreciază îndeplinirea defectuoasă a acestora. Totodată, în vechiul Cod penal se vorbea despre o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități dintre cele la care se referă art. 145 sau o pagubă a patrimoniului acesteia, fără a arăta în ce condiții o tulburare este „însemnată“ sau care este pragul în situația existenței unei pagube în patrimoniul unui/unei organ/instituții de stat/altei unități. … 18.Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 și opinează că argumentele instanței constituționale se extind și asupra infracțiunii de neglijență în serviciu, cu atât mai mult cu cât ambele infracțiuni sunt de serviciu, prima fiind comisă cu intenție, iar a doua din culpă. Instanța apreciază că nu există niciun motiv pentru care Curtea Constituțională să se îndepărteze de argumentele arătate în decizia citată și să pronunțe o altă soluție în prezenta cauză, în condițiile în care situația este aceeași, doar latura subiectivă a infracțiunii, care nu a format obiectul examinării, fiind diferită. Susține că există o discriminare între infractorii care au comis aceeași infracțiune cu forme diferite de vinovăție, în sensul că, pentru ipoteza care se încadrează în limitele statuate de Curtea Constituțională, aceștia urmează să fie achitați, iar cei care comit fapta în aceeași împrejurare, însă din culpă, urmează să răspundă penal. … 19.Curtea de Apel București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, deoarece Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, care vizează dispozițiile de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, că sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ o îndatorire de serviciu nu poate fi înțeleasă decât ca o îndeplinire contrară legii, „prin încălcarea legii“. Reține că latura obiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu este asemănătoare cu latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, deosebirea între acestea fiind sub aspectul laturii subiective, astfel încât opinează că sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă“ nu ar avea cum să fie interpretată în mod diferit de către instanța de control constituțional. … 20.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori constată că sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ a mai constituit obiectul analizei Curții Constituționale, fiind pronunțată Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. În aceste codiții, instanța opinează că revine Curții Constituționale rolul de a analiza în ce măsură excepția de neconstituționalitate, invocată în prezenta cauză, este întemeiată. … 21.Tribunalul Maramureș – Secția penală apreciază că textul legal care se solicită a fi declarat neconstituțional este constituțional. … 22.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 23.Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în dosarele conexate, consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Reține că textele de lege criticate incriminează îndeplinirea defectuoasă a unei atribuții de serviciu și invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 60-80, apreciind că motivele expuse în cuprinsul acesteia sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel încât consideră că art. 298 din Codul penal este constituțional în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. În Dosarul Curții nr. 2.125D/2017, Guvernul face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 518 din 6 iulie 2017 și apreciază că excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 249 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal este inadmisibilă. … 24.Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în dosarele Curții nr. 999D/2017, nr. 1.414D/2017 și nr. 1.438D/2017, consideră că dispozițiile art. 298 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. În motivarea punctului său de vedere, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, ale cărei considerente le reține mutatis mutandis. În Dosarul Curții nr. 1.278D/2017, Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 780 din 7 noiembrie 2006 și nr. 890 din 16 octombrie 2007, potrivit căruia textul legal este constituțional atât în raport cu art. 23 alin. (12) și art. 20 din Constituție, cât și în raport cu art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În Dosarul Curții nr. 2.125D/2017, Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal a devenit inadmisibilă, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 518 din 6 iulie 2017. … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal, având următorul conținut: – Art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969: „Încălcarea din culpă, de către un funcționar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.“; … – Art. 298 din Codul penal: „Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.“ …  … 28.Autorii excepției susțin că normele penale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, respectiv principiul legalității, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (12) potrivit căruia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 124 alin. (3) privind independența justiției. Totodată, susțin că textele de lege criticate aduc atingere și prevederilor art. 6 și art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv principiul legalității incriminării. Se invocă și Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 518 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 26 septembrie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii“.  … 30.În consecință, Curtea constată că devin incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Având în vedere și faptul că actele de sesizare a Curții Constituționale din dosarele nr. 723D/2017, nr. 999D/2017, nr. 1.278D/2017, nr. 1.414D/2017, nr. 1.438D/2017, nr. 1.638D/2017 și nr. 2.125D/2017 sunt anterioare deciziei de constatare a neconstituționalității, prezenta excepție urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. … 31.Totodată, Curtea reamintește că, prin Decizia nr. 518 din 6 iulie 2017, precitată, paragrafele 28-30, a reținut că rațiunea incriminării faptei de neglijență în serviciu este similară celei pentru care este incriminat abuzul în serviciu, diferența între cele două infracțiuni distingându-se la nivelul laturii subiective – intenția în cazul abuzului în serviciu, respectiv culpa cu prevedere (ușurința)/culpa fără prevedere sau simplă (neglijența) în cazul infracțiunii de neglijență în serviciu. Latura obiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu este formată, ca și la infracțiunea de abuz în serviciu, din elementul material, însoțit de o cerință esențială, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre activitatea ilicită și rezultatul produs. Curtea a reținut, de asemenea, că elementul material al laturii obiective al infracțiunii de neglijență în serviciu presupune încălcarea din culpă a unei îndatoriri de serviciu de către un funcționar public sau de către o altă persoană încadrată în muncă (în cazul variantei atenuate prevăzute de art. 308 din Codul penal) prin cele două modalități normative, respectiv „neîndeplinirea“ ori „îndeplinirea defectuoasă“ a acesteia. … 32.Cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu (inclusiv abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, incriminat în Codul penal din 1969), Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. Totodată, cu privire la abuzul în serviciu contra intereselor publice, incriminat în legea penală anterioară, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 248 din Codul penal din 1969 sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. … 33.În condițiile în care, în varianta de bază, atât infracțiunea de abuz în serviciu, cât și infracțiunea de neglijență în serviciu prevăd, ca o modalitate normativă identică, „îndeplinirea defectuoasă“ a unei îndatoriri de serviciu, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 518 din 6 iulie 2017, precitată, că atât soluția, cât și considerentele deciziilor nr. 405 din 15 iunie 2016 și nr. 392 din 6 iunie 2017, referitoare la modalitatea de interpretare a sintagmei „îndeplinește în mod defectuos“, sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește infracțiunea de neglijență în serviciu. Pe cale de consecință, Curtea a constatat că dispozițiile art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal încalcă prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlamentul – prin adoptarea legii, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituție -, sau Guvernul – prin adoptarea de ordonanțe și ordonanțe de urgență, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție (paragrafele 38 și 39). … 34.Totodată, în Decizia nr. 518 din 6 iulie 2017, paragrafele 44 și 45, precitată, Curtea a constatat că noua lege penală extinde foarte mult sfera de aplicare a infracțiunii de neglijență în serviciu, neprevăzând condiția ca paguba, respectiv vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice să aibă o anumită valoare, respectiv ca vătămarea să aibă o anumită intensitate, aspect de natură a face imposibilă delimitarea între abaterile disciplinare sau inerentele greșeli profesionale și infracțiunea de neglijență în serviciu. Așadar, Curtea a constatat că reglementarea în vigoare a infracțiunii de neglijență în serviciu permite încadrarea în conținutul său a oricărei fapte săvârșite din culpă, dacă s-a adus o atingere minimă drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. … 35.În aceste condiții, Curtea a constatat că, în ceea ce privește acest aspect, sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragrafele 75-80, și ale Deciziei nr. 392 din 6 iunie 2017, precitată, paragrafele 46-56, astfel încât, în acord cu acestea, Curtea a reținut că sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind neglijența în serviciu ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare (Ministerul Public și instanțele judecătorești). Cu alte cuvinte, Curtea a constatat necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarității și previzibilității normei penale examinate. … 36.Cât privește critica referitoare la sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane“, Curtea a constatat că sunt valabile mutatis mutandis considerentele reținute în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragrafele 84 și 85, în condițiile în care infracțiunea de neglijență în serviciu este, astfel cum s-a arătat, o infracțiune de rezultat, astfel încât consumarea ei este legată de producerea uneia dintre urmările prevăzute de dispozițiile art. 298 din Codul penal, și anume cauzarea unei pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 298 din Codul penal, excepție ridicată de Florin Albu în Dosarul nr. 23.147/233/2015 al Judecătoriei Galați – Secția penală, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară, în Dosarul nr. 37.821/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Dorel Bisoc în Dosarul nr. 21.715/197/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția penală, de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 1.588/187/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, de Ștefan Mladin în Dosarul nr. 17.742/299/2011 (178/2016) al Curții de Apel București – Secția I penală, de Octavian Vădineanu în Dosarul nr. 29.663/215/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și, respectiv, de Angelica Dorina Todea în Dosarul nr. 6.309/100/2013 al Tribunalului Maramureș – Secția penală. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția penală, Judecătoriei Sectorului 1 București, Curții de Apel Brașov – Secția penală, Curții de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, Curții de Apel București – Secția I penală, Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, respectiv Tribunalului Maramureș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește