DECIZIA nr. 800 din 3 decembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (3^1) din Legea apelor nr. 107/1996, excepție ridicată de Doina-Alexandra Nicolae în Dosarul nr. 1.358/277/2016 al Judecătoriei Pătârlagele și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.712D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că, în mod similar cu cele reținute în deciziile Curții Constituționale nr. 162 din 27 martie 2018 și nr. 759 din 22 noiembrie 2018, revine instanțelor de judecată competența de a verifica titlul de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunurilor în cauză. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.358/277/2016, Judecătoria Pătârlagele a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și alin. (3^1) din Legea apelor nr. 107/1996. Excepția a fost invocată de Doina-Alexandra Nicolae într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în constatarea nulității absolute parțiale a unui titlu de proprietate pentru un imobil-teren, formulată de reclamanta Administrația Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece permit dobândirea dreptului de proprietate al statului asupra unor terenuri proprietate privată, situate fie pe malul lacurilor, fie în cuveta acestora sau sub cota coronamentului barajelor, în cazul lacurilor de acumulare permanente, dat fiind faptul că, potrivit textelor de lege criticate, aceste terenuri aparțin domeniului public. Se arată că în acest caz nu este parcursă în prealabil procedura exproprierii, contrar dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție. În acest sens se susține că statul român nu deține un titlu de proprietate valabil asupra terenurilor în cauză, care se identifică din punct de vedere topografic cu malurile/cuveta lacului de acumulare, ori sub coronamentul barajului, fie ca urmare a ineficacității actelor de preluare emise în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ineficacitate constatată de către instanța de judecată sau declarată ca atare de către legile de reparație, fie ca urmare a edificării barajelor lacurilor de acumulare permanente, fără obținerea, prealabilă, în mod legal, de către stat, a drepturilor de proprietate asupra terenurilor afectate de lucrări. Astfel proprietarii acestor terenuri sunt deposedați de dreptul lor de proprietate, prin declarația legii, ceea ce echivalează cu o expropriere în fapt, contrar prevederilor art. 44 alin. (3) din Constituție, precum și cu legitimarea unei modalități ilegale și neconstituționale de dobândire a dreptului de proprietate publică. … 6.Judecătoria Pătârlagele apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 3 alin. (1) și alin. (3^1) din Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: (1)Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime. (…)(3^1)Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului și se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noțiunea de albie minoră. … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 – Dreptul de proprietate privată. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate s-a pronunțat prin Deciziile nr. 162 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iunie 2018, și, respectiv, nr. 759 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 28 martie 2019, în raport cu dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție și cu o motivare identică, în esență, celei formulate în prezenta cauză. … 13.Prin aceste decizii, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Constituție, constituie obiect exclusiv al proprietății publice bunurile enumerate în textul constituțional, precum și alte bunuri stabilite prin lege organică. Textul constituțional instituie două criterii de apartenență exclusivă a unui bun la domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, respectiv criteriul destinației bunurilor, al naturii lor, și criteriul declarației legii, dată fiind afectarea acestor bunuri unui uz public sau unei utilități publice. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că bunurile care sunt proprietate publică nu au toate același regim juridic, unele fiind obiect exclusiv al proprietății publice, așa cum prevede art. 136 alin. (3) din Constituție. Astfel, Curtea a statuat că bunurile enumerate în mod expres în art. 136 alin. (3) din Constituție, nu pot face obiect al proprietății private (a se vedea și Decizia nr. 31 din 26 mai 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 19 ianuarie 1994). Prin deciziile menționate s-a mai reținut, că, în aplicarea acestor dispoziții constituționale, precum și în temeiul prevederilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, potrivit cărora prin lege organică se reglementează regimul juridic general al proprietății, legiuitorul poate stabili, prin lege organică, și alte bunuri care constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în afara celor prevăzute expres de Constituție. În acest sens, art. 3 alin. (1) și alin. (3^1) din Legea apelor nr. 107/1996 circumstanțiază un domeniu specific al bunurilor proprietate publică a statului, respectiv acela al apelor, definite în art. 1 din acest act normativ ca resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, și enumeră și alte categorii de bunuri care constituie obiect exclusiv al proprietății publice, în sensul art. 136 alin. (3) din Constituție, cum ar fi, între altele, malurile lacurilor și, respectiv, suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului, în cazul lacurilor de acumulare permanente (paragrafele 16 și 17 din decizia menționată). … 14.De asemenea, Curtea a mai reținut (paragraful 18) că, în privința bunurilor care aparțin fie domeniului public al statului, fie celui al unităților administrativ-teritoriale, potrivit declarației unei legi organice, este necesară îndeplinirea condiției dobândirii dreptului de proprietate publică prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, determinarea generică a apartenenței exclusive la domeniul public, prin lege organică, a unei anumite categorii de bunuri, care, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public, nu poate fi înțeleasă în sensul unei atingeri aduse dreptului de proprietate privată, care ar putea privi anumite bunuri din categoria generică a bunurilor stabilite prin legea organică. În acest sens este și definiția legală a dreptului de proprietate publică, cuprinsă în art. 858 din Codul civil, potrivit căreia „Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparține statului sau unei unități administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz ori de interes public, cu condiția să fie dobândite prin unul dintre modurile prevăzute de lege.“ … 15.În ceea ce privește analiza dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, Curtea a reținut, cu caracter de principiu, că și în cazul bunurilor enumerate în acest text de lege ca aparținând domeniului public al statului este valabilă condiția dobândirii acestora în mod legal. În acest sens, revine instanțelor de judecată competența verificării valabilității titlului prin care a fost dobândit dreptul de proprietate publică asupra bunului, care, prin natura lui, face parte din categoria generică reglementată prin lege organică, or, după caz, verificarea valabilității altui titlu de proprietate asupra bunului respectiv (paragraful 20). … 16.Raportându-se însă la situația de fapt dedusă soluționării instanței de judecată, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, având în vedere că motivarea excepției de neconstituționalitate se fundamenta pe inexistența titlului de proprietate al statului asupra terenului situat pe malul lacului de acumulare Siriu, județul Buzău, intrând în categoria „malurilor și cuvetelor lacurilor“, menționată expres de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 ca aparținând domeniului public al statului. … 17.Curtea a reținut că interpretarea legilor este operațiunea indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011). … 18.În prezenta cauză, Curtea reține că situația de fapt este identică cu cea relevată în decizia menționată, în sensul că, în speța dedusă soluționării instanței de judecată, s-a solicitat constatarea nulității absolute a unor titluri de proprietate asupra unor terenuri situate pe malul unui lac de acumulare, județul Buzău, respectiv sub coronamentul barajului, de către reclamanta Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița. Aceasta a invocat faptul că asupra terenurilor în cauză deține un drept de administrare, iar titularul dreptului de proprietate este statul român, care a dobândit acest drept prin efectul unui decret de expropriere, nr. 203 din 25 august 1989, cu ocazia amenajării lacului de acumulare. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține, dimpotrivă, că statul român nu deține un titlu de proprietate valabil asupra terenului în cauză, susținând că acesta nu ar figura în decretul de expropriere invocat. Astfel, Curtea reține că și în prezenta cauză susținerile formulate în motivarea excepției de neconstituționalitate se referă la aspecte referitoare la fondul cauzei deduse soluționării instanței de judecată, a căror analiză implică o corelare și interpretare a normelor legale incidente, raportate la situația de fapt, stabilită în baza tuturor probelor administrate. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (3^1) din Legea apelor nr. 107/1996, excepție ridicată de Doina-Alexandra Nicolae în Dosarul nr. 1.358/277/2016 al Judecătoriei Pătârlagele.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pătârlagele și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește