DECIZIA nr. 8 din 31 ianuarie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 289 din 6 aprilie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 242 12/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ActulREFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 46
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 46
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 46
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 57
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 46
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 588 21/09/2017
ART. 4REFERIRE LAHOTARARE 621 21/09/2006
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 588 21/09/2017
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 43
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 46
ART. 11REFERIRE LAORD DE URGENTA 7 19/02/2019
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 12REFERIRE LALEGE 303 15/11/2022
ART. 12REFERIRE LAORD DE URGENTA 7 19/02/2019
ART. 12REFERIRE LALEGE 242 12/10/2018
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 121 10/03/2020
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 588 21/09/2017
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 125
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 132
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 125
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 132
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 121 10/03/2020
ART. 21REFERIRE LAHOTARARE 621 21/09/2006
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 43
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE 305 15/11/2022 ART. 31
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 317 01/07/2004 ART. 30
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Valentin-Cristian Ștefan în Dosarul nr. 459/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 106D/2019.2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10 noiembrie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru 22 noiembrie 2022, dată la care, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru 14 decembrie 2022, iar apoi, din același motiv, pentru 31 ianuarie 2023, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 10 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 459/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Valentin-Cristian Ștefan într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost validate rezultatele finale ale concursului de promovare, efectivă și pe loc, a judecătorilor și procurorilor, desfășurat la data de 26 noiembrie 2017, solicitându-se anularea proceselor-verbale ale comisiilor de soluționare a contestațiilor la barem cu privire la unele subiecte de examen și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri de invalidare a concursului de promovare pe loc în grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, dacă statutul funcționarilor publici trebuie reglementat prin lege organică, cu atât mai mult, aceeași exigență se impune în privința magistraților, invocându-se, în acest sens, paragraful 23 din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 588 din 21 septembrie 2017. Se arată că promovarea (prin concurs) reprezintă o formă de modificare a raportului de muncă al magistraților, astfel încât, în toate aspectele ei, promovarea magistraților trebuie reglementată prin lege organică, iar nu printr-un act inferior acesteia, cum este Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile legale criticate încalcă și prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție, respectiv principiul separației și echilibrului puterilor în stat, întrucât competența Parlamentului de a legifera prin lege organică în materia promovării magistraților a fost în mod neconstituțional delegată Consiliului Superior al Magistraturii, care este o componentă a autorității judecătorești.5.Se susține că sunt încălcate și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în partea referitoare la previzibilitatea legii, în măsura în care cei vizați nu se pot raporta decât la dispozițiile incomplete ale legii, astfel că nu pot să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea precisă a modificării (prin promovare) a raporturilor de muncă. Un act inferior legii creează incertitudine, pentru că, de obicei, este susceptibil de multiple și succesive modificări. Lăsând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii stabilirea unor repere esențiale ale raportului juridic de muncă al magistraților, legea imprimă un caracter relativ procedurii de promovare prin concurs a acestora.6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, considerând că textul criticat nu este de natură să încalce prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, întrucât procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, poate fi stabilită prin regulament de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, acesta având o anumită marjă de apreciere, menită să asigure normelor administrative flexibilitatea necesară bunei organizări a concursului, în funcție de aspecte care pot diferi de la un an la altul, de la un concurs la altul, în condițiile în care toate elementele esențiale ale concursului de promovare sunt prevăzute la nivel de lege organică, și anume în cuprinsul Legii nr. 303/2004, la capitolul V, secțiunea 1, art. 43-47. Consideră, totodată, că nu există similitudine juridică între situația analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017 și situația din cauza de față, iar dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură să înfrângă principiul separației puterilor în stat și nici nu se pune problema încălcării principiului ierarhiei actelor normative.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 46 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, prevederi care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut normativ: „Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, este prevăzută în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoștință candidaților, atrage invalidarea concursului și reluarea acestuia.“11.Din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate rezultă însă că autorul acesteia critică doar prima teză a textului de lege mai sus reprodus. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 303/2004 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019.12.În prezent, Legea nr. 303/2004 nu mai este în vigoare, fiind abrogată expres prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere efectele pe care în cauză le produce textul de lege supus controlului de constituționalitate, aceasta nu constituie însă o cauză de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate, în considerarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din data de 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Totodată, Curtea observă că în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr. 303/2004 în redactarea pe care acestea o aveau înainte de modificările survenite prin Legea nr. 242/2018 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019, întrucât în temeiul acestora a fost organizat concursul de promovare ale cărui rezultate le contestă autorul excepției. De aceea, Curtea Constituțională va examina constituționalitatea prevederilor de lege criticate în contextul legislativ ce reglementa la acel moment modul de organizare și desfășurare a concursurilor de promovare a magistraților.13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și, respectiv, principiul legalității și în art. 73 alin. (3) lit. j) care impune reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, criticile formulate de autorul acesteia se axează, în principal, pe ideea că aspectele esențiale ale procedurii promovării magistraților trebuie stabilite chiar prin lege, iar nu printr-un act normativ cu forță infralegală, respectiv prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărâre, așa cum prevede textul de lege criticat.15.În jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii (a se vedea Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragraful 19). Prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017 – invocată, de altfel, și de autorul prezentei excepții în motivarea criticilor de neconstituționalitate -, Curtea a apreciat (paragraful 26) că, „lăsând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii stabilirea, prin acte cu forță juridică infralegală, a unor elemente esențiale ale raportului de muncă al magistratului și, implicit, ale statutului acestuia, legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii și cazurilor de încetare a detașării magistraților [în acea cauză se punea problema detașării, ca eveniment ce determina modificarea raporturilor de muncă ale magistraților]. Aceste norme trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate, iar emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică“.16.În considerentele aceleiași decizii, paragraful 23, Curtea a statuat că, în situația magistraților, al căror statut este consacrat la nivel constituțional în art. 125 – Statutul judecătorilor și în art. 132 – Statutul procurorilor, elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege, iar nu printr-un act cu forță inferioară acesteia.17.Cu privire la acest caracter esențial, Curtea reține jurisprudența sa în care au fost arătate aspectele ce trebuie considerate esențiale din acest punct de vedere. Astfel, prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, precitată, paragraful 18, instanța de contencios constituțional a arătat următoarele: „Având în vedere că, potrivit dispozițiilor constituționale, statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică și ținând cont de faptul că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esențiale – cum sunt, spre exemplu, condițiile generale de participare la examen/concurs, condițiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condițiile în care candidații sunt declarați «admiși» și posibilitatea de contestare – trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcțiilor de conducere să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort.“18.Prin aceeași decizie, paragraful 30, referindu-se la organizarea și desfășurarea concursului de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, precum și la organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, Curtea a subliniat că, pentru înlăturarea viciului de neconstituționalitate, aspectele esențiale privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de judecător și procuror – cum sunt regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe – trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestor proceduri să fie explicitate și detaliate prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii.19.Ca atare, Curtea a constatat (paragraful 32) că legea trebuie să prevadă aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe.20.În cauza de față, Curtea constată că este vorba despre promovarea judecătorilor și a procurorilor, care implică modificarea raportului juridic de muncă al acestora, astfel că, potrivit jurisprudenței citate, este necesar ca aspectele esențiale referitoare la organizarea și desfășurarea concursului de promovare să fie stabilite prin lege, iar nu printr-un act normativ cu forță juridică inferioară acesteia.21.Dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate în cauza de față prevăd că procedura de desfășurare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, se stabilește printr-un regulament privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, care a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 6 octombrie 2006.22.Curtea reține, în același timp, că prevederile de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate fac parte din capitolul V al Legii nr. 303/2004 – „Promovarea judecătorilor și procurorilor și numirea în funcțiile de conducere“, a cărui secțiune 1 este dedicată „Promovării la tribunale, curți de apel și la parchete“. În cuprinsul acesteia sunt precizate o serie de elemente referitoare la organizarea și desfășurarea acestui concurs, și anume: frecvența cu care acesta se desfășoară (anual sau ori de câte ori este necesar – art. 43 teza întâi); instituția organizatoare (secțiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii – art. 43 teza a doua); condițiile în care judecătorii și procurorii pot participa la acest concurs (art. 44 – au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, au funcționat efectiv timp de cel puțin 3 ani la instanța sau parchetul ierarhic inferior celui la care doresc să promoveze și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime: 7 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta; 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție); detalierea probelor în care constă concursul de promovare, respectiv susținerea unei probe scrise [conform art. 46 alin. (2), probele constau, în funcție de specializare, în una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat; în plus, de asemenea, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale; jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului].23.Din analiza ansamblului normelor legale dedicate problematicii în discuție, Curtea constată că prevederile legale menționate oferă suficiente elemente care să configureze un cadru clar și previzibil pentru organizarea și desfășurarea concursului de promovare al judecătorilor și procurorilor, astfel încât persoanele interesate să poată avea reprezentarea exactă a condițiilor modificării, prin promovare, a raporturilor de muncă, fiind respectate exigențele deduse din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție.24.Ca atare, reglementarea unor detalii prin regulament emis de Consiliul Superior al Magistraturii nu este de natură să se convertească într-un viciu de neconstituționalitate, în condițiile în care, astfel cum statuează prevederile art. 30 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012 [art. 31 alin. (5) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022], acesta asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor.25.Așadar, însăși legea conferă acestei autorități posibilitatea de a adopta reglementări prin care să aducă la îndeplinire această competență. În consecință, nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, pe considerentul invocat de autorul excepției, potrivit căruia o competență obligatorie a Parlamentului, aceea de a legifera prin lege organică în materia promovării magistraților, ar fi fost în mod neconstituțional delegată Consiliului Superior al Magistraturii, care este o componentă a autorității judecătorești.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin-Cristian Ștefan în Dosarul nr. 459/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 46 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x