DECIZIA nr. 8 din 18 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Răuț Vasile în Dosarul nr. 2.430/95/2016/a2 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.156D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 42 din 14 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.430/95/2016/a2, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Răuț Vasile, contestator într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației în anulare formulate împotriva unei decizii prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicate contestatorului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că dispozițiile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu respectă criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de act normativ trebuie să le îndeplinească. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative a impus cerința ca actele normative să fie redactate într-un limbaj și stil juridic specific, normativ, concis, sobru, clar și precis care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. Or, textul de lege criticat nu menționează în concret dacă este necesar ca instanța să pună în vedere părții că va fi sancționată în cazul nerespectării dispozițiilor instanței sau dacă sancțiunea se dispune direct de instanță, fără avertizare. Principiul securității juridice impune „protecția cetățenilor contra unui pericol care vine chiar din partea normei juridice, contra unei insecurități pe care aceasta a creat-o sau pe care riscă s-o creeze“. Acest principiu a fost consacrat și a cunoscut o continuă îmbogățire în dreptul european, atât la nivel general comunitar, cât și în materia protecției drepturilor omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând în mod explicit legătura acestui principiu cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv dreptul la un proces echitabil. … 6.Prevederile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă au primit interpretări diferite din partea instanțelor, împrejurare care este contrară dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului părții de a-i fi soluționată cauza de o instanță imparțială. Poziția dominantă pe care se află instanța în cursul unui proces și lipsa reglementării legale a unei opoziții din partea părții pentru stoparea derapajelor de la normele de procedură ale instanței constituie o lipsă de protecție a justițiabilului în fața abuzului dreptului. Aplicarea unei sancțiuni pentru afirmații care au legătură cu desfășurarea legală a procesului conduce la intimidarea părții în scopul îndepărtării sale de la participarea activă la soluționarea cauzei și de la stăruința în apărarea drepturilor sale. Nu se poate considera respectat dreptul la un proces echitabil dacă partea este obstrucționată în a formula cereri și a ridica excepții. Este adevărat că legiuitorul a urmărit să limiteze posibilitatea justițiabilului de a formula cereri de recuzare în scopul tergiversării judecății, dar la fel de adevărat este și că justițiabilul trebuie protejat împotriva abuzurilor instanței, astfel că neconstituționalitatea textului legal criticat rezidă în faptul că justiția trebuie făcută în interesul justițiabilului, iar nu împotriva acestuia. … 7.Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă apreciază că textele legale criticate întrunesc toate exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Posibilitatea aplicării amenzii prevăzute de art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă are rolul de a asigura respectul cuvenit actului de justiție, ordinii și solemnității ședințelor de judecată, neîmpiedicând accesul liber la justiție și nici dreptul la un proces echitabil. Aplicarea sancțiunii poate fi contestată potrivit art. 191 din Codul de procedură civilă prin formularea unei cereri de reexaminare. Aplicarea amenzii, în temeiul art. 188 alin. (1), nu oprește cursul judecății și nici nu influențează soluția ce urmează a se pronunța, amenda neavând nicio legătură cu fondul litigiului. În concluzie, instanța apreciază că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor, cu caracter de principiu fundamental al procesului civil, cuprinse în art. 12 din Codul de procedură civilă, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți; partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate, ea putând fi obligată, potrivit legii, la plata unei amenzi judiciare; de asemenea, partea care nu își îndeplinește cu bună-credință obligațiile procesuale răspunde în condițiile arătate de lege. Măsurile pe care le ia președintele completului, în cadrul poliției ședinței, vizează numai acte de tulburare a ședinței sau acte de indisciplină, fără caracter penal. … 10.Așa fiind, în opinia Guvernului, rămân de actualitate, mutatis mutandis, considerentele reținute în jurisprudența Curții Constituționale, cu consecința neafectării de către prevederile legale criticate a dispozițiilor constituționale invocate. Dimpotrivă, dispozițiile legale criticate instituie soluții normative care dau expresie imperativului asigurării ordinii, bunei-cuviințe și a solemnității ședinței de judecată, dar și exigențelor normelor constituționale privitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor în termen rezonabil, precum și la dreptul la apărare. … 11.Președinții Senatului și Camerei Deputaților și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu următorul conținut: „Nerespectarea de către oricare dintre părți sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanță pentru asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată se sancționează cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși dispozițiile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, acestea au preluat soluția legislativă consacrată de art. 108^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, normă procesuală care a fost analizată de Curte, din perspectiva acelorași critici de neconstituționalitate, raportate la art. 21 din Constituție, instanța constituțională constatând conformitatea ei cu Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 8 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013, prin Decizia nr. 231 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, sau Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiție. Dimpotrivă, dispozițiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă din 1865 [în prezent, preluate de art. 191 din actualul Cod de procedură civilă] prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți. … 16.Mai mult, Curtea a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea urmând a respinge prezenta excepție de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 18.Pe de altă parte, referitor la criticile autorului excepției în prezenta cauză, potrivit cărora „textul de lege criticat nu menționează în concret dacă este necesar ca instanța să pună în vedere părții că va fi sancționată în cazul nerespectării dispozițiilor instanței sau dacă sancțiunea se dispune direct de instanță, fără avertizare“, astfel că „justițiabilul trebuie protejat împotriva abuzurilor instanței“, Curtea reține că acestea nu vizează probleme de constituționalitate a normei procesuale, ci de aplicare a acesteia de către instanța de judecată care constată nerespectarea de către oricare dintre părți sau de către alte persoane a măsurilor luate pentru asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată, aplicare a legii care poate fi cenzurată, ulterior, de instanța care soluționează cererea de reexaminare a amenzii judiciare aplicate în cauză. … 19.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Răuț Vasile în Dosarul nr. 2.430/95/2016/a2 al Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 188 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește