DECIZIA nr. 799 din 5 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ascanio Baboș în Dosarul nr. 2.821/121/2016 al Judecătoriei Galați – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 391D/2017. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 79 din 11 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.821/121/2016, Judecătoria Galați – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ascanio Baboș în soluționarea cererii de revizuire a Sentinței penale nr. 1.319 din 29 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Galați în Dosarul nr. 3.302/233/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 476 din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Galați prin care a fost respinsă cererea de recunoaștere a Sentinței nr. 106/2007 a Judecătoriei Penale nr. 2 din Alicante, Spania, prin care autorul excepției a fost achitat cu privire la săvârșirea unor fapte de proxenetism. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât exclud de la procedura revizuirii hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele române prin care s-a statuat asupra recunoașterii unor hotărâri penale străine. Susține că normele procesual penale criticate sunt discriminatorii și limitează în mod nejustificat liberul acces la justiție, creând premisa existenței în sistemul judiciar a unor hotărâri nelegale care se bucură de prezumția de adevăr. … 6.Judecătoria Galați – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține, în argumentarea opiniei sale, că revizuirea este reglementată ca o cale extraordinară de atac, ce privește numai hotărârile definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei printr-o soluție dintre cele prevăzute la art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală și are ca scop înlăturarea erorilor de fapt survenite în judecarea cauzei. Din acest motiv, cazurile de revizuire au fost limitate la acele hotărâri care sunt apte să provoace o reexaminare în fapt a cauzei penale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens reține că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul prerogativelor acordate acestuia de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție. Invocă, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 126 din 3 martie 2016, paragrafele 42-45, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate având ca obiect normele procesual penale ale art. 452 alin. (1). … 9.Avocatul Poporului menționează că a transmis punctul său de vedere în sensul că prevederile art. 452 și art. 453 din Codul de procedură penală sunt constituționale, acesta fiind reținut în deciziile nr. 188 din 31 martie 2015, nr. 126 din 3 martie 2016 și nr. 722 din 6 decembrie 2016. Precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare a Curții, dispozițiile art. 452 și art. 453 din Codul de procedură penală. Prin notele scrise, autorul excepției solicită sesizarea instanței de control constituțional cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 alin. (4) și alin. (5) din Codul de procedură penală. Examinând susținerile autorului excepției, cuprinse în notele scrise aflate la dosar, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: „Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă.“ … 13.În susținerea neconstituționalității normei procesual penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 23 alin. (12) potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii și ale art. 148 alin. (2) și alin. (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragrafele 42-45, și Decizia nr. 722 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragrafele 24-27, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că autorul excepției este nemulțumit de faptul că pot fi supuse revizuirii doar hotărârile judecătorești definitive, prin care a fost soluționat fondul cauzei, iar nu și încheierile prin care s-a dispus cu privire la măsuri preventive privative de libertate, respectiv încheierile pronunțate în camera preliminară.  … 15.Curtea a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, indiferent dacă acestea au rămas definitive la prima instanță – sentințe – sau la instanța de apel – decizii. Totodată, cât privește hotărârile pronunțate anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, acestea puteau rămâne definitive și la instanța de recurs (decizii). Curtea a reținut că în același sens reglementau și normele procesual penale anterioare, respectiv art. 393 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, care stabilea că pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătorești definitive, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă. De asemenea, referindu-se la hotărârile care pot fi supuse revizuirii, Codul de procedură penală din 1936, republicat, le caracteriza ca „nesusceptibile de a mai fi atacate pe vreo altă cale ordinară sau extraordinară de atac“ (art. 417). … 16.Curtea a reținut, totodată, că revizuirea privește numai hotărârile judecătorești definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt pe care le conțin hotărârile judecătorești, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauze penale. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul acelei cauzei prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța penală rezolvă acțiunea penală și pronunță, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Practica judiciară a stabilit că pot fi atacate pe calea revizuirii numai hotărârile definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, aceste considerente de principiu regăsindu-se și în Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, în soluționarea unui recurs în interesul legii. Curtea a reținut că, la acestea, se adaugă și soluțiile de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, întrucât și în aceste ipoteze instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, potrivit art. 396 alin. (3) și alin. (4) din Codul de procedură penală. … 17.Prin urmare, Curtea a reținut că cererea de revizuire a unei hotărâri definitive prin care nu s-a soluționat fondul cauzei este inadmisibilă. Astfel, Curtea a observat că, în practica judiciară anterioară actualului Cod de procedură penală, s-a stabilit că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, prin care a fost soluționată plângerea împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, este inadmisibilă. Curtea a reținut, de asemenea, că sunt hotărâri care nu rezolvă fondul cauzei toate încheierile date pe parcursul judecății, sentințele de dezînvestire, hotărârile prin care se admite sau se respinge o cerere de recuzare. … 18.Având în vedere cele arătate, față de critica autorului excepției, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Așa fiind, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele de același gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. În aceste condiții, având în vedere caracterul revizuirii de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiții procedurale stricte și ținând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională fiind competentă a cenzura norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei precitate sunt aplicabile și în prezenta cauză, în care autorul excepției a formulat cerere de revizuire a unei sentințe penale prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea privind recunoașterea unei hotărâri penale străine, în condițiile în care într-o astfel de procedură nu se rezolvă fondul cauzei, instanța nu se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal, fiind aplicabile prevederile art. 130 și următoarele din titlul V – „Recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești, a ordonanțelor penale și a actelor judiciare în relația cu statele terțe“, al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011. Curtea reține că o hotărâre judecătorească străină poate fi recunoscută în România dacă este de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române. De asemenea, potrivit art. 137 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, obiectul procedurii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 136 alin. (1) lit. a),b),d),e),alin. (2)-(4) din lege – respectiv, hotărârea este definitivă și executorie; fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune; nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 136 alin. (2) din lege; executarea în România a pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii ori a măsurii privative de libertate este de natură să faciliteze reintegrarea socială a persoanei condamnate – și, în cazul în care acestea sunt îndeplinite, atribuirea hotărârii judecătorești străine de efecte juridice pe teritoriul României. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ascanio Baboș în Dosarul nr. 2.821/121/2016 al Judecătoriei Galați – Secția penală și constată că dispozițiile art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește