DECIZIA nr. 798 din 7 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Excepția a fost ridicată de Ion Stolojan în Dosarul nr. 7.611/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 639D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 588 din 8 octombrie 2019. Referitor la dispozițiile art. 130 din Legea nr. 72/2016 arată că susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.611/63/2018, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Excepția a fost ridicată de Ion Stolojan cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16,20,41,47,50 și 53. Arată că în vreme ce pensionarul care cumulează veniturile din avocatură cu pensia din alte sisteme de asigurări sociale, pensie stabilită anterior datei de 28 mai 2001, va fi radiat din Tabloul avocaților cu drept de practică, celelalte persoane pensionate pentru limită de vârstă, în baza aprobării Consiliului Baroului, își pot continua activitatea profesională și pot cumula pensia din avocatură cu veniturile din profesie. Astfel, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate întrucât limitează discriminatoriu dreptul la muncă, contrar principiilor constituționale care statuează că dreptul la pensie și dreptul la muncă nu se suprimă unul pe celălalt, fiind garantate de Constituție. … 6.Autorul excepției arată că invocarea excepției de neconstituționalitate este impusă de soluționarea favorabilă a contestației împotriva deciziei prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă din sistemul de pensii al avocaților, având în schimb dreptul la pensie pentru retragere din profesie, cu consecința anulării dreptului de a mai profesa avocatura. Atât în cazul persoanei pensionate anterior datei de 28 mai 2001, cât și în cazul celei care s-a pensionat ulterior acestei date este vorba despre dreptul de a munci al persoanei pensionate, de a-și asigura traiul, astfel încât limitarea (distincția) realizată de textele de lege criticate apare ca nejustificată și discriminatorie. … 7.Autorul excepției arată și faptul că la data pensionării pentru limită de vârstă în sistemul public a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999, fiind persoană cu dizabilități cu un handicap grav, permanent, nerevizuibil, iar cererea de pensionare la limită de vârstă în sistemul de pensii al avocaților a formulat-o la data împlinirii vârstei biologice de pensionare, context în care statul nu își mai îndeplinește obligația de a acorda o protecție specială persoanelor cu handicap. … 8.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate încalcă și principiul consacrat de Constituție potrivit căruia nicio lege nu poate îngrădi dreptul la muncă și libertatea în alegerea profesiei sau a locului de muncă. … 9.De asemenea, susține că interdicția de a beneficia de pensie la limită de vârstă și de a mai lucra este contrară prevederilor constituționale, întrucât reprezintă o încălcare a drepturilor subiective ale persoanelor, dreptul de pensie – preexistent – și, respectiv, dreptul decurgând din exercitarea profesiei de avocat. … 10.În aprecierea dispozițiilor legale contestate, autorul excepției consideră că trebuie avute în vedere prevederile constituționale potrivit cărora exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune pentru motivele expres și limitativ prevăzute de textul constituțional. … 11.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile art. 35 alin. (6) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 sunt neconstituționale, fiind încălcate dispozițiile art. 16,47 și 53 din Constituție. Consideră că există o discriminare între persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 și celelalte persoane pensionate ulterior acestei date, care pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă din sistemul propriu de asigurări al avocaților, diferența de tratament juridic dintre cele două categorii neavând vreo justificare obiectivă. … 12.În ceea ce privește data de 28 mai 2001, raportat la succesiunea legilor în timp, instanța observă că atât sub imperiul Decretului Consiliului de Stat privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților nr. 251/1978, în vigoare până la data de 28 mai 2001, abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000, cât și ulterior acestei date, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 72/2016, respectiv data de 3 iulie 2016, avocații pensionați din alte sisteme de asigurări sociale puteau cumula această pensie cu pensia pentru limită de vârstă din sistemul propriu al avocaților. … 13.O dispoziție asemănătoare celei criticate pentru neconstituționalitate [art. 35 alin. (6) din Legea nr. 72/2016] a fost cuprinsă în art. 36 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților, adoptat în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000, însă instanțele au considerat că dispoziția statutară este nelegală, în sensul că adaugă la lege (de exemplu, Decizia nr. 5.703R din 19 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. 4.632/2009). … 14.Prin urmare, această diferență de tratament juridic între persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 și cele pensionate ulterior acestei date nu este justificată nici de evoluția legislației în timp, nici de o nevoie socială actuală, deoarece la ora actuală persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă din sistemul propriu de asigurări al avocaților, pot cumula această pensie cu pensia din alte sisteme de asigurări sociale și își pot desfășura activitatea după pensionarea din sistemul propriu de asigurări al avocaților în baza aprobării Consiliului Baroului. … 15.Mai mult decât atât, prin intermediul dispozițiilor legale criticate, se produc alte efecte juridice decât cele avute în vedere de autorul excepției potrivit legislației anterioare, acesta având reprezentarea că va beneficia de pensie pentru limită de vârstă din sistemul propriu de asigurări al avocaților la împlinirea vârstei de 65 de ani ca urmare a contribuției sale la acest sistem un număr de ani, respectiv stagiul minim de cotizare de 15 ani. … 16.În ceea ce privește dreptul la pensie pentru limită de vârstă, suprimat de dispozițiile legale contestate, instanța are în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 5 iunie 2018, paragraful 30, în care s-a reținut că „este necesară sublinierea distincției dintre problematica vizând condițiile de pensionare de cea referitoare la încetarea de drept a contractului individual de muncă“. Astfel s-a reținut că, prin Hotărârea din 18 noiembrie 2010, pronunțată în Cauza Pensionsversicherungsanstalt împotriva Christine Kleist, paragraful 24, instanța europeană a subliniat că „problema condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, pe de o parte, și cea a condițiilor de încetare a raportului de muncă, pe de altă parte, sunt distincte“. … 17.În cauza dedusă judecății, pentru a beneficia de acordarea unei pensii din sistemul propriu de asigurări al avocaților, autorul excepției, care îndeplinește condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dar nu poate beneficia de aceasta, este nevoit să se retragă definitiv din profesie fără posibilitatea de a reveni ulterior. În cazul unui avocat, retragerea definitivă din profesie echivalează cu imposibilitatea acestuia de a-și desfășura activitatea. Or, dreptul la pensie și dreptul la muncă nu pot fi condiționate unul de celălalt. … 18.Având în vedere motivele expuse anterior, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate sunt în contradicție și cu art. 53 din Constituție, întrucât suprimarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă și condiționarea obținerii unei pensii de retragerea definitivă din profesie nu îndeplinesc condițiile cerute de acest text constituțional. … 19.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 35 alin. (6) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016. Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 35 alin. (6): „În cazul avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuțiile achitate la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.“; … – Art. 130:(1)Contribuțiile achitate la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților de asigurații care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii stabilite anterior datei de 28 mai 2001 vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă sau a altor drepturi de asigurări sociale.(2)Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (1) pot beneficia, la cerere, numai de pensia de retragere definitivă din profesie, în condițiile art. 35.“ …  … 23.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 referitor la dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare și prin raportare la aceleași texte din Constituție invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 588 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 din 6 decembrie 2019, analizând evoluția reglementărilor în materie, Curtea a reținut că „avocații pensionați în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii atât înainte, cât și după 28 mai 2001 și care cumulează veniturile din profesia de avocat cu pensiile antereferite pot dobândi, pe lângă pensia pentru limită de vârstă obținută în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, numai o pensie de retragere definitivă din profesie. Astfel, nu se poate obține mai întâi o pensie pentru limită de vârstă în alte sisteme de asigurări sociale obligatorii, la care să se adauge o pensie pentru limită de vârstă în sistemul de asigurări sociale al avocaților, care să se recalculeze și să devină – la încetarea profesiei – o pensie de retragere definitivă din profesie.“ Curtea a observat că aceasta a fost opțiunea Uniunii Naționale a Avocaților/Uniunii Naționale a Barourilor din România, opțiune ulterior preluată în Legea nr. 72/2016, și a considerat că „o asemenea opțiune ține seama de exigența ca o persoană să nu încaseze două pensii pentru limită de vârstă, una din sistemul avocațial, iar cealaltă din alte sisteme de pensii, și să și exercite în continuare profesia de avocat; în schimb, stagiul realizat ca avocat pensionar într-un alt sistem de pensii decât cel al avocaților se recunoaște, cu acordarea unei pensii de retragere definitivă din profesie, alături de pensia pentru limită de vârstă rezultată dintr-un alt sistem de pensii decât cel al avocaților.“ Prin urmare, având în vedere că avocații pensionați atât înainte de 28 mai 2001, cât și după această dată beneficiază de același tratament juridic, Curtea a apreciat că susținerile vizând existența unei discriminări între persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale anterior datei de 28 mai 2001 și celelalte persoane pensionate ulterior acestei date nu pot fi reținute, fiind neîntemeiate. … 25.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului la muncă și a dreptului la pensie, reglementate de art. 41 și art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea a apreciat că aceste texte constituționale nu sunt incidente în cauză, întrucât dispozițiile de lege criticate nu privesc nici alegerea și exercitarea profesiei de avocat și nici dreptul la pensie publică, ci condițiile de pensionare a avocatului în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, sistem care are un buget propriu [art. 10 alin. (1)], constituit, conform art. 11 din lege, din contribuții lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, stabilite periodic de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România – la propunerea Consiliului de administrație al Casei de Asigurări a Avocaților – pentru acoperirea nevoilor de piață ale sistemului; contribuții lunare facultative ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, în cuantumul și în condițiile stabilite prin contractul dintre asigurător și asigurat, în forma reglementată de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România; venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activități economice producătoare de venituri, în condițiile legii; dobânzi din plasamente; majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor lunare obligatorii; donații, subvenții și alte venituri prevăzute de lege sau de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților. Acest buget nu face parte din bugetul asigurărilor sociale de stat din care se asigură pensiile contributive publice, pensii vizate de art. 47 alin. (2) din Constituție. … 26.Curtea apreciază că, în cauză, nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței sale în materie, astfel că soluția și considerentele Deciziei nr. 588 din 8 octombrie 2019 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Stolojan în Dosarul nr. 7.611/63/2018 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 35 alin. (6) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește