DECIZIA nr. 797 din 5 decembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius George Ghiță în Dosarul nr. 40.857/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 84D/2017. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, reținând că textul criticat reprezintă materializarea liberului acces la justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 40.857/3/2016, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Marius George Ghiță în contestația formulată de acesta împotriva măsurilor asigurătorii dispuse prin Ordonanța din data de 27 aprilie 2014, dată în Dosarul de urmărire penală nr. 1.553/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează contestarea „pe fond“ a măsurii asigurătorii la un termen de 3 zile, termen care curge de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii asigurătorii, în condițiile în care comunicarea este lăsată la dispoziția procurorului, care poate comunica ordonanța ori poate omite, din neglijență sau orice alt motiv, să o comunice. Cu toate acestea, ordonanța procurorului, chiar necomunicată terțului proprietar, produce efecte juridice asupra bunurilor acestuia, în sensul că le indisponibilizează „pe ascuns“, proprietarul imobilului fiind pus în imposibilitatea de a se adresa unui judecător pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii dispuse de procuror. În aceste condiții, susține că se limitează drastic dreptul de acces la justiție al terțului proprietar. Susține că, deși este de competența legiuitorului să reglementeze această procedură, în temeiul art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, acesta a condiționato de un element subiectiv, respectiv de voința procurorului de a comunica sau nu terțului proprietar ordonanța prin care s-a dispus sechestrul asigurător. … 6.Tribunalul București – Secția I penală opinează că dispozițiile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Legea fundamentală, în condițiile în care dispozițiile constituționale instituie posibilitatea reglementării unor limite în exercitarea drepturilor fundamentale, iar dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut. În cauză, limitarea este prevăzută de lege, urmărește un scop licit – asigurarea securității raporturilor juridice – există un raport rezonabil de proporționalitate, termenul de 3 zile începe să curgă de la data la care persoana interesată a cunoscut instituirea măsurii sechestrului, existând astfel un termen cu o durată strict determinată al cărui punct de plecare este momentul în care persoana interesată a cunoscut instituirea măsurii asigurătorii și această limitare nu lipsește de substanță dreptul părții de a se adresa instanței, de vreme ce există posibilitatea contestării ordonanței în cadrul acestui termen.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Consideră că, în prezenta cauză, sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 612 din 12 iunie 2012, legiuitorul optând pentru un criteriu obiectiv și rezonabil, respectiv data comunicării ordonanței de luare a măsurii – dacă se contestă luarea măsurii asigurătorii – sau data aducerii la îndeplinire a acesteia – în cazul în care se contestă modul de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii. Menționează că instanța în fața căreia s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate a respins, ca tardivă, contestația, reținând că aceasta a fost formulată după expirarea termenului de 3 zile de când contestatorul a luat la cunoștință despre existența unei măsuri asigurătorii. Așadar, termenul de 3 zile curge de la comunicare sau de la momentul la care cel interesat a luat cunoștință de ordonanță, dacă aceasta nu a fost comunicată. În aceste condiții, apreciază că textul criticat nu împiedică accesul la justiție, fiind conform cu art. 21 din Constituție. Invocă, totodată, Decizia Curții Constituționale nr. 486 din 23 iunie 2015, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 9.Avocatul Poporului menționează că a transmis punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, acesta fiind reținut în Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015. Precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.“ … 13.În susținerea neconstituționalității normei penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și alin. (2) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, analizând, anterior prezentei sesizări, constituționalitatea prevederilor art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, a reținut, în Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect, considerentele ce urmează. … 15.Măsurile asigurătorii dispuse de procuror pot fi contestate atât pe fond, cât și cu privire la aducerea lor la îndeplinire, la judecătorul de drepturi și libertăți. O primă condiție de admisibilitate a contestației este ca persoana care o formulează să dovedească interesul ei privind bunurile sau sumele asupra cărora a fost instituită măsura, în cazul suspectului sau inculpatului, interesul legal în a formula contestația fiind prezumat. … 16.Pe fond, sechestrul asigurător poate fi contestat în 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii, odată cu contestarea temeiniciei măsurii putându-se contesta și neregularitățile actului prin care a fost dispusă instituirea sechestrului asigurător, așadar toate mențiunile pe care trebuie să le conțină ordonanța procurorului, potrivit art. 286 din Codul de procedură penală, așa încât judecătorul de drepturi și libertăți va proceda la verificarea condițiilor legale pentru luarea măsurii asigurătorii, respectiv necesitatea și întinderea prejudiciului. … 17.O a doua etapă din cadrul procedurii privind măsurile asigurătorii, după dispunerea lor de către organul judiciar competent, constă în executarea lor, aducerea lor la îndeplinire. Sechestrul asigurător se instituie diferențiat în funcție de tipul bunurilor, mobile sau imobile, iar dispoziția de sechestrare conține fie descrierea bunului, fie valoarea până la concurența căreia se estimează despăgubirea ori confiscarea specială sau extinsă. Potrivit art. 251 din Codul de procedură penală, ordonanța de luare a măsurii asigurătorii dispuse de către procuror se aduce la îndeplinire de către organele de cercetare penală. În aceste condiții, Curtea a reținut că, ulterior întocmirii actelor de executare a măsurii sechestrului, persoanele interesate au posibilitatea să conteste modul de aducere la îndeplinire a măsurii în termen de 3 zile de la data când a fost pusă în executare. … 18.Așadar, Curtea a constatat că, prin norma criticată, legiuitorul a instituit un control judiciar atât al ordonanței procurorului de luare a măsurii – un control de legalitate și temeinicie, cât și al modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, așadar al actelor de executare efectuate de organele de cercetare penală – inventarierea bunurilor, înscrierile funciare, valorificarea bunurilor – fiind necesară o examinare a unei autorități judiciare a acestor acte procedurale și procesuale, din perspectiva respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor interesate. … 19.Cât privește termenul în care calea de atac poate fi exercitată de persoanele interesate, acesta este de 3 zile „de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia“. Așadar, momentul de la care începe să curgă termenul de 3 zile este cel al comunicării ordonanței de luare a măsurii asigurătorii a sechestrului, când se contestă, pe fond, măsura dispusă de procuror, sau cel al datei de la care s-a pus în executare măsura, când se contestă modalitatea de aducere la îndeplinire a acesteia de către organele de cercetare penală. Formularea normelor procesuale criticate indică necesitatea de a alege între două alternative, respectiv între două momente de la care termenul de 3 zile urmează a fi calculat, în funcție de contestarea ordonanței procurorului sau a actelor de executare ale organelor de cercetare penală. … 20.Cât privește critica potrivit căreia dispozițiile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală limitează contestarea măsurii asigurătorii la un termen de 3 zile care începe să curgă de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data ducerii la îndeplinire a acesteia, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că, potrivit art. 129 din Constituție, „împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Prin urmare, legiuitorul poate să reglementeze, în privința căilor de atac, termene, forma și conținutul, instanța la care se depun, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate astfel cum prevede și art. 126 alin. (2) din Constituție potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. … 21.În consecință, Curtea a reținut că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție, el presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă, astfel cum s-a arătat, din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 22.Curtea a constatat, în acest fel, că, prin edictarea normei legale criticate, legiuitorul și-a exercitat tocmai competența dată în sarcina sa de textul art. 126 alin. (2) din Constituție, ținând cont de specificul măsurilor asigurătorii instituite în procesul penal – măsuri procesuale cu caracter provizoriu – și de scopul pentru care acestea sunt dispuse, respectiv de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Prin instituirea măsurilor asigurătorii se acordă persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă în procesul penal o garanție a reparării prejudiciului creat prin fapta ilicită, iar statul are certitudinea solvabilității suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente în vederea recuperării cheltuielilor judiciare, a plății amenzii ori a existenței bunurilor în proprietatea subiecților procesuali, a părților menționate ori a altor persoane, în vederea confiscării. … 23.Așadar, Curtea a constatat că norma procesuală criticată – limitând contestarea măsurilor asigurătorii la un termen de 3 zile care începe să curgă de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia – asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.  … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei precitate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 25.Totodată, Curtea observă că, în prezenta cauză, autorul excepției formulează motivele de neconstituționalitate din perspectiva unei greșite aplicări a legii, în condițiile în care textul de lege criticat limitează contestarea pe fond a măsurii asigurătorii într-un termen de 3 zile, termen care curge de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii asigurătorii, comunicarea fiind lăsată la dispoziția procurorului care poate comunica ordonanța ori poate omite, din neglijență sau orice alt motiv, să o comunice. Curtea constată însă că aceste susțineri ale autorului excepției nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, deoarece instanța de contencios constituțional, în calitate de garant al supremației Constituției, are rolul de a asigura conformitatea legilor cu Constituția, iar nu și competența de a asigura aplicarea corectă a legilor în activitatea judiciară. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marius George Ghiță în Dosarul nr. 40.857/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 decembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește