DECIZIA nr. 796 din 7 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,art. 29,art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Marcel Mălescu în Dosarul nr. 2.569/105/2018 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 511D/2019. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de soția autorului excepției, Constanța Mălescu, prin care a comunicat că soțul său a decedat pe data de 25 octombrie 2021. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 608D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,art. 29,art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marinela Anastasiu în Dosarul nr. 1.640/105/2018 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de soțul autoarei excepției, Dumitru Anastasiu, prin care a comunicat că soția sa a decedat pe data de 17 iulie 2021. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 608D/2019 la Dosarul nr. 511D/2019, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 5 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.569/105/2018, și Încheierea din 15 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.640/105/2018, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,art. 29,art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Marcel Mălescu și Marinela Anastasiu cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de pensionare. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1, 2, 4, 11,15, 16,20, 21,24,30, 31,41,44,47,53,57,61,115,118,124 și 126 din Constituție. În acest sens, au arătat că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensare parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept, în considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații. În sprijinul acestor susțineri invocă jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că diferențele de reglementare în ceea ce privește pensia de serviciu a militarilor și pensia de serviciu a magistraților față de pensia acordată potrivit principiului contributivității nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, fiind justificată de specificul comun al activității militarilor și magistraților, care impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite. … 9.Autorii excepției consideră că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ascund indexarea actualelor pensii pentru militari și consacră tăierea viitoarelor pensii militare. În acest sens, arată următoarele: „Cuantumul indexat în luna ianuarie 2016 cumulat cu cel indexat în luna ianuarie 2017 constituie termen de comparație cu cuantumul rezultat din recalcularea de peste 2 ani, pentru punerea în plată a cuantumului mai avantajos. Așa că, după primirea deciziilor de recalculare, la sfârșitul anului 2017, ca și în anul 2018, pensionarii cu un cuantum în plată mai mare decât cel recalculat vor fi stopați de la beneficiul legitim al indexărilor și actualizărilor următoare, prevăzute în articolele 59 și 60.“ … 10.Totodată, autorii excepției susțin că modificările pe care dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 leau adus art. 29 din Legea nr. 223/2015 dovedesc cu prisosință impactul abuziv asupra drepturilor de pensie militară, mai ales asupra dreptului de proprietate asupra pensiei militare, „activând“ astfel retroactivitatea legii civile, deoarece legea inițială avea drept plafon procentul de 100% din baza de calcul, în care nu se includea sporul pentru pensia suplimentară. Arată că au fost desființate drepturile patrimoniale ce se cuvin militarilor pentru vechimea cumulată de peste 45 de ani și drepturile pentru pensie suplimentară și, comparativ cu dispozițiile inițiale ale Legii nr. 223/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a redus cuantumul pensiilor militare cu 15% pentru militarii cu vechime cumulată de 25 de ani, crescător, până la 28,8%, pentru militarii cu o vechime cumulată de peste 45 de ani. … 11.De asemenea, în opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate discriminează militarii aflați în aceeași situație juridică, întrucât au modificat art. 108 din Legea nr. 223/2015 în așa fel încât pensia suplimentară să se stabilească procentual tot din baza de calcul și să fie calculată/trasă/inclusă în plafonarea de 85% a cuantumului pensiei. … 12.În același timp arată că, spre deosebire de formularea inițială, potrivit căreia sporul se aplică la cuantumul calculat al pensiei, noua redactare este imprecisă, deoarece nu precizează dacă sporul se aplică la baza de calcul sau la cuantumul pensiei. Abia din art. 30 din Legea nr. 223/2015 se înțelege, fără dubii, că sporul se aplică la baza de calcul – componentă a cuantumului plafonat la 85% din baza de calcul -, cu mențiunea că noua formulare, corelată cu plafonarea de la art. 30, încalcă grav principiul egalității reglementat de art. 2 lit. b) din aceeași lege, principiu care asigură tuturor beneficiarilor de pensii militare un tratament nediscriminatoriu în privința realizării drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege. … 13.Autorii excepției mai susțin că, prin introducerea plafonului de 85%, militarii care realizează o vechime cumulată de peste 35 de ani sunt dublu discriminați față de cei care au vechime mai mică, deoarece nu își pot valorifica în pensie vechimea cumulată peste 36 de ani, realizată prin activitate în condiții speciale sau alte condiții în cursul carierei militare sau prin stagii ulterioare pensionării, și, parțial, până ating plafonul de 85%, mai pierd și din sporul de 9% pentru pensia suplimentară. … 14.Astfel, autorii excepției consideră că sunt discriminați și față de cadrele militare active care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, sistem în cadrul căruia își valorifică integral atât sporul pentru condiții de muncă, cât și sporul pentru pensia suplimentară. … 15.În concluzie, autorii excepției arată că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 se reduc semnificativ drepturile de pensie în raport cu prevederile inițiale ale Legii nr. 223/2015. … 16.În susținerea excepției de neconstituționalitate se arată și faptul că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au modificat voința Parlamentului, așa cum a fost aceasta exprimată în redactarea inițială a Legii nr. 223/2015. În același timp, arată că ordonanța de urgență criticată nu a fost dezbătută în procedura parlamentară și nu a fost aprobată prin lege, iar executivul a încălcat limitele constituționale prevăzute de art. 115. … 17.Tribunalul Prahova – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 15 din Constituție, nefiind aplicabile pentru trecut. De asemenea, arată că textele de lege se aplică în egală măsură întregii categorii de pensionari vizați de Legea nr. 223/2015, respectiv militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, astfel că nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție. Nici prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție nu sunt încălcate prin dispozițiile legale criticate, autorii excepției având posibilitatea de a se adresa instanței de judecată în ipoteza în care apreciază că nu s-a procedat la calcularea în mod corect a pensiei lor militare de stat. Normele criticate sunt constituționale și prin prisma dispozițiilor art. 44 din Constituție, având în vedere dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora, în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului. Instanța de judecată arată și că Guvernul, ca legiuitor delegat, a emis Ordonanța de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin care a modificat, printre altele, și dispozițiile art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 (art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), fiind motivată urgența adoptării acestui act normativ în cuprinsul acestuia. Guvernul, în calitatea sa de legiuitor delegat, are posibilitatea legiferării prin ordonanțe de urgență. De asemenea, consideră că au fost respectate și dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, modificările aduse art. 28-30 din Legea nr. 223/2015 neafectând drepturile prevăzute de Constituție. În susținerea celor arătate, Tribunalul Prahova – Secția I civilă invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.073 din 14 octombrie 2008. … 18.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 28, art. 29,art. 30 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4, 5, 6 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea observă că, alături de criticile intrinseci care privesc conținutul dispozițiilor art. 28, 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, autorii excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care, prin art. 40, modifică prevederile de lege criticate. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile art. 40, în ansamblu, cât și cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6 și 20, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Dispozițiile legale ce formează obiectul excepției stabilesc reguli privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, cuantumul pensiei de serviciu și limita pensiei în raport cu baza de calcul, precum și acordarea unui spor aferent contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare. … 22.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 privind statul român, art. 2 referitor la suveranitate, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 referitor la libertatea de exprimare, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 115 referitor la delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 referitor la instanțele judecătorești. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, pronunțându-se asupra criticilor de neconstituționalitate extrinsecă aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 53 și 54, a reținut că prevederile constituționale ale art. 115 consacră posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Interdicția Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituție în ceea ce privește ordonanțele simple. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. … 24.Prin aceeași decizie, paragraful 57, Curtea a reținut că în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015 este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. … 25.De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 53, analizând criticile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, a reținut că sintagma „autoritate emitentă“ trebuie interpretată în sensul că se referă la autoritatea care are competența de a reglementa în materia avută în vedere și de a emite un act normativ de același rang cu cel asupra căruia se operează modificările. În speță este avută în vedere autoritatea legiuitoare, care, așa cum rezultă din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, este Parlamentul. Tot prevederile constituționale ale art. 115 consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu au fost emise cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, critica de neconstituționalitate fiind neîntemeiată sub acest aspect. … 26.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la inexistența unei legi speciale care să fi abilitat Guvernul să emită Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, sunt incidente cele reținute prin Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, potrivit cărora „interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituție, republicată, referitor la ordonanțele de urgență, care nu reprezintă o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ, adoptat de Guvern, în temeiul unei prevederi constituționale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“. … 27.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă privind încălcarea art. 16 din Constituție prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, Curtea a reiterat jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, de exemplu, Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternum din moment ce este sub condiție. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reținut, în ceea ce privește caracterul stimulativ al pensiei de serviciu, că acesta constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. De altfel, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, Curtea Constituțională a statuat că pensia de serviciu reprezintă „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că acesta face și diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului. … 28.Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. … 29.Ținând cont de această jurisprudență, Curtea a reținut, prin deciziile nr. 652 și nr. 656 din 30 octombrie 2018, că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. … 30.Referitor la categoria magistraților, la care autorii excepției fac referire, Curtea a reținut, la paragrafele 16 și 17 ale Deciziei nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, că magistrații reprezintă o categorie profesională distinctă și, prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. Curtea a statuat că principiul egalității în drepturi nu are semnificația omogenității, astfel că situații obiectiv diferite justifică și uneori chiar impun un tratament juridic diferențiat. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999). În consecință, dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi nu sunt încălcate. … 31.Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum este dreptul la pensie, Curtea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 21 și 22, a reținut că „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor […]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor“. Așadar, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale. … 32.Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, precitată, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiții, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, precitată, paragraful 46, Curtea a reținut că nu se încalcă dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. … 33.Prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragraful 61, Curtea a reținut și că acordarea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, reglementările anterioare acestui moment neputându-se considera ca instituind o reglementare care generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 34.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 124 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 63, a reținut că aceasta nu poate fi primită, deoarece dispozițiile de lege criticate nu conduc la încălcarea principiului potrivit căruia activitatea de judecată se înfăptuiește după aceleași legi de către judecători imparțiali în fața cărora părțile sunt egale. … 35.Prin aceeași decizie, paragraful 65, Curtea a apreciat că dispozițiile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu au legătură cu excepția de neconstituționalitate invocată. … 36.Aceleași concluzii se impun și în ceea ce privește prevederile constituționale ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 30 privind libertatea de exprimare și ale art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și libertăților. … 37.Având în vedere că în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 38.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Marcel Mălescu și Marinela Anastasiu în dosarele nr. 2.569/105/2018 și nr. 1.640/105/2018 ale Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 40, în ansamblu, și ale art. 40 pct. 4,5,6 și 20, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește