DECIZIA nr. 796 din 4 noiembrie 2020

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, excepție ridicată de Societatea ERB Retail Services IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 22.075/3/2015/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 7D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 3 noiembrie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru buna desfășurare a activității jurisdicționale, a amânat pronunțarea pentru data de 4 noiembrie 2020, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 7 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 22.075/3/2015/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Excepția a fost invocată de Societatea ERB Retail Services IFN – S.A. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 3.641 din 18 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 22.075/3/2015, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, privind anularea Deciziei nr. 55 din 21 mai 2015, emisă de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate stabilesc un regim juridic discriminatoriu, deoarece acordă persoanei vizate de o decizie emisă de autoritatea de supraveghere posibilitatea de a accede la mai multe grade de jurisdicție, în vreme ce operatorul de date beneficiază de un singur grad de jurisdicție, toate acestea pe fondul negării dreptului de a formula contestație administrativă prealabilă, în sensul art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În acest sens, se arată că persoana lezată se poate adresa instanței de contencios administrativ, în temeiul textului de lege criticat, precum și instanței civile, de drept comun, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 677/2001, urmând procedura jurisdicțională reglementată de Codul de procedură civilă. … 5.În același sens, se mai susține că regimul discriminatoriu este creat și față de alți operatori de date, respectiv cei care efectuează activități de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor și de menținere a ordinii publice, precum și alte activități desfășurate în domeniul dreptului penal, prevăzuți de art. 2 alin. (5) din Legea nr. 677/2001, care, potrivit art. 26 alin. (2) din același act normativ, sunt exceptați de la aplicarea textului de lege criticat, astfel încât aceștia beneficiază de calea de atac a recursului împotriva soluției instanței de fond, atunci când contestă un act administrativ emis de autoritatea de supraveghere. … 6.Se mai susține că prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 contravin principiului constituțional al accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, precum și dreptului la apărare, deoarece elimină posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătorești prin care se soluționează acțiunea în anularea unui act administrativ emis de autoritatea de supraveghere. Astfel, prin existența unui singur grad de jurisdicție, instanța de judecată competentă nu își mai exercită rolul activ în ceea ce privește administrarea tuturor probelor, respingând acțiunea fără a mai intra în cercetarea fondului, ceea ce contravine dreptului constituțional la apărare. … 7.Totodată, se mai arată că în acest mod este lezat în substanța sa însuși dreptul la folosirea unei căi de atac, prevăzut de art. 129 din Constituție, fără a fi respectate condițiile de restrângere a unor drepturi și libertăți fundamentale, prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală. În acest sens, se arată că lipsa căii de atac împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra măsurilor dispuse de autoritatea de supraveghere, astfel încât dreptul de acces la justiție devine unul iluzoriu și teoretic, iar dispozițiile art. 129 sunt golite de conținut. Se mai susține că legiuitorul poate limita numărul căilor de atac, însă, prin norma legală criticată, se elimină singura cale de atac, și anume recursul. Mai mult, semnificația sintagmei „în condițiile legii“, cuprinsă în art. 129 din Constituție, nu are în vedere imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești prin care se soluționează fondul cauzei. … 8.De asemenea, se mai susține că, prin eliminarea controlului judiciar al hotărârii pronunțate de instanța de fond, având în vedere că unele instanțe de judecată administrează probatoriul în cauză, pe când altele nu intră în cercetarea fondului, se aduce atingere dispozițiilor art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și prevederilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 9.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2011 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001. Analizând motivarea excepției, Curtea reține că sunt criticate și prevederile art. 26 alin. (2) din același act normativ, astfel încât, având în vedere voința reală a părții, în acord cu jurisprudența sa, (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017), Curtea reține că obiect al excepției îl reprezintă dispozițiile art. 26 din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora:(1)Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Soluția este definitivă și irevocabilă.(2)Fac excepție de la prevederile alin. (1), precum și de la cele ale art. 23 și 25 prelucrările de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităților prevăzute la art. 2 alin. (5).’’ … 14.Prevederile legale criticate fac referire la dispozițiile art. 2 alin. (5) – Domeniul de aplicare, ale art. 23 – Controlul prealabil și ale art. 25 – Plângeri adresate autorității de supraveghere din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora: – Art. 2 alin. (5): „(5) În limitele prevăzute de prezenta lege, aceasta se aplică și prelucrărilor și transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităților de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor și de menținere a ordinii publice, precum și al altor activități desfășurate în domeniul dreptului penal, în limitele și cu restricțiile stabilite de lege.“ … – Art. 23:(1)Autoritatea de supraveghere va stabili categoriile de operațiuni de prelucrare care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile și libertățile persoanelor.(2)Dacă pe baza notificării autoritatea de supraveghere constată că prelucrarea se încadrează în una dintre categoriile menționate la alin. (1), va dispune obligatoriu efectuarea unui control prealabil începerii prelucrării respective, cu anunțarea operatorului.(3)Operatorii care nu au fost anunțați în termen de 5 zile de la data notificării despre efectuarea unui control prealabil pot începe prelucrarea.(4)În situația prevăzută la alin. (2) autoritatea de supraveghere este obligată ca, în termen de cel mult 30 de zile de la data notificării, să aducă la cunoștință operatorului rezultatul controlului efectuat, precum și decizia emisă în urma acestuia.“ … – Art. 25:(1)În vederea apărării drepturilor prevăzute de prezenta lege persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări care cade sub incidența prezentei legi pot înainta plângere către autoritatea de supraveghere. Plângerea se poate face direct sau prin reprezentant. Persoana lezată poate împuternici o asociație sau o fundație să îi reprezinte interesele.(2)Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiție, având același obiect și aceleași părți, a fost introdusă anterior.(3)În afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent și ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu același conținut către operator.(4)În vederea soluționării plângerii, dacă apreciază că este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizată, operatorul și, dacă este cazul, persoana împuternicită sau asociația ori fundația care reprezintă interesele persoanei vizate. Aceste persoane au dreptul de a înainta cereri, documente și memorii. Autoritatea de supraveghere poate dispune efectuarea de expertize.(5)Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d). Interdicția temporară a prelucrării poate fi instituită numai până la încetarea motivelor care au determinat luarea acestei măsuri.(6)Decizia trebuie motivată și se comunică părților interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii.(7)Autoritatea de supraveghere poate ordona, dacă apreciază necesar, suspendarea unora sau tuturor operațiunilor de prelucrare până la soluționarea plângerii în condițiile alin. (5).(8)Autoritatea de supraveghere se poate adresa justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege persoanelor vizate. Instanța competentă este Tribunalul Municipiului București. Cererea de chemare în judecată este scutită de taxa de timbru.(9)La cererea persoanelor vizate, pentru motive întemeiate, instanța poate dispune suspendarea prelucrării până la soluționarea plângerii de către autoritatea de supraveghere.(10)Prevederile alin. (4)-(9) se aplică în mod corespunzător și în situația în care autoritatea de supraveghere află pe orice altă cale despre săvârșirea unei încălcări a drepturilor recunoscute de prezenta lege persoanelor vizate.“ …  … 15.Legea nr. 677/2001 a fost abrogată la data de 25 mai 2018, prin art. V din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Deși prevederile legale criticate nu mai sunt în vigoare, fiind în prezent înlocuite, potrivit Legii nr. 129/2018, prin prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, precum și cu legislația de punere în aplicare a acestuia, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, faptul că aceste dispoziții de lege se aplică în cauza în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, față de data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv 13 februarie 2017, astfel cum rezultă din actele anexate încheierii de sesizare, precum și în temeiul art. VII din Legea nr. 129/2018, potrivit căruia „Procesele aflate în curs de judecată la data de 25 mai 2018 rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora.“ Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost sesizată. … 16.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 – Înfăptuirea justiției și art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea, se mai invocă și prevederile art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu titlu prealabil, că Legea nr. 677/2001 a transpus în planul legislației naționale Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995, cu scopul garantării și protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal efectuate, prin mijloace automate sau prin alte mijloace și care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidență. În prezent, Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin Legea nr. 129/2018, care a creat cadrul instituțional necesar aplicării în România în principal a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, care a abrogat Directiva 95/46/CE. … 18.În sensul Legii nr. 677/2001, operatorul de date cu caracter personal este orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice, care stabilește scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sau care este desemnată ca operator în temeiul unui act normativ [art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001]. De asemenea, supravegherea și controlul prelucrărilor de date cu caracter personal se fac de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, cu atribuții în controlul legalității oricăror prelucrări de date cu caracter personal (art. 21 și următoarele din Legea nr. 677/2001). În prezent, în temeiul art. I pct. 1 din Legea nr. 129/2018, atribuțiile Autorității Naționale de Supraveghere sunt, în principal, reglementate prin Regulamentul general privind protecția datelor. Astfel, în exercitarea atribuției de supraveghere și control al prelucrărilor de date cu caracter personal, autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidență al prelucrărilor de date, notificate de operatori în conformitate cu art. 22 din actul normativ criticat, iar persoanele ale căror date fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la autoritatea de supraveghere. … 19.Potrivit art. 25 alin. (2) și (3) din lege, persoana lezată are opțiunea de a acționa împotriva măsurii de prelucrare a datelor cu caracter personal care o lezează, fie prin plângerea către autoritatea națională de supraveghere, fie prin plângere către operatorul de date sau acțiune în justiție. … 20.În cazul în care plângerea înaintată către autoritatea de supraveghere este găsită întemeiată, aceasta poate dispune, prin decizie motivată, care se comunică părților interesate, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate și poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acțiuni în justiție [art. 25 alin. (5) din Legea nr. 677/2001]. … 21.În mod alternativ față de posibilitatea adresării unei plângeri către autoritatea de supraveghere, persoana vizată de prelucrările de date se poate adresa direct instanței de judecată [art. 18 coroborat cu art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001]. Potrivit art. 25 alin. (2) coroborat cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, nu poate fi înaintată o plângere către autoritatea de supraveghere dacă o cerere în justiție, având același obiect și aceleași părți, a fost introdusă anterior. De asemenea, potrivit art. 25 alin. (3) din același act normativ, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea uneia cu același conținut către operatorul de date, iar după soluționarea plângerii de către acesta din urmă, persoana interesată se poate îndrepta cu o plângere având același conținut către autoritatea de supraveghere. Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 677/2001 (măsuri constând în: suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate, sesizarea organelor de urmărire penală sau intentarea de acțiuni în justiție), iar împotriva deciziei autorității de supraveghere operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în justiție, în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă, a cărei decizie este definitivă și irevocabilă [art. 26 alin. (1), textul de lege criticat în prezenta cauză]. Așadar, Curtea reține că, potrivit prevederilor legale criticate, atât operatorul de date, cât și persoana lezată pot formula contestație în instanță, a cărei hotărâre este definitivă. … 22.Raportat la prezenta excepție de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că în acest mod se îngrădește accesul liber la justiție și se încalcă dreptul la un proces echitabil, fiind, totodată, instituită o discriminare între operatorul de date, pe de o parte, care are la acces la un singur grad de jurisdicție, și, pe de altă parte, persoana lezată de prelucrările de date, care mai poate formula plângere și la autoritatea de supraveghere, precum și alți operatori de date, respectiv cei care efectuează activități de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor și de menținere a ordinii publice, precum și alte activități desfășurate în domeniul dreptului penal, prevăzuți de art. 2 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 și care sunt exceptați de la aplicarea textului de lege criticat. … 23.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante și în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, în jurisprudența Curții s-a statuat că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, putând fi instituite prin lege reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 24.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a institui regula potrivit căreia împotriva hotărârii instanței de judecată care a soluționat contestația operatorului de date sau a persoanei lezate, formulată împotriva deciziei autorității de supraveghere nu se mai poate formula o cale de atac, cu scopul asigurării celerității soluționării unor asemenea litigii. Potrivit jurisprudenței Curții, instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu este contrară dreptului la un proces echitabil atâta timp cât se asigură accesul tuturor părților din proces la utilizarea lor. … 25.De asemenea, nici reglementările internaționale în materie nu impun un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al căilor de atac, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție, iar art. 21 din Constituție nu precizează că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și a recursului. … 26.De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul de acces la instanțe trebuie să fie un drept efectiv, fără a fi însă un drept absolut și că, fiind vorba despre un drept pe care Convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 36, și Hotărârea din 17 ianuarie 2012, pronunțată în Cauza Stanev împotriva Bulgariei, paragraful 230). … 27.Totodată, Curtea mai reține că, potrivit art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituție, părțile au dreptul la un proces echitabil, acesta constituindu-se într-o veritabilă garanție a principiului egalității. Această dispoziție constituțională trebuie înțeleasă în sensul de a se asigura respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, cu toate consecințele ce decurg din ele. Astfel, elementul fundamental al dreptului la un proces echitabil este exigența ca fiecare dintre părți să dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt și ca niciuna din părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. … 28.Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa, cu titlu general, că art. 6 paragraful 1 din Convenție garantează oricărei persoane dreptul de a aduce în fața unei instanțe orice pretenție referitoare la drepturi și obligații cu caracter civil (a se vedea Hotărârea din 20 decembrie 2011, pronunțată în Cauza Dokic împotriva Serbiei, paragraful 35). Statele nu sunt obligate însă să stabilească un anumit număr al căilor de atac, cu excepția celui de-al doilea grad de jurisdicție în materie penală, cerut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, însă nu există obligativitatea extinderii acestui din urmă principiu și în materie civilă. Dacă, totuși, o fac, statele au obligația, în temeiul art. 6 din Convenție, să asigure respectarea exigențelor unui proces echitabil în căile de atac astfel create. În concluzie, art. 6 paragraful 1 nu garantează dreptul la apel, însă dacă este reglementat în legislația națională, statul are obligația să asigure accesul părților la acest grad de jurisdicție (a se vedea Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 iulie 1995, pronunțată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 59, și Hotărârea din 17 ianuarie 1970, pronunțată în Cauza Delcourt împotriva Belgiei, paragraful 25). … 29.În continuare, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). Or, raportat la cauza de față, și având în vedere scopul Legii nr. 677/2001, respectiv acela de a asigura garantarea și protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, este firesc ca persoana lezată prin prelucrările de date personale să aibă la dispoziție mai multe posibilități de a-și apăra drepturile, fie prin plângere la operatorul de date, sau la autoritatea de supraveghere a prelucrării datelor, fie la instanța de judecată. Prin urmare, soluția legislativă criticată nu încalcă principiul egalității în fața legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. … 30.În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dreptului la apărare, deoarece se elimină posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătorești prin care se soluționează acțiunea în anularea unui act administrativ emis de autoritatea de supraveghere, Curtea reține că art. 24 din Constituție presupune dreptul cetățenilor de a se apăra împotriva oricărei acuzații sau împotriva oricăror pretenții ce s-ar putea formula împotriva lor. Or, în speță, dreptul la apărare se realizează cu prilejul judecării în fond a cauzei, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea acestor dispoziții constituționale. … 31.Autoarea excepției mai susține și faptul că lipsa căii de atac împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond încalcă dreptul la folosirea unei căi de atac, prevăzut de art. 129 din Legea fundamentală. Curtea reține că aceste prevederi constituționale stabilesc dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, dar, pe de altă parte, nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. De asemenea, noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești, instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nefiind contrară dreptului la un proces echitabil, atâta timp cât se asigură accesul tuturor părților din proces la utilizarea lor. Prin urmare, nu se poate reține nici încălcarea art. 124 alin. (2) din Constituție referitor la unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea ERB Retail Services IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 22.075/3/2015/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 26 din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește