DECIZIA nr. 794 din 4 noiembrie 2020

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a1 al Tribunalului Bacău – Secția penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 868D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 3 noiembrie 2020, în prezența autorului excepției, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea Constituțională, în temeiul art. 50 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 4 noiembrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea nr. 132/P din 25 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a1, Tribunalul Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei, într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni prevăzute la art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 [corespunzătoare dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, în forma anterioară republicării] sunt neconstituționale, întrucât creează un paralelism legislativ cu dispozițiile art. 26 alin. (2) și (3) din același act normativ (din forma Legii nr. 51/1995 anterioară republicării). Se arată, totodată, că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995, prin care se introdusese textul de lege criticat, a fost declarată neconstituțională, iar fapta a fost dezincriminată, norma penală de incriminare fiind însă reintrodusă prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995; ulterior, conținutul constitutiv al infracțiunii a fost modificat prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, intrată în vigoare la 1 februarie 2014. Sunt invocate, totodată, deciziile Curții Constituționale nr. 1 din 10 ianuarie 2014, paragrafele 143-144 și 235, și nr. 63 din 13 februarie 2018. Se susține, de asemenea, că tehnica de redactare a dispozițiilor de lege criticate este deficitară, întrucât acestea nu precizează prin ce procedură sunt folosite denumirile „cu drept“, aspect ce creează confuzie și permite interpretări diferite ale textului criticat, generând impredictibilitate în aplicare. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de claritate și exigibilitate a legii. Referitor la prevederile art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010, cu toate că autorul face referire la art. 16^1 din Legea nr. 51/1995, acesta invocă lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a Legii nr. 51/1995, într-o formă anterioară celei în vigoare. … 5.Tribunalul Bacău – Secția penală apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Se arată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, Parlamentul are competența de a reglementa prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, fiind, astfel, liber să stabilească natura juridică a faptelor, în funcție de pericolul social pe care îl prezintă, și condițiile răspunderii juridice pentru acestea. Mai mult, se arată că avocatul este în serviciul public, iar profesia de avocat este organizată pe baza unui legi speciale și poate fi exercitată de un corp profesional selectat și care funcționează potrivit unor reguli speciale. Se susține că această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca fiind neconstituțională, având în vedere că scopul ei constă în asigurarea asistenței juridice calificate, iar normele potrivit cărora funcționează nu contravin dispozițiilor constituționale. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Din analiza excepției de neconstituționalitate și având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea reține însă că autorul critică, în realitate, dispozițiile art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, și ale art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins:– Art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995: „Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“; … – Art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010: „Articolul 16^1 se abrogă.“ …  … 10.Art. 16^1 din Legea nr. 51/1995 în forma abrogată prin art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 avea următorul cuprins: „Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi primită în profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel puțin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii și asigurări sociale din care face parte.“ … 11.Art. 16^1 a fost introdus în cuprinsul Legii nr. 51/1995, prin art. I pct. 14 din Legea nr. 255/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, fiind constatat ca fiind neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 513 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006. Ca urmare a pronunțării deciziei anterior menționate, art. 16^1 din Legea nr. 51/1995 a fost abrogat prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, ordonanță care a fost, însă, constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 18 martie 2010, și, în consecință, a fost respinsă prin Legea nr. 81/2010 pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ca urmare a operațiunilor legislative anterior enumerate, art. 16^1 din Legea nr. 51/1995 a fost abrogat prin art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010. … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la respectarea Constituției și a legilor și ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată, cuprinsă în dispozițiile art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate. … 14.În acest sens, Curtea reține că prevederile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 au mai format obiectul unei excepții de neconstituționalitate invocată de același autor, Vasile Botomei, în același dosar al aceleiași instanțe, Dosarul nr. 7.068/180/2017/a1 al Tribunalului Bacău – Secția penală, în aceeași etapă procesuală, etapa camerei preliminare. Excepția de neconstituționalitate anterior menționată a fost soluționată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 514 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 24 august 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 15.Or, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, în astfel de ipoteze, deciziile anterioare ale Curții se bucură de autoritate de lucru judecat, efect care se produce inter partes litigantes. În acest sens, prin Decizia nr. 376 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 2 august 2017, paragraful 14, Curtea a reținut că, ținând seama de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și de cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt general obligatorii pentru viitor, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât prima hotărâre intră în puterea lucrului judecat și, în consecință, excepția este inadmisibilă. … 16.Totodată, prin Decizia nr. 481 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragrafele 14 și 15, Curtea a statuat că „efectele lucrului judecat, potrivit art. 431 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se exprimă în faptul că «nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect»“. Hotărârea de sesizare a Curții Constituționale se bucură de autoritatea lucrului judecat sub aspectul dispoziției de sesizare cu excepția de neconstituționalitate, astfel încât, dacă este invocată din nou aceeași excepție de neconstituționalitate, instanța judecătoreasă a quo are competența de a invoca din oficiu și de a admite excepția autorității de lucru judecat. De aceea, în condițiile în care instanța judecătorească nu își îndeplinește această competentă, revine instanței constituționale competența de a respinge, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituție, art. 11 alin. (3) și art. 14 din Legea nr. 47/1992 și art. 430 din Codul de procedură civilă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate astfel formulată, întrucât dispozițiile procedural civile referitoare la autoritatea de lucru judecat atașată hotărârilor judecătorești sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul deciziilor Curții Constituționale. În sensul celor anterior expuse, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, a statuat că o decizie a sa are autoritate de lucru judecat, în ipoteza în care obiectul, cauza și părțile sunt aceleași atât în cadrul excepției anterioare, cât și al excepției subsecvente. Astfel, ținând seama de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și de cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât prima hotărâre intră în puterea lucrului judecat și, în consecință, excepția este inadmisibilă. … 17.Pentru aceste considerente, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat este inadmisibilă.  … 18.Referitor la prevederile art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010, cu toate că, în debutul excepției de neconstituționalitate, autorul face referire, în mod expres, la textul anterior menționat, arătând că acesta abrogă prevederile art. 16^1 din Legea nr. 51/1995, în motivarea excepției formulează doar argumente referitoare la lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a Legii nr. 51/1995, fără a motiva pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010. … 19.Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că, în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, va respinge excepția de neconstituționalitate astfel formulată ca inadmisibilă. În acest sens, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. … 20.Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 este inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. I pct. 8 din Legea nr. 270/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul nr. 7.068/180/2017/a1 al Tribunalului Bacău – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește