DECIZIA nr. 791 din 6 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată Societatea Elegant Hair Studio – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.640/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 29D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens menționează jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu Decizia nr. 211 din 15 aprilie 2014, nr. 98 din 25 februarie 2016 sau nr. 277 din 10 mai 2016.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.640/301/2015, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Elegant Hair Studio – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni formulate de unitatea administrativ-teritorială de obligare a autoarei excepției de neconstituționalitate la plata sumelor restante, penalități și majorări de întârziere, pentru folosința spațiului închiriat în baza unui contract de închiriere. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale întrucât, în cadrul procesului pendinte, precizarea cererii de chemare în judecată a fost făcută de partea reclamantă ulterior depunerii întâmpinării și după două termene date în cauză, precum și din cauza lipsei de accesibilitate și previzibilitate a dispozițiilor legale, generată de absența unei definiții exacte a noțiunii cerere de modificare/precizare a cererii de chemare în judecată. … 6.Referitor la dispozițiile art. 197 teza finală din Codul de procedură civilă și ale art. 30 și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se apreciază, în esență, că sunt neconstituționale întrucât încalcă egalitatea părților, dreptul la un proces echitabil, precum și cerințele de calitate a legii. Se susține că lipsa de accesibilitate și previzibilitate derivă din enumerarea instituțiilor publice care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, precum și din mențiunea că de această scutire beneficiază și persoanele juridice care au și venituri publice, dar care nu au însă legătură cu obiectul acțiunii. De asemenea, se arată că, în lipsa prevederii exprese în cuprinsul art. 30 alin. (2) din ordonanța de urgență a bugetului municipiului București, instanța nu poate aprecia în locul legiuitorului extinderea dispoziției legale și la acesta. … 7.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că stabilirea unui termen pentru formularea cererii reconvenționale nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, iar principiul egalității consfințit de Constituție nu are semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Textele legale criticate au următorul cuprins:– Art. 197 teza finală din Codul de procedură civilă: „Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.“; … – Art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă: (4)Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată. […](6)Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile.; … – Art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1)Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.(2)În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe și din dobânzi și comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum și veniturile bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, precum și veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.; … – Art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: „Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.“ …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă dispozițiile art. 14 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 20 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind nediscriminarea, art. 47 privind dreptul la o cale eficientă și la un proces echitabil, art. 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, art. 49 privind principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor, art. 50 privind dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune, art. 52 privind întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor și art. 54 privind interzicerea abuzului de drept din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 197 din Codul de procedură civilă este justificată de faptul că taxele judiciare de timbru reprezintă o condiție legală pentru începerea proceselor civile, instituirea unei asemenea exigențe nefiind de natură să obstrucționeze, în sine, accesul liber la justiție. De altfel, art. 200 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de regularizare a cererilor de chemare în judecată, oferindu-se reclamantului posibilitatea să complinească eventualele lipsuri ale acesteia, inclusiv pe cele referitoare la neplata taxei de timbru corespunzătoare, astfel că anularea cererii nu intervine de plano. Totodată, legiuitorul a prevăzut un remediu procesual constând în formularea unei cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii, conform art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 457 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015, paragrafele 17 și 18). … 15.Faptul că instituțiile publice sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru nu este de natură a crea discriminare între justițiabili, întrucât această măsură are o justificare obiectivă și rațională în faptul că autoritățile respective – beneficiare de alocații bugetare -, fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget. Totodată, principiul egalității prevăzut de Constituție nu poate să primească, prin extensie, semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, paragrafele 15 și 16). … 16.În ceea ce privește calitatea de autoritate/instituție publică, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că existența acesteia nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea prevăzută la art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu și în cazul în care instituția formulează cereri ca urmare a pretențiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noțiunii de venituri publice. Așa fiind, nu toate pretențiile pecuniare formulate de instituțiile prevăzute în art. 30 alin. (1) din actul normativ menționat sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, precitată, paragraful 17, sau Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, paragraful 23). … 17.Competența de a califica obiectul cauzei deduse judecății și, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului reprezintă însă atributul exclusiv al instanței de judecată. O eventuală interpretare și aplicare greșită a normelor legale incidente cauzei de către instanță excedează controlului Curții Constituționale, aceasta neputându-se substitui instanței de judecată în stabilirea legii aplicabile litigiului. … 18.Faptul că în cuprinsul alin. (2) al art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu este prevăzut expres „bugetul municipiului București“, astfel cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate, nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, având în vedere că textul legal criticat conține suficiente elemente care să permită judecătorilor aplicarea corectă a acestuia în cauza dedusă judecății. … 19.Potrivit art. 32 din ordonanța de urgență, taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, fiind o dezvoltare a dispozițiilor art. 1 din același act normativ potrivit cărora acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. … 20.În fine, referitor la cererea reconvențională, Curtea reține că dispozițiile art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă reglementează momentul până la care pot fi formulate pretenții noi în cadrul unui proces pendinte pe calea cererii reconvenționale. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că stabilirea unui termen până la care poate fi depusă cererea reconvențională este o măsură necesară pentru a se asigura soluționarea proceselor într-un termen rezonabil. Obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. În ceea ce privește instituirea anumitor termene pentru exercitarea unui drept, în jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), astfel că, pentru situații deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiție să nu fie afectat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 211 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 29 mai 2014, paragrafele 17 și 18, sau Decizia nr. 171 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 17 august 2018, paragrafele 19 și 20). … 21.Faptul că noțiunea de cerere modificatoare nu este definită în mod expres de textul legal criticat nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, având în vedere că o normă legală nu poate exista independent în cadrul actului normativ din care face parte, ci va fi întotdeauna aplicată și interpretată în coroborare cu restul reglementării. În acest sens, Curtea reține că art. 204 din Codul de procedură civilă reglementează noțiunea și regimul juridic al modificării cererii de chemare în judecată, care poate fi făcută până la primul termen de judecată, iar cu acordul tuturor părților, și peste aceste termen, fiind astfel ocrotite drepturile și interesele tuturor subiectelor de drept. De asemenea, din analiza comparată a art. 201 alin. (1) cu ale art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă faptul că în cazul în care reclamantul își modifică cererea de chemare în judecată, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat. Prin urmare, Curtea reține că stabilirea de către legiuitor a cadrului juridic pentru modificarea cererii de chemare în judecată contribuie la buna desfășurare a procesului civil, protejând, în egală, măsură drepturile și interesele legitime ale celeilalte părți și nu aduce nicio îngrădire a accesului liber la justiție, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării acestuia în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Elegant Hair Studio – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.640/301/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 197 teza finală, art. 209 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 30 și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește