DECIZIA nr. 791 din 4 noiembrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 3 martie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 50
ART. 3REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 46
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 46
ART. 4REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 7REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 46
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 46
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ART. 11REFERIRE LALEGE 212 25/07/2018 ART. 1
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 11REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 46
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 46
ART. 12REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 464 23/09/2014
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 785 16/06/2011
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 627 29/05/2008
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Mihaela Rădulescu și Codin Marius Rădulescu în Dosarul nr. 196/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 548D/2018.2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 noiembrie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru 4 noiembrie 2020, dată la care a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 28 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 196/2/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Mihaela Rădulescu și Codin Marius Rădulescu, într-un dosar având ca obiect soluționarea unui recurs.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, fără a arăta, însă, în ce constă contrarietatea dintre acestea și art. 44 alin. (3) privind dreptul de proprietate privată, precum și ale art. 46 privind dreptul la moștenire din Constituție și art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților.5.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale.6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.7.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens se arată că textele constituționale la care face trimitere autorul excepției nu sunt aplicabile prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care instituie obligația persoanei vătămate de a se adresa, mai înainte de sesizarea instanței judecătorești cu anularea actului considerat ilegal, organului administrativ emitent, pe calea recursului grațios, sau organului ierarhic superior, pe calea recursului ierarhic. De asemenea, nicio dispoziție constituțională nu interzice ca, prin lege, să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, așa cum este cea a recursului administrativ grațios ori a celui ierarhic. Or, prin instituirea procedurii prealabile, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmărit restrângerea dreptului de proprietate sau a dreptului la moștenire, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, astfel încât invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (3) și art. 46 nu este relevantă în cauză.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următoarea formulare: „(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.“11.Curtea constată că prevederile legale criticate au fost modificate ulterior prin art. I pct. 5 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în forma de dinaintea modificării menționate, întrucât acestea continuă să își producă efecte în cauză. 12.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (3) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 46 privind dreptul la moștenire. Se mai invocă art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia s-au limitat în motivarea acesteia la enumerarea a două temeiuri constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește identificarea și formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. 14.De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. […] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.“ De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. Or, în prezenta cauză, indicarea celor două temeiuri constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 prevede că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, și Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014).15.Așa fiind, Curtea reține că, având în vedere caracterul de generalitate al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția apare ca fiind inadmisibilă.16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Mihaela Rădulescu și Codin Marius Rădulescu în Dosarul nr. 196/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x