DECIZIA nr. 79 din 12 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.780 coroborate cu cele ale art. 1.662 alin. (2) din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Prahova Com – S.A. din Breaza în Dosarul nr. 711/204/2016 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 103D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că ceea ce se poate ataca este nominalizarea expertului desemnat de președintele instanței în vederea stabilirii chiriei, în condițiile în care sunt reglementate expres cazuri de incompatibilitate a experților pe care părțile le pot învedera instanței. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 2.370 din 10 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 711/204/2016, Tribunalul Prahova – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1.780 coroborate cu cele ale art. 1.662 alin. (2) din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Prahova Com – S.A. din Breaza într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii adresate instanței de a dispune, printr-o încheiere pronunțată în camera de consiliu, numirea unui expert pentru determinarea chiriei datorate în temeiul unui contract de închiriere. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece procedura prevăzută de acesta privează partea de calea de atac prevăzută de lege, nu este accesibilă și previzibilă și încalcă dreptul la un proces echitabil. Susține, de asemenea, că există o totală neconcordanță între aceste prevederi legale și prevederile art. 534 din Codul de procedură civilă. Astfel, conform art. 1.662 alin. (2) din Codul civil, încheierea este dată cu mențiunea ca fiind definitivă, raportându-se la procedura necontencioasă. Or, art. 534 alin. (2) din Codul de procedură civilă stabilește că încheierea este supusă numai apelului. Prin această neconcordanță sunt încălcate dreptul de proprietate privată, dreptul de acces liber la justiție și principiul libertății contractuale, care se traduce prin posibilitatea alegerii partenerilor contractuali, prin posibilitatea de a negocia și stabili conținutul clauzelor contractuale, implicit a efectelor contractului. … 6.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, textul de lege criticat contravenind dispozițiilor art. 21 din Constituție și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că prin excluderea de la control judiciar a hotărârilor pronunțate de judecătorie în temeiul art. 1.780 din Codul civil raportat la art. 1.662 alin. (2) din Codul civil se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac. Aceasta, deoarece statul are obligația de a garanta caracterul efectiv al accesului liber la justiție și al dreptului la apărare, astfel încât lipsa unei căi de atac aduce atingere, în substanța sa, dreptului de acces liber la justiție, astfel cum este consacrat în art. 21 din Legea fundamentală. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența prin care Curtea Constituțională a observat că legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții cu privire la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 1.780 coroborate cu cele ale art. 1.662 alin. (2) din Codul civil, care au următorul conținut normativ:– Art. 1.662 alin. (2): „(2) Atunci când persoanele astfel desemnate [prin acordul părților, astfel cum prevede alin. (1) al aceluiași articol – s.n.] nu determină prețul în termenul stabilit de părți sau, în lipsă, în termen de 6 luni de la încheierea contractului, la cererea părții interesate, președintele judecătoriei de la locul încheierii contractului va desemna, de urgență, în camera de consiliu, prin încheiere definitivă, un expert pentru determinarea prețului. Remunerația expertului se plătește în cote egale de către părți“. … – Art. 1.780:(1)Chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații.(2)Dispozițiile privitoare la stabilirea prețului vânzării sunt aplicabile, în mod corespunzător, și chiriei. …  … 12.În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21, care consacră dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, și art. 44, care garantează dreptul de proprietate privată. Invocă, de asemenea, și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la convenția menționată. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 1.662 face parte din capitolul I – Contractul de vânzare, cuprins în titlul IX – Diferite contracte speciale al Codului civil, și reglementează ipoteza stabilirii de către un terț a prețului în schimbul căruia cumpărătorul dobândește bunul ce face obiectul contractului de vânzare, precum și cea în care terțul desemnat în acest scop prin acordul părților nu determină prețul în termenul stabilit de părți sau, în lipsa unui astfel de termen, în interval de 6 luni de la încheierea contractului. … 14.Potrivit art. 1.662 alin. (2) teza întâi, la cererea părții interesate, președintele judecătoriei de la locul încheierii contractului va desemna, de urgență, în camera de consiliu, prin încheiere definitivă, un expert pentru determinarea prețului. Art. 1.780 alin. (2) din Codul civil prevede că dispozițiile referitoare la stabilirea prețului vânzării sunt aplicabile, în mod corespunzător, și chiriei. În speță, autoarea excepției este locatorul unui imobil ce face obiectul unui contract de închiriere, fiind pârâtă în procesul în care locatarul a solicitat stabilirea de către instanță a unui expert care să stabilească prețul chiriei, în condițiile în care părțile din contract nu s-au înțeles asupra acestuia. Critica de neconstituționalitate vizează caracterul definitiv al încheierii prin care președintele instanței desemnează un expert pentru determinarea chiriei. … 15.Cu privire la exercitarea căilor de atac, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că nicio dispoziție din Legea fundamentală sau din actele normative internaționale invocate nu prevede obligativitatea instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 23 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2004). Totodată, Curtea a statuat că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite. … 16.Curtea observă că, în raporturile dintre părțile contractului de închiriere, textul de lege criticat reglementează o situație preconflictuală sub aspect juridic. Similar prevederilor corespunzătoare privitoare la prețul vânzării, cuprinse în art. 1.662 alin. (1) din Codul civil, cuantumul chiriei poate fi determinat de părți, dar și de către una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului părților. Când persoana astfel desemnată nu duce la îndeplinire această însărcinare, partea interesată poate solicita președintelui judecătoriei de la locul încheierii contractului să desemneze, de urgență, un expert pentru stabilirea chiriei. Așadar, prevederile de lege criticate cuprind o reglementare cu rol preventiv, în sensul că oferă părților o soluție pentru inițierea sau, după caz, continuarea relațiilor contractuale într-o manieră echilibrată, prin concursul unei persoane dezinteresate în cauză, care să aprecieze în condiții de neutralitate cu privire la cuantumul chiriei. Textul de lege supus controlului de constituționalitate încredințează unui judecător desemnarea unei asemenea persoane, pentru a suplini lipsa consensului dintre părți cu privire la aceasta. Legiuitorul a reglementat astfel o modalitate de preîntâmpinare a unor divergențe pentru a căror soluționare ar fi fost necesară declanșarea unui proces desfășurat în fața unei instanțe judecătorești. … 17.Faptul că legea nu a prevăzut ca încheierea prin care judecătorul a desemnat, la cererea părții interesate, un expert care să determine valoarea chiriei, să poată fi atacată prin intermediul vreunei căi de atac nu este de natură să nesocotească dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil. Ceea ce președintele judecătoriei este chemat să facă reprezintă o simplă operațiune de alegere a unei persoane, în calitate de expert, care să acționeze în sensul textului criticat. Această desemnare nu corespunde îndeplinirii unui act jurisdicțional propriu-zis, astfel că introducerea unei căi de atac împotriva încheierii prin care se realizează această operațiune nu ar avea nicio finalitate, în condițiile inexistenței vreunui conflict care să necesite sesizarea instanței. În cazul în care expertul desemnat ar stabili un preț al locațiunii care nu ar fi agreat de părțile contractului, acestea ar avea deschisă calea judiciară, putându-se adresa instanțelor judecătorești competente în vederea soluționării litigiului astfel generat. Abia într-un asemenea cadru procesual ar fi justificată eventuala contestare a persoanei desemnate ca expert. … 18.Autoarea excepției face comparație cu reglementarea cuprinsă în art. 534 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care stabilește că încheierea prin care se soluționează o cerere formulată în procedură necontencioasă este supusă apelului. Potrivit art. 527 din Codul de procedură civilă, sunt supuse procedurii necontencioase cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare. Așadar este vorba despre cereri care pot fi soluționate exclusiv de o instanță judecătorească, fără să fie însă pusă în discuție vreo contrarietate de interese și, implicit, de drepturi, între părți. Or, în ceea ce privește cauza de față, intervenția instanței nu este indispensabilă, întrucât desemnarea expertului poate fi realizată și de către părți, instanța intervenind doar subsecvent, în ipoteza în care acestea nu au căzut de acord asupra unei persoane care să îndeplinească acest rol. … 19.Curtea apreciază, totodată, că nici prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu pot fi avute în vedere în cauza de față. Astfel, prin Decizia din 6 iulie 2000, pronunțată în Cauza Moura Carreira și Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că sfera de aplicare a art. 6 din Convenție vizează drepturile și obligațiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul litigiului, ipoteză diferită de cea existentă în cauza de față, în care nu se pune în discuție un drept litigios, ci se solicită judecătorului să desemneze un expert care să fixeze cuantumul chiriei, operațiune care, în concepția legiuitorului, are tocmai rolul de a preveni apariția unui conflict care să fie, ulterior, dedus judecății instanței. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Prahova Com – S.A. din Breaza în Dosarul nr. 711/204/2016 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 1.780 coroborate cu cele ale art. 1.662 alin. (2) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește