DECIZIA nr. 786 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Vasile Trifan în Dosarul nr. 2.451/102/2017/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.826D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Apărării Naționale – Casa de Pensii Sectorială a depus note scrise, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.935D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Marcu Tudor în Dosarul nr. 7.057/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.935D/2017. … 4.La apelul nominal se constată prezența autorului excepției de neconstituționalitate, precum și a avocatului acestuia Florea Vlademir, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind partea Ministerul Apărării Naționale – Comisia de contestații, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul autorului excepției de neconstituționalitate sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.935D/2017 la Dosarul nr. 2.826D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că susține, fără să mai detalieze, integral conținutul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată de către autor. … 7.Avocatul menționează că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au mai fost analizate de Curtea Constituțională, dar numai cu privire la unele dintre aspectele învederate în prezenta excepție de neconstituționalitate, fapt de natură să neutralizeze, în opinia sa, eventuala afirmație a reprezentantului Ministerului Public în sensul menținerii jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale. De asemenea se referă la conținutul raportului asupra cauzei, întocmit de judecătorul-raportor, și arată că nu va mai relua elementele acestuia. … 8.Arată, în continuare, că rațiunea adoptării Legii nr. 223/2015 constă în respectarea principiului egalității care, în opinia sa, este încălcat de art. 40 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care modifică Legea nr. 223/2015, care este o lege organică. Amintește faptul că s-au invocat în excepția de neconstituționalitate decizii ale Curții Constituționale prin care s-a constatat existența unei discriminări față de anumite categorii de pensionari. Solicită să se observe că și categoria de pensionari din care face parte autorul excepției de neconstituționalitate este discriminată, prin modalitatea de calcul al pensiei prevăzută de dispozițiile criticate, care afectează, deopotrivă, baza de calcul și cuantumul maxim al pensiei, care era prevăzut în legea organică, în sensul micșorării drastice a cuantumului pensiei acestei categorii de pensionari. … 9.În temeiul dispozițiilor criticate, Ministerul Apărării Naționale a emis un ordin, de asemenea discriminatoriu, întrucât metodologia de calcul al pensiei prevede că actualizarea pensiei se face la nivelul anului 2009, deși Legea nr. 223/2015 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prevăd că actualizarea se realizează la nivelul anului 2016. Dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu fac parte din domeniul de reglementare anunțat în titlul acesteia. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are ca obiect de reglementare salarizarea personalului din instituțiile publice, precum Armată sau SRI, în vreme ce art. 40 al acesteia reglementează în materia pensiilor, fără să se țină seama de faptul că recalcularea salariilor, la care s-a procedat în decursul anilor, de pildă Legea-cadru nr. 284/2010, îi avantajează pe cetățeni în salarizare. Prin urmare, reglementarea, prin art. 40 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, într-un domeniu al legii organice, precum și într-un domeniu diferit de cel al obiectului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 vădește neconstituționalitatea acesteia. … 10.Avocatul conchide prin solicitarea ca excepția de neconstituționalitate să fie admisă. … 11.Reprezentantul Ministerului Public arată că invocarea caracterului discriminatoriu al unui ordin al Ministrului Apărării Naționale nu are relevanță constituțională și, ca atare, sub acest aspect, excepția nu este o veritabilă excepție de neconstituționalitate. Aceeași soluție se impune, în opinia reprezentantului Ministerului Public, și cu privire la susținerile prin care se critică opțiunea legiuitorului cu privire la modalitatea de reglementare a domeniului. … 12.Cu referire la fondul excepției, reprezentantul Ministerului Public arată că instanța constituțională, în soluționarea unor excepții similare, s-a oprit la soluții de principiu, pe care le consideră aplicabile și în prezenta excepție de neconstituționalitate. … 13.Dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât ele se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație în care se află și autorul excepției, deci tuturor beneficiarilor dreptului la pensia de serviciu, în conformitate cu dispozițiile legii în materie, fără privilegii sau discriminări, aplicându-se aceleași procente asupra bazei de calcul, cât și în privința plafonării respective. Mai arată că dispozițiile criticate nu se aplică retroactiv. … 14.Reprezentantul Ministerului Public conchide în sensul că excepția trebuie respinsă pe fondul acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:15.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.451/102/2017/a1, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Vasile Trifan, într-o cauză având ca obiect obligarea la recalcularea și acordarea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, în forma nemodificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 16.Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.057/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Tudor Marcu într-o cauză având ca obiect contestația deciziei de pensionare. … 17.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4)-(5) referitoare la separația și echilibrul puterilor în stat și privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială. … 18.Autorii arată că prevederile criticate, prin care se modifică o lege organică, sunt contrare art. 1 alin. (4)-(5) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, întrucât reglementarea în materia pensiilor este o reglementare care vizează protecția socială și, ca atare, Guvernul nu putea să adopte Ordonanța de urgență nr. 57/2015. Autorii excepției arată că dispozițiile criticate nu respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție referitoare la condiția existenței unor „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, precum și la motivarea urgenței, în condițiile în care intervalul scurs de la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 și până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 este de 6 luni, iar, prin aplicarea dispozițiilor criticate, s-au întârziat, inadmisibil de mult, recalcularea pensiilor. Astfel, până în prezent, s-a finalizat recalcularea doar a unui număr nesemnificativ de pensii militare. … 19.Caracterul de urgență al unei situații extraordinare care nu suferă amânare reprezintă, de fapt, în opinia autorilor, un pretext al Guvernului. Astfel, scopurile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în special al art. 40, au fost cu totul altele, nespecificate direct, dar care rezultă din modul în care au fost operate recalculările până în prezent, și anume scăderea pensiilor militare ale pensionarilor ieșiți la pensie înainte de anul 2009, pentru a putea avea bani să se plătească pensii mărite celor ieșiți la pensie după anul 2009. … 20.În opinia autorilor excepției, neconstituționalitatea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 constă și în faptul că aceasta a fost adoptată pentru „salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016“, deci are caracter specific și se referă la un domeniu strict limitat la anul 2016, iar acesta modifică, de fapt, substanțial, o lege organică, adoptată în cu totul alt domeniu, și anume al recalculării pensiilor militare, domeniu cu caracter permanent, pentru toată viața pensionarului. … 21.Autorii conchid că, referitor la faptul că ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, toate argumentele privind discriminarea și egalitatea în drepturi, cuprinse și explicate anterior în argumentare, sunt valabile în cazul constatării neconstituționalității art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 22.În ceea ce privește criticile intrinseci de neconstituționalitate, autorii arată că, deși toți pensionarii militari, care au același grad și au îndeplinit aceeași funcție, indiferent de data pensionării, ar trebui să beneficieze la calculul pensiei de aceleași elemente salariale, procentaj și cuantum, prin aplicarea modalității de calcul al pensiei introduse prin dispozițiile criticate nu se respectă această exigență, fapt de natură să conducă la încălcarea normelor constituționale care interzic discriminarea. Exemplificativ, autorii susțin că militarii care au ieșit la pensie după 2009 sunt, ulterior recalculării, discriminați față de militarii pensionați înainte de 2009, deși ambele categorii se află în aceeași situație, din perspectiva funcției, gradului, vechimii și a faptului că au avut aceleași sporuri. Astfel, pensiile primei categorii de pensionari militari, ca urmare a recalculării, sunt de două până la patru ori în defavoarea lor. În plus, în unele cazuri, unii subofițeri sau maiștri militari ieșiți la pensie după 2009 au primit pensii mai mari decât pensiile unor generali ieșiți la pensie cu grad și funcție de general, dar înaintea anului 2009. … 23.În opinia autorilor este încălcat și art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, deoarece pensionarul militar care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile legii nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare și a condițiilor de recalculare a pensiei. … 24.Tribunalul Mureș – Secția civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că urgența adoptării dispozițiilor criticate a fost motivată, în mod expres, în preambulul acestui act normativ. De asemenea, art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2005 nu afectează dreptul fundamental la pensia publică [contributivă, garantată de art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală], ci privește regimul juridic al unor pensii necontributive, de serviciu, fără a anula aceste drepturi speciale sau fără a afecta însăși esența acestora. … 25.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate sub aspectul neconstituționalității se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație ca reclamantul, deci tuturor beneficiarilor dreptului la pensie de serviciu stabilit conform Legii nr. 223/2015, neexistând privilegii sau discriminări, aplicându-se aceleași procente atât asupra bazei de calcul, cât și în privința plafonării.  … 26.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 27.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 2.826D/2017, arată că își menține punctul de vedere exprimat și reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018*), aflată în curs de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 28.În esență, Avocatul Poporului a arătat că, prin instituția delegării legislative, Guvernul a fost îndrituit să adopte ordonanțe de urgență în anumite condiții, și anume în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligația de a motiva urgența. Ca urmare, prin motivarea situației extraordinare și a urgenței, Guvernul, în virtutea prerogativelor sale constituționale, poate adopta ordonanțe de urgență, fără ca aceasta să contravină principiilor supremației legilor ori separației puterilor în stat. Astfel, executivul poate interveni în domenii reglementate prin legi ordinare sau organice, după caz, fără ca o atare operațiune legislativă să echivaleze ab initio cu contracararea voinței Parlamentului, așa cum s-a reținut prin deciziile Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 989 din 30 iunie 2009 și nr. 761 din 17 decembrie 2014. În cauza de față, activitatea legislativă delegată a Guvernului interferează cu cea originară a Parlamentului, fără a se putea reține însă existența unei opțiuni guvernamentale care să anihileze rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. … 29.Avocatul Poporului conchide că își menține punctul de vedere anterior exprimat. … 30.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 2.935D/2017, arată că, referitor la criticile de neconstituționalitate expuse de autor asupra prevederilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, față de dispozițiile art. 4 alin. (2),art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, acestea nu pot fi reținute. … 31.În primul rând, dispozițiile supuse controlului de constituționalitate nu aduc atingere principiului neretroactivității legii, întrucât acestea produc efecte juridice exclusiv în domeniul lor temporal de acțiune, sub aspectul recalculării pensiilor, fără a opera modificări cu privire la raporturi juridice consumate anterior intrării sale în vigoare. În plus, „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare“ (Decizia nr. 1.027 din 29 noiembrie 2012 a Curții Constituționale).  … 32.În privința criticilor de neconstituționalitate a art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, față de dispozițiile art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, Avocatul Poporului reține că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite, iar violarea principiului egalității și nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și Decizia nr. 254 din 7 aprilie 2015). … 33.În cauză, Avocatul Poporului constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, în speță, pensionarilor militari, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.  … 34.Pentru argumentele prezentate, Avocatul Poporului conchide că prevederile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt constituționale. … 35.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:36.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 37.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. În criticile de neconstituționalitate intrinsecă pe care le formulează, autorii excepției se referă în special la dispozițiile pct. 4 din prevederile normative mai sus amintite, prin care se aduc modificări și completări Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, și care au următoarea redactare:(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:a)diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; … b)compensațiile lunare pentru chirie; … c)valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;*) Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019. … d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; … e)primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; … f)indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; … g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; … h)plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; … i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; … j)restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; … k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; … l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; … m)sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; … n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; … o)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare; … p)alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. … (2)Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3)Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.(4)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(5)Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.(6)La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.(7)Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(8)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.(9)În situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.(10)Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.(11)La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare. … 38.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (4)-(5) referitoare la separația și echilibrul puterilor în stat, respectiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 11 privind raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială. De asemenea sunt încălcate și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea discriminării, art. 1 din Protocolul la Convenție privind protecția proprietății și art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție privind interzicerea generală a discriminării. … 39.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii fac abstracție de deosebirea care rezultă implicit între regimul juridic al ordonanțelor de Guvern și ordonanțele de urgență ale Guvernului. Această deosebire rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“, ale dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“, precum și ale dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: […] p) regimul general privind […] protecția socială“. Astfel, așa cum și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 17 aprilie 2014, a constatat că interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituție, referitor la ordonanțele de urgență, care nu reprezintă o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (a se vedea și deciziile nr. 554 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, nr. 750 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 2 martie 2018, nr. 122 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 13 mai 2015, nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014, nr. 549 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2014, nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004). … 40.Având în vedere că, potrivit Constituției, Guvernul poate modifica, printr-o ordonanță de urgență, o lege organică, rezultă că ordonanța de urgență criticată în prezenta cauză a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, invocate de către autori. … 41.De altfel, la o concluzie similară a ajuns Curtea și în Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019 [paragraful 54], în care a reținut că interdicția Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituție, în ceea ce privește ordonanțele simple. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. În acest context, Curtea reține că Guvernul nu a exercitat o competență, respectiv modificarea unei legi organice, care, în opinia autorilor, aparține exclusiv legiuitorului, și ca atare va reține că nu este încălcată separația puterilor în stat, consacrată în art. 1 alin. (4) din Constituție. … 42.Autorii excepției susțin, în continuare, că dispozițiile criticate nu respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție referitoare la condiția existenței unor „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, precum și la motivarea urgenței. … 43.Curtea observă că, în paragraful 59 al Deciziei nr. 656 din 30 octombrie 2018, nepublicată, a constatat că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară, a continuat Curtea, nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. … 44.Autorii mai arată că neconstituționalitatea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 constă și în faptul că, deși aceasta a fost adoptată pentru „salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016“, deci are caracter specific și se referă la un domeniu strict limitat la anul 2016, acesta modifică, de fapt, substanțial, o lege organică, adoptată în alt domeniu, și anume al recalculării pensiilor militare, lege cu caracter permanent, „pentru toată viața pensionarului“. … 45.Curtea reține, în acest context, că, potrivit dispozițiilor art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Titlul actului normativ cuprinde […] obiectul reglementării exprimat sintetic“ și, contrar susținerii autorilor, din obiectul, exprimat sintetic, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu face parte doar salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, ci și prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Prin urmare, având în vedere că sfera raporturilor sociale reglementate de dispozițiile normative criticate, respectiv pensiile militare de stat, poate fi subsumată sferei sociale reglementate de o parte din conținutul normativ al Ordonanței de urgență a Guvernului, respectiv măsuri fiscal-bugetare, criticile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. … 46.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că autorii excepției de neconstituționalitate fac parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziții legale îi protejează, deci, pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecințe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Ca atare, Curtea respinge criticile de neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 47.Curtea constată că și reglementarea anterioară a pensiilor militare de stat, respectiv Legea nr. 164/2001, abrogată prin Legea nr. 263/2010, prevedea atât recalcularea pensiilor anterioare intrării sale în vigoare, cât și acordarea pensiei mai favorabile. Astfel, potrivit art. 79 lit. b) din Legea nr. 164/2001, „în cazul în care cuantumul pensiei obținut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menține cuantumul pensiei în plată.“ … 48.Curtea Constituțională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat rațiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevede pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială, recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existența unor asemenea discrepanțe nu îndreptățește însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil. … 49.În ceea ce privește critica adusă art. 80 din Legea nr. 164/2001, Curtea a constatat, în decizia antereferită, că aceste dispoziții statuează că pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înțelesul prezentei legi, fără a conține, în sine, vreo prevedere discriminatorie. … 50.Curtea reamintește că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, de pildă în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, și deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015. … 51.Autorii mai arată că este încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, deoarece pensionarul militar care se poate raporta, în aceste condiții, doar la prevederile legii nu este în măsură să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare și a condițiilor de recalculare a pensiei. … 52.Curtea reamintește, în acest context, cele statuate, urmând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, în sensul că nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. … 53.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Trifan în Dosarul nr. 2.451/102/2017/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă, precum și de Marcu Tudor în Dosarul nr. 7.057/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIIIa conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția civilă și Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește