DECIZIA nr. 784 din 4 noiembrie 2020

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Remetea, județul Harghita, în Dosarul nr. 1.925/96/2009/a29 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 103D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 noiembrie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru 4 noiembrie 2020, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.925/96/2009/a29, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Remetea, județul Harghita, într-un dosar având ca obiect soluționarea unui recurs în materia insolvenței. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât în condițiile în care un creditor care invocă și dovedește unele nelegalități evidente privind activitatea practicianului în insolvență, nefăcând parte din comitetul creditorilor, nu are nicio posibilitate reală de a sesiza și determina judecătorul sindic să dispună înlocuirea practicianului în insolvență. … 5.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, Constituția nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării drepturilor procesuale. Din contră, legiuitorului îi revine competența exclusivă de a stabili reguli privind desfășurarea proceselor. Ca o consecință, stabilirea condițiilor pentru sesizarea instanțelor de judecată, inclusiv din perspectiva persoanelor cărora li se recunoaște calitate procesuală activă într-o cerere de înlocuire a practicianului în insolvență, nu reprezintă o îngrădire a accesului la justiție, câtă vreme comitetul creditorilor reprezintă voința majoritară a tuturor creditorilor, iar legiuitorul a conferit acestui organ prerogative cu privire la solicitarea înlocuirii practicianului în insolvență. … 6.Tocmai în considerarea caracterului concursual al procedurii de insolvență, legiuitorul a reglementat în mod expres anumite situații speciale în care cererile legate de procedură să nu poată fi exercitate în mod individual de creditori, ci doar în mod colectiv, prin intermediul comitetului creditorilor [art. 17 alin. (1) și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 85/2006]. Așadar, restrângerea impusă de textul legal a cărei neconstituționalitate s-a invocat se numără printre cazurile limitativ expuse la art. 53 din Constituție. … 7.Din această perspectivă nu se poate reține că dispoziția legală criticată ar institui o discriminare a creditorilor care nu fac parte din comitetul creditorilor față de aceștia din urmă. De altfel, se impune a se reține că nici acei creditori care fac parte din comitetul creditorilor nu dispun de calitate procesuală activă într-o cerere de înlocuire a practicianului în insolvență formulată în mod individual, ci tot prin intermediul comitetului creditorilor și condiționat de luarea unei astfel de decizii, în acest sens fiind relevante dispozițiile care reglementează procedura de convocare a comitetului – art. 17 alin. (2) din lege, respectiv procedura de adoptare a deciziilor cu cvorumul cerut de lege – art. 17 alin. (4) din lege. Drept consecință, nu se poate reține existența vreunei discriminări în sensul invocat. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următoarea formulare: „(2) În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor.“ … 12.Curtea constată că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, întrucât acestea continuă să își producă efecte în cauză.  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 8 privind dreptul de acces la instanțe judecătorești din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței au mai format obiectul controlului de neconstituționalitate, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate, iar prin Decizia nr. 1.509 din 18 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 28 ianuarie 2011, Curtea a stabilit constituționalitatea acestora. … 15.Curtea a reținut că dispozițiile art. 22 din lege prevăd măsurile și sancțiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Textul de lege criticat prevede una dintre aceste măsuri, și anume înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic. Înlocuirea practicianului în insolvență operează din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, judecătorul-sindic fiind obligat să se pronunțe printr-o încheiere care să cuprindă motivele temeinice care au condus la adoptarea unei astfel de măsuri. … 16.În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege atacate defavorizează în mod evident creditorii care nu fac parte din comitetul creditorilor, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu instituie discriminări în fața legii, întrucât comitetul creditorilor reprezintă voința majoritară a tuturor creditorilor, și se aplică în mod egal acestora, fără privilegii sau deosebiri, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (6) din lege, „împotriva acțiunilor, măsurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestație la adunarea creditorilor“. … 17.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Remetea, județul Harghita, în Dosarul nr. 1.925/96/2009/a29 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește