DECIZIA nr. 784 din 23 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 56, ale art. 76 și ale art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Steliana Iamandi, Maria Argintaru și George Iamandi în Dosarul nr. 13.283/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 528D/2018. ... 2.->La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Faptul că procedura de uzucapiune se aplică posesiilor începute după intrarea în vigoare a noului Cod civil, astfel cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, a mai fost supus controlului de constituționalitate, Curtea constatând constituționalitatea acestuia, spre exemplu, prin Decizia nr. 370 din 30 mai 2017 sau Decizia nr. 337 din 22 mai 2018. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.283/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 56, ale art. 76 și ale art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Excepția a fost ridicată de Steliana Iamandi, Maria Argintaru și George Iamandi într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind constatarea dobândirii unui drept de proprietate prin uzucapiune. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit căreia procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privința posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil, sunt neconstituționale. … 6.Menționează că excepția de neconstituționalitate este singurul mijloc de corectare a unei practici judiciare abuzive, nelegale, care constituie o greșită interpretare și aplicare a principiului aplicării legii civile în timp. O soluție echitabilă pentru garantarea dreptului de proprietate ar fi fost ca legiuitorul să instituie proceduri juste de recunoaștere a dreptului de proprietate și pentru situațiile născute în timpul regimului comunist, când circulația terenurilor era interzisă. … 7.Autorii excepției propun ca noua lege procesuală să se aplice și situațiilor născute sub vechea lege. Soluția dată de instanța supremă prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015 este injustă, neproporțională și creează condiții de inegalitate în fața legii. Astfel, beneficiarii noii legi, în condițiile în care nu pot identifica proprietarul, au la dispoziție procedura prevăzută de art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, pe când persoanele cărora li se aplică legea veche nu pot identifica de mulți ani fostul proprietar sau moștenitorii acestuia, întrucât nicio instituție nu ține evidența acestora. … 8.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate nu pun în discuție instituirea vreunei discriminări, nu îngrădesc accesul liber la justiție și nu nesocotesc dreptul de proprietate. Prin urmare, precizează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 56, ale art. 76 și ale art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Având în vedere motivarea excepției, Curtea va reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 56, ale art. 76 și ale art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. ... 14.->Dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă sunt cuprinse în cartea a VI-a - Proceduri speciale, titlul XII - Procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii din Codul de procedură civilă, respectiv art. 1.050 - Domeniul de aplicare, art. 1.051 - Instanța competentă. Cuprinsul cererii, art. 1.052 - Procedura de judecată. Căi de atac și art. 1.053 - Înscrierea în cartea funciară a dreptului uzucapat. ... 15.Prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 7 ianuarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a decis că: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă și art. 56,art. 76 și art. 82 din Legea nr. 71/2011 stabilește că procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privința posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.“ ... 16.->În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă și Primul Protocol adițional la Convenție. ... 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 370 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 8 august 2017, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Cu acel prilej a reținut, în esență, că, prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit, practic, aplicarea normelor procedurale în funcție de reglementarea de drept material în cauză, sens în care a reținut că, în cazul în care posesia a început anterior intrării în vigoare a Codului civil, iar acțiunea este introdusă după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, sub aspect material, sunt aplicabile normele de drept în vigoare la data începerii posesiei, iar, sub aspect procedural, se aplică dispozițiile generale și cele vizând procedura contencioasă din Codul de procedură civilă. Cu privire la această interpretare, Curtea a reținut că art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2). În acest sens a subliniat faptul că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la principiul neretroactivității legilor, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, ea rămânând în vigoare până la apariția unei alte legi care o abrogă, în mod explicit sau implicit. Potrivit acestui principiu constituțional, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. A decide că, prin dispozițiile sale, legea nouă ar putea desființa sau modifica situații juridice anterioare, existente ca o consecință a actelor normative care nu mai sunt în vigoare, ar însemna să se încalce principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. În ceea ce privește determinarea situațiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum și a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta reprezintă o chestiune de aplicare în timp a legii, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Având în vedere scopul instituției recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție are competența de a da o anumită interpretare pentru unificarea diferențelor de aplicare a aceluiași text de lege de către instanțele inferioare. ... 18.->Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. De aceea, este inadmisibil ca persoane aflate în situații juridice egale să fie supuse unor reglementări legale diferite. ... 19.De asemenea, Curtea a statuat că asigurarea caracterului unitar al practicii judiciare este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorităților judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă, în aplicarea uneia și a aceleiași legi, soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.014 din 8 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 29 noiembrie 2007). ... 20.->Totodată, nici principiul accesului liber la justiție nu este încălcat prin interpretarea promovată de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât cetățenii pot uza de procedura în constatare reglementată de art. 35 din Codul de procedură civilă sau de procedura specială reglementată de dispozițiile legale criticate. ... 21.În ceea ce privește dispozițiile art. 44 din Constituție, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, întrucât persoana care a invocat uzucapiunea nu este titulara unui drept de proprietate. Or, dreptul la proprietate nu vizează dobândirea proprietății, ci, conform art. 44 alin. (2) din Constituție, „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“. ... 22.->Având în vedere că nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau principiu fundamental, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. ... 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Steliana Iamandi, Maria Argintaru și George Iamandi în Dosarul nr. 13.283/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București și constată că dispozițiile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 56, ale art. 76 și ale art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește