DECIZIA nr. 783 din 23 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (3) teza a doua cu privire la acordarea de penalități către reclamant din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.942/2/2016/a1 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 435D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015 Curtea s-a pronunțat în sensul neconstituționalității art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2002, însă doar în ceea ce privește caracterul definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești. Or, penalitățile se acordă reclamantului în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă. Prin numeroase decizii, Curtea a statuat că lipsa unei căi de atac ce poate fi formulată împotriva încheierii pronunțate de instanța de executare, prin care se respinge solicitarea creditorilor de acordare a penalităților, nu este contrară art. 21 din Constituție. În acest sens sunt Decizia nr. 488 din 25 iunie 2020, Decizia nr. 202 din 9 aprilie 2019 sau Decizia nr. 326 din 10 mai 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.942/2/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (3) teza a doua cu privire la acordarea de penalități către reclamant din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost invocată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost aplicată conducătorului instituției o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere și acesta a fost obligat să plătească reclamantului penalități de 500 lei pe fiecare zi de întârziere până la executarea obligației stabilite prin sentință rămasă definitivă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece înlătură calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care s-a soluționat cererea de acordare de penalități către reclamant. … 6.Prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 și 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă“ este neconstituțională. Totodată, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții ale art. 24 din Legea nr. 554/2004, precum și a dispozițiilor art. 25 din aceeași lege. … 7.Astfel, se învederează faptul că, în opinia instanței constituționale, eliminarea căii de atac în materia analizată și, în consecință, stabilirea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice constituie o limitare a accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea, în urma efectuării testului de proporționalitate, a constatat că o asemenea soluție legislativă constituie o măsură excesivă ce depășește cadrul constituțional referitor la exercitarea căilor de atac, este disproporționată în raport cu scopul urmărit și nu își găsește justificarea. … 8.Așa fiind, în raport cu cele statuate prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, pentru identitate de rațiune, instanța supremă, autoare a excepției, apreciază că prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii prin care s-au acordat penalități către reclamant și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța sa, încălcându-se art. 21 din Legea fundamentală. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 24 alin. (3) teza a doua referitoare la acordarea de penalități către reclamant din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Având în vedere structura normativă a dispoziției legale criticate, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 24 alin. (3) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate, instanța de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 905 din Codul de procedură civilă.“ … 13.Dispozițiile art. 905 din Codul de procedură civilă (devenit art. 906 după republicarea codului) la care fac trimitere prevederile legale criticate, au următorul cuprins:(1)Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare.(2)Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.(3)Atunci când obligația are un obiect evaluabil în bani, penalitatea prevăzută la alin. (2) poate fi stabilită de instanță între 0,1% și 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligației.(4)Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților.(5)Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării.(6)Încheierea dată în condițiile alin. (4) este executorie.(7)Acordarea de penalități în condițiile alin. (1)-(4) nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, la cererea creditorului, în condițiile art. 892 sau ale dreptului comun.“ … 14.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, a constatat că soluția legislativă potrivit căreia încheierea prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este „definitivă“ este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, prin consacrarea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești și eliminarea în acest mod a controlului judiciar al soluțiilor pronunțate în această materie, se aduce atingere accesului liber la justiție în substanța sa, încălcându-se astfel prevederile art. 21 din Constituție. … 15.Curtea observă că ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 au fost modificate prin art. I pct. 21 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018. Ținând seama însă de considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor legale criticate în redactarea de la data ridicării excepției de neconstituționalitate. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit textului legal criticat, instanța de executare, prin încheiere definitivă, acordă reclamantului penalități în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, dispoziție care, de asemenea, prevede expres la alin. (2) caracterul definitiv al încheierii pronunțate de instanța de executare prin care obligă pe debitor, atunci când obligația nu este evaluabilă în bani, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 de lei la 1.000 de lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. De asemenea, art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede posibilitatea înlăturării sau reducerii penalității pe calea contestației la executare. Aplicarea penalităților în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă reprezintă un mijloc procesual de constrângere a debitorului la executarea obligației. … 18.Referitor la caracterul definitiv al încheierii prin care se stabilesc penalitățile, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că finalitatea reglementării criticate este evidentă și constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar, se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență imperativă a executării silite. Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului definitiv al acestei încheieri este, deci, în deplină concordanță cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 din Constituție, întrucât, așa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate căile de atac și, prin urmare, la toate gradele de jurisdicție, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru rațiuni impuse de specificul domeniului supus reglementării, un atare acces (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 525 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 15, sau Decizia nr. 272 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, paragraful 16). … 19.Potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, „Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării“. Prin urmare, pârâții debitori au la îndemână calea contestației la executare pentru înlăturarea sau reducerea penalității stabilite de instanță, caz în care instanța va pronunța o hotărâre care poate fi atacată cu apel, potrivit art. 718 din Codul de procedură civilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 380 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 22 august 2017, paragraful 15). … 20.Prin urmare, Curtea nu poate constata neconstituționalitatea soluției legislative care consacră caracterul definitiv al încheierii de acordare a penalităților creditorului, prin analogie cu Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, prin care a constatat neconstituționalitatea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești. De altfel, Curtea reține că în paragraful 28 al acestei decizii a statuat că, potrivit textelor de lege menționate, instanța aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților. Este susceptibilă de apel sau, după caz, de recurs hotărârea pronunțată în condițiile art. 24 alin. (4), și anume hotărârea prin care instanța fixează suma definitivă ce se va datora statului, suma ce i se va datora creditorului cu titlu de penalități, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației. De asemenea, prin trimiterea expresă la condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește acordarea penalităților, rezultă că acestei soluții îi sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.942/2/2016/a1 al acestei instanțe și constată că dispozițiile art. 24 alin. (3) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește