DECIZIA nr. 780 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Adina Mihaela Acatrinei (fostă Chirita) și Sorin Adrian Chirita în Dosarul nr. 51.263/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.283D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța constituțională s-a pronunțat în prealabil asupra unor critici similare celor formulate în prezentul dosar și, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba soluțiile adoptate de Curte, se impune menținerea jurisprudenței. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 51.263/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția a fost ridicată de Adina Mihaela Acatrinei (fostă Chirita) și Sorin Adrian Chirita într-o cauză având ca obiect acțiune în constatarea dării în plată, formulată în baza dispozițiilor Legii nr. 77/2016. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată, în esență, că dispoziția legală criticată aduce atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, conform cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“. Prin urmare, impunerea unui plafon de 250.000 euro este de natură să încalce principiul egalității cetățenilor în fața legii, oferind un privilegiu unei anumite categorii de debitori. Scopul legii este de a veni în sprijinul consumatorilor, fără a avea relevanță cuantumul sumei împrumutate. Totodată, se încalcă și dispozițiile art. 4 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială“. … 6.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă apreciază că prin Legea nr. 77/2016, conform expunerii de motive, legiuitorul a urmărit a conferi posibilitatea debitorilor-consumatori, în raport cu creditorul-profesionist, să stingă un contract de împrumut de natură ipotecară prin transferarea dreptului de proprietate asupra imobilului cu care s-a garantat creanța către creditor, acesta din urmă neputând enunța niciun fel de pretenție bănească suplimentară. Astfel, egalitatea în fața legii nu este absolută, iar stabilirea unui prag maximal este de natură a conferi beneficiul numai persoanelor ce dețin venituri limitate. Existența unor venituri care generează posibilitatea contractării unui credit de peste 250.000 euro a fost interpretată de legiuitor ca fiind de natură a nu îndeplini scopul legii, respectiv protejarea persoanelor care doresc a achiziționa o locuință și cu venituri limitate. Având în vedere faptul că ingerința legii este justificată, se impune respingerea excepției de neconstituționalitate. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că textul de lege ce face obiectul prezentei excepții nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate, întrucât egalitatea în fața legii nu este absolută, ea poate suferi derogări, prin raportare la interesul urmărit de legea analizată. Criteriile care au stat la baza adoptării măsurilor legislative ce fac obiectul legii dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite au fost unele de ordin social, prin care s-a reglementat posibilitatea stingerii creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin darea în plată a imobilului ipotecat la acordarea creditului, cu îndeplinirea, în mod cumulativ, a unor condiții raportate la situația debitorilor. Astfel, critica potrivit căreia dispozițiile de lege analizate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de creditori, în funcție de valoarea creanței, constatăm că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, cu următorul cuprins:Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: […]b)cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit; …  … 12.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor criticate s-a mai pronunțat, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018, și Decizia nr. 328 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 14.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, indiferent de momentul la care a fost încheiat un contract de credit, sub imperiul reglementării vechiului Cod civil sau al celei din actualul Cod civil, și independent de incidența Legii nr. 77/2016 (sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 4 din lege), instanța judecătorească, ce, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Așadar, în lipsa acordului părților și în temeiul art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv al art. 1.271 din actualul Cod civil, instanța judecătorească va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie păstrarea contractului de credit în forma agreată de părți la data semnării sale, fie adaptarea contractului în forma pe care instanța o decide, fie încetarea sa. … 15.Așa fiind, critica de neconstituționalitate care vizează încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât textul de lege criticat ar crea un privilegiu persoanelor care cad sub incidența art. 4 și, implicit, a Legii nr. 77/2016, nu este întemeiată, orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul, având deschisă calea unei acțiuni în justiție, întemeiată pe dispozițiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispozițiile referitoare la teoria impreviziunii din codurile civile. … 16.Prin urmare, Curtea a reținut că acei consumatori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. … 17.Protecția specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul art. 16 din Constituție, a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depășește 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziție de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă, și acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adina Mihaela Acatrinei (fostă Chirita) și Sorin Adrian Chirita în Dosarul nr. 51.263/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește