DECIZIA nr. 78 din 28 noiembrie 2022

Dosar nr. 1.418/1/2022Completul compus din:

S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală, prin Încheierea din data 4 mai 2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:În situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie («Provisional Driving Licence»), se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România?Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală și art. 36 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.Ședința este prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru.La ședința de judecată participă doamna Elena Rosana Bota, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.Judecător-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, domnul Mircea Mugurel Șelea, judecător în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna Marinela Mincă, procuror șef adjunct al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților, potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.Totodată, a învederat, ca urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, că la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept supuse dezlegării.Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, a acordat cuvântul în dezbateri.Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Marinela Mincă, a susținut că, prin coroborarea normei de incriminare prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal cu prevederile art. 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, reiese că au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România titularii permiselor de conducere valabile, eliberate de autoritățile statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, statelor membre ale Uniunii Europene sau statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor auto. Pentru statele care nu se încadrează în aceste categorii, persoanele care doresc să își exercite dreptul de a conduce în România trebuie să posede și permis de conducere internațional. Din analiza dispozițiilor menționate se poate observa că legiuitorul român nu reglementează instituția permisului provizoriu.S-a susținut că, în raport cu problema de drept ridicată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală și astfel cum reiese din datele speței, un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie este supus unor condiții restrictive și nu îndeplinește condițiile de a fi recunoscut în afara teritoriului statului emitent. Prin urmare, persoana care îl deține are un drept de a conduce vehicule, însă limitat numai pe teritoriul statului emitent, încadrându-se astfel în ipoteza prevăzută de norma de incriminare de la art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal.Prin urmare, s-a exprimat opinia potrivit căreia persoana care deține un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie face parte din categoria persoanelor care nu au dreptul de a conduce autovehicule în România, iar conducerea pe drumurile publice de către o asemenea persoană a unui vehicul îndeplinește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal.Constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNEI CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I.Titularul și obiectul sesizăriiPrin încheierea de sesizare din data de 4 mai 2022, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:În situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie («Provisional Driving Licence»), se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România? … II.Expunerea succintă a cauzeiCurtea de Apel Alba Iulia – Secția penală este învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului formulat de inculpatul S.C. împotriva Sentinței penale nr. 19 din data de 9 februarie 2022, pronunțată de Judecătoria Avrig în Dosarul nr. 471/787/2021.Prin sentința penală menționată s-au dispus următoarele:În baza art. 335 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul S.C. la pedeapsa de 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.În baza art. 323 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat același inculpat S.C. la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.În baza art. 38 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, s-a aplicat inculpatului S.C. pedeapsa cea mai grea, de 11 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 lună, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.În baza art. 91 alin. (1) din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani, potrivit art. 92 alin. (1) din Codul penal.Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele:În fapt, în data de 6 octombrie 2015, ora 11.00, inculpatul S.C. a fost depistat și oprit în trafic pe DN 1 în localitatea S., județul S., de organele de poliție aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în timp ce conducea autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare yy, fără a deține permis de conducere, iar la momentul opririi a prezentat organelor de poliție permisul de conducere fals cu seria zzz, aparent emis de autoritatea competentă din Portugalia.S-a reținut că inculpatul mai deține un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile din Londra în anul 2012, având seria www.S-a arătat că, din adresa Inspectoratului General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, rezultă faptul că permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Londra nu este valabil în afara teritoriului Marii Britanii.În drept, s-a reținut că faptele inculpatului S.C. de a conduce pe drumurile publice autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare yy, fără a poseda permis de conducere, și de a prezenta pentru control organelor de poliție un permis de conducere fals, seria zzz, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal, și al infracțiunii de uz de fals, prevăzute de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal.Prin urmare, instanța a hotărât condamnarea inculpatului S.C. la pedeapsa de 11 luni închisoare, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, și la pedeapsa de 3 luni închisoare, în baza art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.Împotriva Sentinței penale nr. 19 din data de 9 februarie 2022, pronunțată de Judecătoria Avrig în Dosarul nr. 471/787/2021, a declarat calea de atac a apelului inculpatul S.C., care a solicitat, în esență, printre altele, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal în cea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal și aplicarea unei pedepse orientate spre minimul redus cu o treime prevăzut de lege pentru această infracțiune.În motivarea apelului s-a susținut, în esență, că în mod greșit prima instanță a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal în cea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, deoarece inculpatul deține un permis de conducere valabil pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii care nu îi dă dreptul de a conduce vehicule în România. A arătat că, deși inculpatul a uzat de procedura abreviată a recunoașterii învinuirii, instanța, în considerarea dispozițiilor art. 377 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu era ținută de încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu.Fiind sesizată cu apelul declarat de inculpatul S.C., Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a pus în discuție, la termenul din data de 3 mai 2022, cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal în cea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, și, în vederea soluționării acestei cereri și a stabilirii în mod corect a încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat în prima instanță, Curtea de Apel Alba Iulia a pus în discuție, din oficiu, necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:În situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie («Provisional Driving Licence»), se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România?Reprezentantul Ministerului Public a susținut că sesizarea este admisibilă, motivat de faptul că practica judiciară în acest domeniu cu privire la cele două variante ale infracțiunii în discuție a devenit contradictorie, într-o perioadă fiind constantă în sensul reținerii prevederilor art. 335 alin. (1) din Codul penal, însă, ulterior, s-au pronunțat mai multe hotărâri în sensul reținerii prevederilor art. 335 alin. (2) din Codul penal.Apărătorul ales al apelantului inculpat S.C. a susținut că sesizarea este inadmisibilă, raportat la faptul că este lipsit de orice echivoc faptul că, de vreme ce inculpatul deține un permis de conducere provizoriu care îi dă dreptul de a conduce pe teritoriul Marii Britanii, nu și în România, permis cu privire la care, în urma verificărilor, s-a stabilit că este valabil, se reține incidența dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul penal. … III.Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și JustițieInstanța de sesizare a arătat că situația juridică a dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice din România al persoanelor care posedă exclusiv un permis provizoriu emis de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii a condus la apariția unei practici juridice neunitare, problema de drept fiind susceptibilă de interpretări diferite.Dispozițiile art. 335 alin. (1) din Codul penal reglementează varianta-tip a infracțiunii, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar alineatul al doilea al aceluiași articol prevede o variantă atenuată a infracțiunii.Într-o primă orientare jurisprudențială s-a considerat, în esență, că deținerea unui permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie nu este, în sine, suficientă pentru a considera că cel depistat, conducând un vehicul pe drumurile publice din România, fără a deține și un permis de conducere valabil conform legislației din România, a săvârșit infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere în varianta atenuată prevăzută de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal, concluzionându-se că fapta săvârșită în aceste circumstanțe întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal. În argumentarea acestei interpretări s-a arătat că permisul respectiv nu este unul veritabil, nefiind obținut în urma promovării unui examen care să ateste că posesorul său avea abilitățile necesare conducerii autovehiculului în condiții de siguranță pe drumurile publice, ci doar pe baza unei simple cereri în vederea dobândirii unor asemenea abilități.Într-o a doua orientare s-a opinat în sens contrar, fapta de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România exclusiv în baza permisului provizoriu valabil în Marea Britanie fiind încadrată juridic în varianta atenuată a infracțiunii, cu argumentarea că, deși persoana în cauză nu deține permis de conducere valabil în România, are un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile engleze, astfel că este incidentă situația reglementată de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal.Referitor la permisul de conducere provizoriu în discuție, pe care îl deținea și inculpatul apelant din prezenta cauză, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a reținut că în Adresa nr. 1.161.063 din 14 martie 2012 a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională se menționează că permisul de conducere provizoriu britanic intitulat „Provisional Driving Licence“ nu este valabil în afara teritoriului Marii Britanii, fiind emis de autoritatea britanică, respectiv Driving Vehicle and Licencing Authority (DVLA), persoanelor care doresc să dobândească deprinderile necesare conducerii de autovehicule.S-a reținut că, potrivit acestei adrese, permisul de conducere provizoriu are înscrise mențiuni speciale, iar titularii unor asemenea permise provizorii pot conduce autovehicule doar pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive.Totodată, instanța de trimitere a mai arătat că pentru obținerea permisului provizoriu limita de vârstă a solicitantului este de 15 ani și 9 luni, fiind impuse și o condiție privind abilitatea de a citi numărul de pe plăcuța de înmatriculare de la o distanță de 20 de metri, precum și obligația de a locui cu forme legale în Regatul Unit al Marii Britanii pentru cel puțin 185 de zile în total în ultimele 12 luni, fiind necesară și plata unei taxe, conform datelor disponibile pe pagina oficială a guvernului britanic.Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că modul de obținere a acestui permis provizoriu implică exclusiv anumite formalități, rezultând că pentru obținerea permisului provizoriu în Regatul Unit al Marii Britanii nu este solicitat niciun fel de examen care să presupună o minimă verificare a cunoștințelor teoretice sau practice ale solicitantului, astfel încât s-ar putea concluziona în sensul că deținerea unui astfel de „permis“ nu atestă abilitatea deținătorului de a conduce vehicule, în realitate persoana care l-a obținut neștiind să conducă, având, prin raportare la legislația românească, statutul similar cu cel al unui elev al școlii de șoferi, statut care reiese și din legislația britanică incidentă.Curtea a reținut că legislația națională în domeniu nu reglementează instituția permisului provizoriu, iar din analiza coroborată a dispozițiilor art. 20,23 și ale art. 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, rezultă că în legislația națională dreptul de a conduce este conferit titularilor de permise de conducere naționale valabile numai dacă sunt îndeplinite și alte condiții imperative, acestea fiind expres indicate de legiuitor, astfel că, prin similitudine cu situația-premisă analizată, sar putea interpreta că, dacă o persoană care, chiar parcurgând cursurile de instruire teoretică și practică din cadrul unei școli de șoferi autorizate, este surprinsă conducând un vehicul pe drumurile publice din România în afara limitelor prevăzute de art. 23alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2022, respectiv fără a se afla în prezența și sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest sens ori a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile prevăzute de lege, se va reține că a condus fără a poseda permis de conducere, săvârșind fapta prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal.Mai mult, s-a arătat că o persoană poate obține permisul de conducere provizoriu încă de la vârsta de 15 ani și 9 luni, iar potrivit legislației române permisul de conducere a unui autoturism, categoria B, se poate obține de la vârsta de 18 ani (conform art. 20 alin. (4) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002).Prin urmare, dacă s-ar împărtăși ideea că încadrarea juridică a faptei comise de posesorul unui permis de conducere britanic este cea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, atunci s-ar ajunge la concluzia că aceasta va fi încadrarea juridică și în privința oricărei persoane care are vârsta între 15 ani și 9 luni și 18 ani, deține un astfel de permis și conduce pe drumurile publice din România autoturisme pentru care este necesar un permis de conducere categoria B.A fost subliniat faptul că, în conformitate cu legislația britanică, o persoană care conduce un vehicul în baza permisului provizoriu cu încălcarea condițiilor specifice impuse la momentul eliberării acestuia va săvârși infracțiunea prevăzută de art. 87 din Codul rutier al Marii Britanii, cu precizarea că acest articol cuprinde într-o singură incriminare atât varianta-tip (conducere fără permis, inclusiv în ipoteza conducerii cu permis provizoriu prin încălcarea condițiilor prevăzute de lege), cât și variante considerate atenuate de legislația română (conducere cu permis anulat/suspendat, conducere de către o persoană căreia i s-a interzis dreptul de a conduce etc.).Curtea de Apel Alba Iulia a mai reținut că permisul provizoriu nu este recunoscut de Convenția asupra circulației rutiere (Viena, 8 noiembrie 1968), publicată în Buletinul Oficial nr. 86 din 20 octombrie 1980, iar dispozițiile art. 11 alin. (4) din Directiva 2006/126/CE privind permisele de conducere prevăd, printre altele, că „un stat membru refuză să recunoască valabilitatea oricărui permis de conducere eliberat de un alt stat membru unei persoane al cărei permis de conducere face obiectul unei restricții (…)“. … IV.Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondateÎn conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire la opiniile unora dintre instanțele arondate.În materialul transmis de curțile de apel anterior menționate, cu excepția Curții de Apel Pitești, a fost identificată practică relevantă în materie la aceste curți și instanțele arondate.În urma consultării instanțelor de judecată s-au evidențiat următoarele opinii:Într-o primă opinie, susținută de curțile de apel Bacău, București – Secția a II-a penală (opinie majoritară), Craiova (opinie majoritară), Galați, Ploiești, Suceava, tribunalele București și instanțele arondate, Ialomița și instanțele arondate, Gorj, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Vaslui, precum și judecătoriile Babadag, Băilești, Buhuși, Caracal, Câmpina, Cluj-Napoca, Galați, Hunedoara, Huși, Iași (opinie majoritară), Liești, Măcin, Năsăud, Oradea (opinie majoritară), Pașcani, Ploiești (opinie majoritară), Pogoanele, Roman, Segarcea, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Tulcea, Vălenii de Munte și Zalău, s-a apreciat că fapta de a conduce un autovehicul, pe drumurile publice, având un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie și fără a avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România se încadrează în infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal.În argumentarea opiniei exprimate s-a apreciat că, spre deosebire de situația persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul fără permis, respectiv fără deprinderile necesare exercitării acestei activități, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, unde limitele de pedeapsă sunt mai mari, variantele infracțiunii reglementate de art. 335 alin. (2) din Codul penal – printre care se regăsește și cazul persoanei care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, fără însă a avea dreptul de a conduce autovehicule în România, ci doar în afara României – au ca element comun faptul că persoana în cauză are deprinderile necesare exercitării acestei activități, aspect reliefat inclusiv de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune.Permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie (Driver and Vehicle Licensing Agency – DVLA) conferă dreptul provizoriu de a conduce exclusiv pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive: deținătorul să fie asistat de o persoană în vârstă de minimum 21 de ani, ce deține un permis de conducere valid, definitiv (full driving licence), de cel puțin 3 ani, autovehiculul condus să aibă afișat la loc vizibil litera „L“ (echivalentul școlii de șoferi), iar viteza maximă de deplasare să fie de 40 mile/oră (circa 65 km/oră).Teza finală a art. 335 alin. (2) din Codul penal vizează o serie de situații concret delimitate, mai exact ipoteza persoanei care conduce pe drumurile publice posedând un permis de conducere corespunzător, ce nu a fost retras sau anulat, căreia exercitarea dreptului de a conduce nu i-a fost suspendată, dar care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, având acest drept în afara teritoriului țării și, ca atare, deprinderile necesare exercitării acestei activități (de exemplu, cazul persoanei care, deși are un permis de conducere valabil eliberat într-un alt stat, nu a împlinit vârsta de 18 ani).Permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie nu îl plasează pe posesorul acestuia în vreuna din situațiile anterior expuse, dat fiind că nu este valabil în afara teritoriului Marii Britanii și este emis doar pentru cei care doresc să dobândească deprinderile necesare conducerii autovehiculelor, motiv pentru care conducerea unui autovehicul pe teritoriul României, chiar în condițiile deținerii unui astfel de permis eliberat într-un alt stat, realizează tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.În a doua opinie, susținută de curțile de apel București – Secția I penală (opinie majoritară), Iași (opinie majoritară exprimată în cadrul întâlnirii trimestriale din 25 martie 2022, pentru dezbaterea practicii neunitare), Oradea, Pitești și instanțele arondate acesteia, Târgu Mureș și instanțele arondate, Timișoara, tribunalele Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Dolj, Giurgiu și instanțele arondate, Iași, Mehedinți, Satu Mare, Timiș, judecătoriile Alexandria, Arad, Baia Mare, Balș, Bârlad, Beiuș, Bistrița, Buftea, Caransebeș, Chișineu-Criș, Constanța, Cornetu, Craiova, Făget, Filiași, Focșani, Lipova, Lugoj, Moldova Nouă, Motru, Novaci, Oravița, Piatra-Neamț, Răducăneni, Reșița, Roșiori de Vede, Rupea, Salonta, Sfântu Gheorghe, Târgu Cărbunești, Târgu Bujor, Tecuci, Turnu Măgurele, Vaslui, Videle, Zimnicea, precum și de instanțele arondate Tribunalului Brăila, s-a apreciat că în situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie („Provisional Driving Licence“), se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.În argumentarea opiniei exprimate, instanțele amintite au precizat, în esență, că, în primul rând, trebuie reținut aspectul conform căruia, deși persoana în cauză nu deține permis de conducere valabil în România, aceasta are un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile din Marea Britanie, astfel încât fapta acesteia – de a conduce un vehicul pe drumurile publice din România, exclusiv pe baza permisului provizoriu valabil în Marea Britanie – se subsumează infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal (de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România).Totodată, s-a menționat că permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie conferă dreptul provizoriu de a conduce exclusiv pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive. S-a apreciat că permisul de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie îl plasează pe posesorul acestuia în situația reglementată de teza finală a art. 335 alin. (2) din Codul penal, dat fiind că nu este valabil în afara teritoriului țării emitente (Marea Britanie) și nefiind recunoscut de Convenția asupra circulației rutiere din 1968, ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980. … V.Opinia specialiștilor consultațiÎn conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării.Centrul de Cercetări în Științe Penale al Facultății de Drept – Universitatea de Vest din Timișoara a apreciat că se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia, întrucât prin sesizare se urmărește rezolvarea unei chestiuni ce ține de particularitățile cauzei și nu o interpretare in abstracto a dispoziției prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal.S-a exprimat opinia potrivit căreia, prin raportare la prevederile legale care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării.Astfel, s-a observat că solicitarea de lămurire a problemei de drept invocate aparține unei instanțe învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță și problema de drept invocată are caracter de noutate și de actualitate, din verificările efectuate la nivelul instanței supreme rezultând că nu au fost pronunțate hotărâri prealabile sau în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept supusă analizei și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.În schimb, în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, aceasta nu este îndeplinită, din perspectiva existenței unei veritabile chestiuni de drept care să necesite o dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.S-a opinat în sensul că prezenta sesizare nu conduce la interpretarea in abstracto a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul penal, ci la rezolvarea unei chestiuni ce ține de particularitățile cauzei, mai precis la reținerea tipicității faptei în ipoteza în care subiectul activ deține exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie („Provisional Driving Licence“). Totodată, sa considerat că nu poate fi identificată o veritabilă și dificilă problemă de drept, dispozițiile prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal fiind clare și previzibile.S-a reținut că, deși legiuitorul a reglementat exercitarea unui drept prevăzut de lege cu titlu de cauză justificativă, este unanim admis că atunci când norma care incriminează fapta prevede condiția săvârșirii fără drept, exercitarea unui drept prevăzut de lege devine o condiție negativă de atipicitate, condiție care, în cazul de față, atrage varianta atenuată a infracțiunii prevăzute de art. 335 din Codul penal.Astfel, s-a considerat că în ipoteza în care o persoană nu deține un permis de conducere valabil în România, dar deține un permis de conducere provizoriu emis de autoritățile engleze, deși cu un regim juridic diferit de cel tipic, este incidentă situația reglementată de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal. … VI.Examenul jurisprudenței în materieVI.1.Jurisprudența națională relevantăÎn materialul transmis de curțile de apel au fost identificate hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, fiind indicate atât soluții prin care s-a reținut că în situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie, se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, cât și soluții prin care s-a apreciat că, în situația anterior reținută, fapta se încadrează în infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal. … VI.2.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și JustițieVI.2.1.Din perspectiva hotărârilor obligatorii menite să asigure unificarea practicii judiciare și care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile, nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. … VI.2.2.În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudență referitoare la chestiunea ce constituie obiectul sesizării Curții de Apel Alba Iulia. …  … VI.3.Jurisprudența Curții ConstituționaleNu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. …  … VII.Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor OmuluiÎn urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. … VIII.Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat că nu a fost identificată practică judiciară cu privire la problema de drept supusă dezlegării, fără a formula un punct de vedere. … IX.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară, a apreciat în cuprinsul concluziilor formulate, cu privire la criteriile de admisibilitate stabilite de art. 475 din Codul de procedură penală, că acestea sunt îndeplinite cumulativ.Cu privire la fondul sesizării, coroborând norma de incriminare prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal cu prevederile art. 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, rezultă că au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România titularii permiselor de conducere valabile eliberate de autoritățile statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, statelor membre ale Uniunii Europene sau statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor auto. Pentru statele care nu se încadrează în aceste categorii, persoanele care doresc să își exercite dreptul de a conduce în România trebuie să posede și permis de conducere internațional. Prin urmare, se poate observa că legiuitorul român nu reglementează instituția permisului provizoriu.Așa cum reiese din încheierea de trimitere, permisul de conducere provizoriu britanic intitulat „Provisional Driving Licence“ nu este valabil în afara teritoriului Marii Britanii, fiind emis de autoritatea britanică, respectiv Driving Vehicle and Licencing Authority (DVLA), persoanelor care doresc să dobândească deprinderile necesare conducerii de autovehicule.De asemenea, din încheierea de trimitere reiese că titularii acestor permise provizorii pot conduce autovehicule doar pe teritoriul Marii Britanii, în anumite condiții restrictive, eliberarea unui asemenea permis provizoriu fiind posibilă încă de la vârsta de 15 ani și 9 luni, pe baza unor formalități de obținere mai puțin riguroase decât cele necesare pentru obținerea unui permis normal.În concluziile formulate s-a apreciat că, prin incriminarea variantei alternative de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, legiuitorul a urmărit să sancționeze într-o variantă atenuată persoanele care dețin în principiu abilitatea de a conduce un vehicul, aspect recunoscut prin dobândirea la un moment dat a dreptului de a conduce, dar, din diverse motive, precum anularea, suspendarea, retragerea permisului, neconformitatea acestuia cu categoria vehiculului sau cu normele internaționale, ele nu pot conduce un vehicul în condițiile date.Or, după cum reiese din datele speței, un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie este supus unor condiții restrictive și nu îndeplinește condițiile de a fi recunoscut în afara teritoriului statului emitent. Prin urmare, persoana care îl deține are un drept de a conduce vehicule, însă limitat numai pe teritoriul statului emitent, încadrându-se astfel în ipoteza prevăzută de norma de incriminare de la art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal.Astfel, s-a exprimat opinia potrivit căreia persoana care deține un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritățile din Marea Britanie face parte din categoria persoanelor care nu au dreptul de a conduce autovehicule în România, iar conducerea pe drumurile publice de către o asemenea persoană a unui vehicul îndeplinește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal. … X.Dispoziții legale incidente + 
Codul penalArticolul 335 – Conducerea unui vehicul fără permis de conducere(1)Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.(2)Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(…) + 
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată + 
Articolul 83(1)Au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 și art. 23 alin. (1), titularii permiselor de conducere naționale valabile, eliberate de autoritățile:a)statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, prevăzută la art. 82 alin. (2); … b)statelor membre ale Uniunii Europene; … c)statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto. … (2)Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere național eliberat de autoritățile unui stat care nu este membru al Convenției asupra circulației rutiere și nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto trebuie să posede și permis de conducere internațional.(3)Permisele de conducere naționale eliberate de autoritățile prevăzute la alin. (1), precum și cele a căror valabilitate este recunoscută de România în mod unilateral, deținute de persoane care au domiciliul sau reședința în România în sensul art. 23^1 alin. (2), pot fi preschimbate cu documente similare românești, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 20(1)Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.(2)Permisele de conducere se eliberează pentru următoarele categorii de vehicule: AM, A1, A2, A, B1, B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tb sau Tv.(3)Descrierea categoriilor de vehicule prevăzute la alin. (2), pentru care se eliberează permise de conducere, este prevăzută în anexa nr. 1.(4)Vârsta minimă pentru obținerea permisului de conducere este de:a)16 ani împliniți, pentru categoriile de vehicule AM, A1 și B1; … b)18 ani împliniți, pentru categoriile de vehicule A2, B, BE, C1, C1E și Tr; … c)20 de ani împliniți, dacă persoana are o experiență de cel puțin 2 ani de conducere a motocicletelor din categoria A2, sau 24 de ani împliniți, pentru motocicletele din categoria A; … d)21 de ani pentru categoriile de vehicule C, CE, D1 și D1E, precum și pentru triciclurile cu motor din categoria A; … e)24 de ani pentru categoriile de vehicule D, DE, Tb și Tv. … Art. 23(1)Dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație.(2)Au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie pe drumurile publice, în condițiile stabilite prin regulament, și persoanele care urmează un curs de pregătire practică, în vederea obținerii permisului de conducere, numai în prezența și sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest sens, precum și a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevăzute de lege.(…) + 
Directiva 2006/126/CE privind permisele de conducere, din 20 decembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 403 din 30 decembrie 2006 + 
Articolul 2(1)Permisele de conducere eliberate de statele membre sunt recunoscute reciproc.(…)Convenția din 8 noiembrie 1968 asupra circulației rutiere, publicată în Buletinul Oficial nr. 86 din 20 octombrie 1980 + 
Articolul 41Valabilitatea permiselor de conducerePărțile contractante vor recunoaște:a)orice permis redactat în limba lor sau într-una din limbile lor ori, în cazul în care nu este redactat într-o astfel de limba, însoțit de o traducere certificată; … b)orice permis național conform dispozițiilor anexei nr. 6 a convenției; sau … c)orice permis internațional conform dispozițiilor anexei nr. 7 a convenției, ca valabil pentru conducerea pe teritoriul lor a unui vehicul care intră în categoriile permisului, cu condiția ca permisul să fie în curs de valabilitate și sa fi fost eliberat de o altă parte contractantă sau de una dintre subdiviziunile lor ori de către o asociație autorizata în acest scop de aceasta altă parte contractantă iau de una dintre subdiviziunile sale. Dispozițiile prezentului paragraf nu se aplică permiselor de elev conducător. … (…) … XI.Opinia judecătorului-raportorJudecătorul-raportor a considerat că persoana care deține un permis de conducere provizoriu valabil, eliberat de autoritățile din Marea Britanie, face parte din categoria persoanelor care nu au dreptul de a conduce autovehicule în România, iar conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o asemenea persoană realizează elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de articolul 335 alin. (2) din Codul penal. … XII.Înalta Curte de Casație și JustițieÎn urma examinării sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, a raportului întocmit de judecătorul-raportor și a problemei ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:XII.I.Cu privire la admisibilitatea sesizăriiPotrivit dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.Rezultă din conținutul textului de lege enunțat că admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile impune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:– instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; … – chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. … – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. … În cauză sunt îndeplinite toate cerințele cumulative anterior enunțate.Astfel, este îndeplinită condiția referitoare la existența unei cauze aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală fiind învestită ca instanță de ultim control judiciar, respectiv apelul declarat de inculpatul S.C. împotriva Sentinței penale nr. 19 din 9 februarie 2022, pronunțată de Judecătoria Avrig în Dosarul penal nr. 471/787/2021, prin care a fost condamnat inculpatul S.C. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, respectiv a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 din Codul penal, la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani.De asemenea, este întrunită condiția negativă impusă de art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut obiectul unei hotărâri prealabile sau al unui recurs în interesul legii și nici nu formează obiectul unui asemenea recurs.Totodată, soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept, în contextul în care inculpatul, în motivele de apel, a criticat încadrarea juridică reținută în sentință, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (2) teza finală din Codul penal. …  … XII.II.Fondul chestiunii de dreptRezolvarea chestiunii de drept presupune analiza celor două forme ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, prevăzute de articolul 335 alin. (1) și (2) (modalitatea descrisă în teza ultimă) din Codul penal:1.forma prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal care poate fi săvârșită de către o persoană care nu posedă permis de conducere; … 2.forma atenuată a infracțiunii, prevăzută de art. 335 alin. (2) (modalitatea descrisă în teza ultimă) din Codul penal, care poate fi săvârșită doar de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România. … În ceea ce privește subiectul infracțiunii, diferența dintre aceste două forme este dată de faptul că, în timp ce forma prevăzută de alineatul (1) este săvârșită de către persoana care nu posedă niciun fel de permis de conducere, forma atenuată se comite de către o persoană care are permis de conducere, însă nu are dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, deoarece nu îndeplinește condițiile reglementate de art. 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, conform căruia:(1)Au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 20 și art. 23 alin. (1), titularii permiselor de conducere naționale valabile, eliberate de autoritățile:a)statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, prevăzută la art. 82 alin. (2); … b)statelor membre ale Uniunii Europene; … c)statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto. … (2)Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere național eliberat de autoritățile unui stat care nu este membru al Convenției asupra circulației rutiere și nici membru al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto trebuie să posede și permis de conducere internațional.(3)Permisele de conducere naționale eliberate de autoritățile prevăzute la alin. (1), precum și cele a căror valabilitate este recunoscută de România în mod unilateral, deținute de persoane care au domiciliul sau reședința în România în sensul art. 23^1 alin. (2), pot fi preschimbate cu documente similare românești, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Conform art. 2 alin. (1) din Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2006, permisele de conducere eliberate de statele membre sunt recunoscute reciproc.Potrivit art. 41 alin. (1) dinConvenția asupra circulației rutiere din 8.11.1968, publicată în Buletinul Oficial nr. 86 din 20 octombrie 1980, în vigoare de la 20 octombrie 1980:Părțile contractante vor recunoaște:a)orice permis redactat în limba lor sau într-una din limbile lor ori, în cazul în care nu este redactat într-o astfel de limbă, însoțit de o traducere certificată; … b)orice permis național conform dispozițiilor anexei nr. 6 a convenției; sau … c)orice permis internațional conform dispozițiilor anexei nr. 7 a convenției, ca valabil pentru conducerea pe teritoriul lor a unui vehicul care intră în categoriile permisului, cu condiția ca permisul să fie în curs de valabilitate și să fi fost eliberat de o altă parte contractantă sau de una dintre subdiviziunile lor ori de către o asociație autorizată în acest scop de această altă parte contractantă sau de una dintre subdiviziunile sale. Dispozițiile prezentului paragraf nu se aplică permiselor de elev conducător. … Infracțiunea prevăzută de art. 335 din Codul penal face parte din categoria infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice având ca obiect juridic relațiile sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice. Acestea sunt puse în pericol prin faptul că o persoană conduce pe drumurile publice un vehicul, deși se află în anumite situații speciale prezumate absolut de legiuitor ca fiind periculoase circulației pe drumurile publice. Este o infracțiune de pericol, starea de pericol fiind generată ex re chiar la momentul săvârșirii acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, fără a mai fi necesară producerea unei consecințe prejudiciabile. Infracțiunea este de pericol abstract, ceea ce înseamnă că însăși prezența conducătorului auto la traficul rutier, în condițiile descrise de textul de lege, este suficientă pentru existența infracțiunii, indiferent dacă acesta a condus doar pentru o perioadă scurtă de timp sau pe o distanță mică. Urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol din cauza existenței în traficul rutier a unor vehicule conduse de persoane care nu au cunoștințele teoretice și abilitățile practice specifice desfășurării unei asemenea activități.Motivul pentru care pedeapsa prevăzută la alin. (2) al art. 335 din Codul penal este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1) al aceluiași articol constă tocmai în faptul că, în cazul alin. (2), subiectul activ are pregătirea și aptitudinile fizice și psihice necesare de a conduce un vehicul pe drumurile publice, fără să pună în pericol siguranța participanților la traficul rutier – atestate de un permis de conducere valabil – însă, fie din cauza unei conduite necorespunzătoare a pierdut dreptul de a folosi permisul de conducere, fie nu are dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din România deoarece nu îndeplinește condițiile reglementate de articolul 83 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. În cazul alin. (1) al art. 335 din Codul penal, subiectul activ este prezumat a nu avea calitățile necesare unei conduceri neprimejdioase, deoarece nu posedă permis de conducere.Teza finală a art. 335 alin. (2) din Codul penal reglementează situația persoanei care conduce un vehicul pe drumurile publice, posedând permis de conducere, care nu a fost retras sau anulat, căreia nu i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce, dar care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, având acest drept în afara teritoriului țării și, ca atare, deprinderile necesare exercitării acestei activități.Din interpretarea teleologică a art. 335 alin. (2) din Codul penal rezultă că legiuitorul a urmărit să sancționeze într-o variantă atenuată persoanele care dețin abilitatea de a conduce un autovehicul, însă, din diferite motive, nu au dreptul de a conduce autovehicule în România.Pentru încadrarea corectă a faptei trebuie să se stabilească dacă cel care a condus un autovehicul pe drumurile publice posedă sau nu un permis de conducere, art. 335 alin. (2) din Codul penal neprevăzând cerința analizei condițiilor impuse de legislația statului străin pentru ca o persoană să obțină un permis de conducere provizoriu. Modalitatea de obținere și condițiile restrictive de folosire a unui astfel de permis constituie motivele pentru care titularul nu are dreptul de a conduce autovehicule în România. Pentru a se reține forma atenuată a infracțiunii, textul de lege nu face distincție între permisul de conducere provizoriu și alte categorii de permise deținute de către persoane care nu au dreptul de a conduce autovehicule în România.Faptul că permisul de conducere provizoriu nu are corespondent în legislația din România nu echivalează cu inexistența acestuia, în condițiile în care a fost emis de autoritatea competentă britanică și poate fi folosit doar pe teritoriul Marii Britanii.Privitor la gravitatea faptei, există o diferență între o persoană care nu are calitățile necesare pentru a conduce un vehicul pe drumurile publice și o persoană care are dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice din Marea Britanie în baza unui permis de conducere provizoriu, chiar dacă acest drept este supus unor condiții, deoarece se presupune că deținătorul unui astfel de permis are cunoștințele de bază pentru a participa la traficul rutier în calitate de conducător auto. Această deosebire se găsește concretizată în limitele speciale prevăzute de lege pentru forma atenuată a infracțiunii. Gradul concret de pericol social al unei fapte este proporțional cu sancțiunea, de gravitatea infracțiunii depinzând stabilirea felului și cuantumului pedepsei de către legiuitor.În concluzie, se reține că persoana care deține un permis de conducere provizoriu valabil eliberat de autoritățile din Marea Britanie face parte din categoria persoanelor care nu au dreptul de a conduce autovehicule în România, iar conducerea pe drumurile publice de către o asemenea persoană a unui autovehicul realizează elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal.Pentru toate argumentele mai sus expuse, în temeiul art. 475 și art. 477 din Codul de procedură penală, … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:În situația în care, potrivit legislației române, este obligatoriu ca persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul să dețină un permis de conducere, iar aceasta posedă exclusiv un permis de conducere provizoriu eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie («Provisional Driving Licence»), se reține forma atenuată a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, respectiv situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România?“ și stabilește că:Potrivit legislației române, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care deține un permis de conducere provizoriu valabil, eliberat de autoritatea competentă din Marea Britanie („Provisional Driving Licence“), constituie infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, în situația în care persoana nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 noiembrie 2022.Pentru Președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecător Daniel Grădinaru, ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, semnează
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
judecător CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Elena Rosana Bota

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește