DECIZIA nr. 779 din 28 noiembrie 2017

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (2) și art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Radu Nistor Cristian în Dosarul nr. 1.846/46/2013 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.091D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15 iunie 2017, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ocazie cu care Curtea, constatând că fie nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, fie s-a impus necesitatea unei mai bune studieri a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (1) teza întâi și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012, a dispus amânarea succesivă a pronunțării pentru 22 iunie 2017, 13 iulie 2017, 19 septembrie 2017, 5 octombrie 2017, 17 octombrie 2017, 31 octombrie 2017, 7 noiembrie 2017 și 28 noiembrie 2017, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 2 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.846/46/2013, Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (2) și art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Radu Nistor Cristian în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale aflate în judecată sub imperiul Codului de procedură penală din 1968 și în care au fost efectuate interceptări și înregistrări ale convorbirilor telefonice sub imperiul dispozițiilor art. 91^2 din Codul de procedură penală din 1968. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și dreptul la un proces echitabil, deoarece nu prevăd obligația parchetului de a pune la dispoziția instanței și echipamentele tehnice cu care s-au efectuat înregistrările. Astfel, atunci când se dispune efectuarea unei expertize tehnice a înregistrărilor audiovideo, experții solicită suporturile originale ale înregistrării și echipamentele tehnice cu care s-au efectuat respectivele înregistrări, deoarece verificarea autenticității se efectuează numai asupra înregistrărilor originale și aparaturii cu care s-au efectuat acestea. Mai arată că reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești refuză să pună la dispoziția instanței aparatura, cu motivarea că această obligație nu este prevăzută de lege și că numai în cazul înregistrărilor efectuate de către părți, potrivit art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală, acestea sunt obligate să pună la dispoziția expertului pe lângă suporturile originale și echipamentul cu care s-a făcut înregistrarea. De asemenea, reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești a menționat că, potrivit art. 32 din Codul de procedură penală, nefiind parte în proces, nu are această obligație. … 5.Așa fiind, susține autorul excepției, se creează o diferențiere clară între probele prezentate de către părți și cele ale acuzării, diferențiere ce constituie o încălcare gravă a prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2), precum și a celor referitoare la dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și care, în jurisprudența Curții de la Strasbourg, se reflectă, între altele, ca principiu al egalității armelor intim legat de cel al contradictorialității. Astfel, necesitatea respectării egalității armelor între procuror și părți este cu atât mai imperioasă cu cât Ministerul Public intervine activ în fața instanței, pe care o sesizează prin rechizitoriu. În mod tradițional, în procedura penală, principiul egalității persoanelor îmbracă forma egalității armelor, iar principiul contradictorialității exprimă cerința ca funcția de învinuire să fie despărțită de cea jurisdicțională, fiind pe o poziție procesuală egală cu funcția de apărare. În acest sens, autorul excepției face trimitere la Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Fitt împotriva Regatului Unit, și Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Jasper împotriva Regatului Unit, în care instanța europeană a statuat că măsura a rezultat dintr-un defect al legislației, în sensul că nu a reușit să ofere o protecție adecvată, nefiind o simplă abatere a autorităților care nu erau obligate să păstreze originalul înregistrărilor efectuate și aparatura tehnică, încălcându-se, astfel, art. 6 din Convenție. Tot astfel, în Hotărârea din 24 februarie 2014, pronunțată în Cauza Văduva împotriva României, s-a statuat că, deoarece instanțele nu au putut obține o expertiză asupra conținutului înregistrării, procurorul refuzând să permită experților desemnați de instanță să examineze aparatul folosit, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin aceea că autoritățile interne nu au oferit garanțiile corespunzătoare pentru a contrabalansa dificultățile cauzate apărării prin limitarea drepturilor acestora cu privire la cererile de expertizare a înregistrării convorbirilor telefonice. În același sens sunt și Hotărârea din 22 septembrie 2015, pronunțată în Cauza Gabriela Nițulescu împotriva României, și Hotărârea din 10 decembrie 2013, pronunțată în Cauza Botea împotriva României. … 6.Totodată, mai susține autorul excepției, în faza de cercetare judecătorească, persoanele interesate nu au acces la aceste probe, ele fiind, potrivit art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală, la dispoziția exclusivă a instanței de judecată, iar la procesul-verbal se atașează numai o copie a suportului care conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică. Așa fiind, a depus la dosarul cauzei mai multe expertize, din care rezultă că toți experții au constatat că asupra unor copii ale unui suport original se pot face intervenții, fără ca acestea să poată fi depistate. … 7.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, autorul susține că acestea încalcă dispozițiile constituționale referitoare la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, la tratatele internaționale privind drepturile omului, la dreptul la un proces echitabil, la dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, la secretul corespondenței și la limitele restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale. Astfel, sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ nu respectă cerința previzibilității și clarității legii. În acest sens, autorul face trimitere la argumentele avute în vedere de Curtea Constituțională cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 prin care sintagma „alte organe specializate ale statului“ din cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost constatată neconstituțională, precum și la cele avute în vedere cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 166 din 17 martie 2015, Deciziei nr. 1.258 din 8 octombrie 2009, Deciziei nr. 553 din 16 iulie 2015, Deciziei nr. 573 din 3 mai 2011, Deciziei nr. 196 din 4 aprilie 2013 și Deciziei nr. 603 din 6 octombrie 2015. … 8.În finalul argumentelor, autorul excepției apreciază că constatarea ca neconstituțională a sintagmei criticate, respectiv „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“, ar duce și la o aplicare unitară a deciziilor nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 126 din 3 martie 2016. … 9.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, autorul susține că acestea încalcă dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, la tratatele internaționale privind drepturile omului, la dreptul la un proces echitabil, la dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, la secretul corespondenței, la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. Astfel, din motivarea Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 rezultă faptul că ofițerii D.G.I.P.I. și S.R.I. nu pot efectua acte de urmărire penală și nici înregistrări audio, video sau ambientale. Totodată, se mai susține că efectele acestei decizii variază, deoarece înregistrările efectuate sub imperiul Codului de procedură penală din 1968 sunt diferit interpretate și aplicate de către organele judiciare. Or, arată autorul excepției, în cauza sa au fost utilizate înregistrări ale convorbirilor telefonice efectuate de către S.R.I. în Dosarul nr. 221/P/2011 atașate la Dosarul nr. 107/P/2012, de către D.G.I.P.I. în Dosarul nr. 107/P/2012 și o înregistrare ambientală din 25 octombrie 2013, efectuată de către D.G.I.P.I. Așa fiind, deoarece dosarul a depășit faza camerei preliminare, partea interesată nu mai poate invoca nulitatea acestor convorbiri. … 10.Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, cu privire la dispozițiile art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța arată că acestea asigură părților dreptul la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea și egalitatea armelor, fiind deopotrivă clare și previzibile, întrucât copia suportului ce conține activități de supraveghere tehnică și copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanței, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziția exclusivă a judecătorului sau a completului de judecată, fără ca prin aceasta să se îngrădească părților accesul la aceste probe, dacă administrarea lor a fost încuviințată de către instanță. … 11.Totodată, dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 prevăd suficiente garanții prin reglementarea în detaliu a condițiilor și modalităților de efectuare a înregistrărilor, iar eventuala nerespectare a acestora nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, sens în care numai instanța de judecată este singura care hotărăște asupra incidenței textelor contestate într-un anumit moment procesual. … 12.În ce privește dispozițiile art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, instanța arată că acestea reglementează nulitatea relativă, care este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută. Prin urmare, nulitatea relativă poate fi invocată de către procuror, părți și subiecții procesuali principali și se caracterizează prin faptul că intervine atunci când prin încălcarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare drepturilor participanților la procesul penal, că aceasta trebuie invocată întro anumită etapă a procesului penal sau într-un anumit moment procesual, prevăzute de lege, că se acoperă atunci când titularii dreptului de a o invoca nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege și prin faptul că subiecții procesuali care pot invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate. Prin urmare, acest regim juridic reprezintă opțiunea legiuitorului ce dă expresie unei anumite politici penale. Faptul că legiuitorul a limitat invocarea nulității relative până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură, își găsește justificare în împrejurarea că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. Așa fiind, opinează instanța de judecată, textul criticat nu este de natură să încalce imparțialitatea justiției, accesul liber la justiție, egalitatea în drepturi, dreptul la respectarea vieții private și de familie, secretul corespondenței și nici dreptul la un proces echitabil și presupune dreptul oricărui participant la procesul penal de a-și formula apărările personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, dispozițiile art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fiind operante pentru toate persoanele față de care s-a dispus măsura supravegherii tehnice fără privilegii și fără discriminări. Face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. … 15.În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, Guvernul face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 840 din 8 decembrie 2015, iar cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 face trimitere la jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 92 din 27 februarie 2014 și Decizia nr. 1.017 din 29 noiembrie 2012. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 143 alin. (2) – Consemnarea activităților de supraveghere tehnică și art. 282 alin. (4) lit. a) – Nulitățile relative, ambele din Codul de procedură penală, precum și dispozițiile art. 91^2 alin. 1 – Organele care efectuează interceptarea și înregistrarea din Codul de procedură penală din 1968, care au următorul conținut:– Art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală: „(2) La procesul-verbal se atașează, în plic sigilat, o copie a suportului care conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică. Suportul sau o copie certificată a acestuia se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat și va fi pus la dispoziția instanței, la solicitarea acesteia. După sesizarea instanței, copia suportului care conține activitățile de supraveghere tehnică și copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanței, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziția exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluționarea cauzei.“ … – Art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală: „(4) Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată: a) până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;“. … – Art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968: „Procurorul procedează personal la interceptările și înregistrările prevăzute în art. 91^1 sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări sunt obligate să păstreze secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită potrivit Codului penal.“ …  … 19.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 26 alin. (2) referitor la dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, art. 28 referitor la Secretul corespondenței, art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală, precum și cele ale art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul susține că acestea sunt neconstituționale deoarece, câtă vreme din motivarea Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016 rezultă faptul că ofițerii D.G.I.P.I. și S.R.I. nu puteau efectua acte de urmărire penală și nici înregistrări audio, video sau ambientale, atunci efectele acestei decizii vizează și înregistrările efectuate sub imperiul Codului de procedură penală din 1968. Or, arată autorul excepției, în cauza sa, au fost utilizate înregistrări ale convorbirilor telefonice și ambientale efectuate de către S.R.I. și de către D.G.I.P.I. Așa fiind, deoarece dosarul a depășit faza camerei preliminare, partea interesată nu mai poate invoca nulitatea mijloacelor de probă/procedeelor probatorii, nulitate ce ar putea duce la excluderea probelor astfel obținute. … 21.Raportându-se la problematica din cauza dedusă judecății, Curtea constată că, în esență, autorul excepției tinde, pe calea excepției de neconstituționalitate, la excluderea anumitor probe din dosar, respectiv a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice. Or, așa cum s-a arătat, acesta a fost trimis în judecată sub imperiul prevederilor procedural penale din Codul de procedură penală din 1968. Drept urmare, potrivit art. 257 din Codul de procedură penală din 1968, învinuitului/inculpatului i s-a prezentat materialul de urmărire penală, ocazie cu care, în acord cu art. 91^3 alin. 4 din același act normativ, procurorul i-a prezentat procesele-verbale în care au fost redate convorbirile înregistrate, fiind obligat, totodată, să-i asigure, la cerere, ascultarea acestora. Așa fiind, învinuitul/inculpatul avea posibilitatea să invoce, pe motiv de necompetență a organului de urmărire penală, în acord cu art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, nulitatea absolută a interceptărilor efectuate de către un organ necompetent, respectiv Serviciul Român de Informații. De asemenea, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, potrivit art. 4 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, „actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege“, iar „nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condițiile Codului de procedură penală“. Totodată, potrivit art. 6 din aceeași lege, „cauzele aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a legii noi în care nu s-a început cercetarea judecătorească se soluționează de către instanța competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeași lege“, instanța pe rolul căreia se află cauza urmând a o trimite la judecătorul de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342-348 din Codul de procedură penală, în această situație regăsindu-se și cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. … 22.Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea constată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a normelor de procedură penală ce reglementează regimul nulităților (absolute și relative), prin prisma efectelor deciziilor Curții Constituționale. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14), aceste aspecte intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală ce reglementează regimul nulităților (absolute și relative), prin prisma efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 ca temei pentru constatarea nulității proceselor-verbale de redare a convorbirilor ambientale și telefonice întocmite în cauză prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către Serviciul Român de Informații, sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 23.Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală este inadmisibilă și urmează să dispună respingerea ei ca atare. În același sens s-a statuat și prin Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, când a avut de analizat constituționalitatea acelorași dispoziții criticate pentru aceleași motive invocate și în prezenta cauză.  … 24.În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul excepției, Radu Nistor Cristian, a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, iar între probele și mijloacele de probă reținute în capitolul V al rechizitoriului se regăsesc atât procese-verbale de redare a unor convorbiri telefonice, precum și a unora purtate în mediul ambiental, cât și procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală. … 25.Prin Încheierea din 18 februarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 1.846/46/2013 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus și s-a apreciat, între altele, „ca nefiind utilă și concludentă soluționării cauzei proba privind emiterea unei adrese către DNA ST Pitești și către DGIPI Argeș pentru a pune la dispoziția instanței suportul digital optic original și video pe care s-a făcut înregistrarea ambientală din 25.10.2013, precum și aparatura folosită cu acea ocazie, urmând a o respinge în raport de teza probatorie invocată“. De asemenea, instanța a apreciat ca „nefiind utilă și concludentă soluționării cauzei proba privind depunerea suportului în original și o respinge. Cu privire la proba cu expertiză la nivelul INEC, privind analizarea originalului pe care s-a făcut înregistrarea și a aparaturii folosite, Curtea apreciază ca nefiind utilă și concludentă cauzei și o respinge.“  … 26.Așa fiind, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală, „(2) La procesul-verbal se atașează, în plic sigilat, o copie a suportului care conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică. Suportul sau o copie certificată a acestuia se păstrează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat și va fi pus la dispoziția instanței, la solicitarea acesteia. După sesizarea instanței, copia suportului care conține activitățile de supraveghere tehnică și copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanței, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziția exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluționarea cauzei.“  … 27.Autorul a criticat aceste prevederi, întrucât nu impun obligația punerii la dispoziția expertului a echipamentelor folosite cu prilejul activităților de supraveghere tehnică.  … 28.O astfel de critică este inadmisibilă, deoarece o asemenea posibilitate s-ar pune în discuție numai subsecvent admiterii unei cereri de efectuare a unei expertize tehnice. Or, din analiza dosarului rezultă că, în cauză, nu s-a dispus acest lucru, nici de judecătorul de cameră preliminară, nici de judecătorul fondului, ambii apreciind că efectuarea unei expertize nu este utilă, în raport de ansamblul probator deja administrat în cauză. În aceste condiții, Curtea constată că, indiferent de soluția pronunțată în prezenta cauză, câtă vreme instanța nu a dispus efectuarea unei expertize tehnice, decizia Curții Constituționale nu va produce niciun efect. Rezultă că textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 29.În acest sens, Curtea constată că, prin Decizia nr. 472 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 10 august 2015, paragraful 17, în situații similare, a respins, ca inadmisibilă excepția invocată. Astfel, examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 din Codul de procedură penală, Curtea a reținut că „acestea reglementează contestația în procedura camerei preliminare, or, cauza de față vizează procedura de constatare a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală de către judecătorul de cameră preliminară. Prin urmare, aceste dispoziții de lege nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect este inadmisibilă“ (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, și Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26). … 30.Așa fiind, Curtea urmează a dispune respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (2) din Codul de procedură penală. … 31.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea constată că autorul acesteia critică sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ (cuprinsă în art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968), deoarece nu respectă cerința previzibilității și clarității legii, sens în care face trimitere la argumentele avute în vedere de Curtea Constituțională cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 prin care sintagma „alte organe specializate ale statului“ din cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost constatată neconstituțională. … 32.Curtea reține că sintagma „alte organe specializate ale statului“ din dispozițiile art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală nu vizează persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de supraveghere. În Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea și-a fundamentat soluția din perspectiva persoanelor care pun în executare mandatul de supraveghere tehnică, iar nu din perspectiva persoanelor care asigură suportul tehnic pentru realizarea activității de supraveghere tehnică.  … 33.Curtea constată, referitor la suportul tehnic pentru realizarea respectivei activități de supraveghere, că, sub imperiul vechiului Cod de procedură penală – ca, de altfel, și sub cel al noului cod -, acesta era asigurat de persoane fără atribuții de cercetare penală, în limitele competențelor lor, motiv pentru care dispozițiile art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968 impuneau persoanelor chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări obligația de a păstra secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită penal, așa cum prevede și noul Cod de procedură penală în cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (3).  … 34.Totodată, Curtea reține că dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 709 din 17 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, reținând că dispozițiile de lege criticate, ca, de altfel, întreaga secțiune din vechiul Cod de procedură penală referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video, prevăd suficiente garanții, prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și a modalităților de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor înregistrate, a redării integrale a acestora, a definirii persoanelor care sunt supuse interceptării, iar eventuala nerespectare a acestor reglementări nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare, ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“.  … 35.Prin decizia citată anterior, Curtea a mai reținut, cu privire la vechea reglementare, că, potrivit dispozițiilor art. 91^6 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, mijloacele de probă referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților interesate sau, din oficiu, de către instanță, judecătorul având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalității și temeiniciei autorizării și efectuării înregistrărilor.  … 36.În continuare, prin aceeași decizie mai sus citată, Curtea Constituțională a menționat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 6 mai 2003, pronunțată în Cauza Coban (Asim Babuscum) împotriva Spaniei, în care reclamantul invoca nulitatea înregistrărilor convorbirilor sale telefonice, întrucât nu îndeplineau condițiile de legalitate și proporționalitate. După ce a reamintit faptul că admisibilitatea probelor este o problemă ce ține de reglementările naționale și că revine jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele care le sunt prezentate, Curtea de la Strasbourg a stabilit că respectiva condamnare penală a intervenit în urma unei proceduri contradictorii, pe baza probelor discutate de părți. Reclamantul a avut posibilitatea de a interoga martorii audiați și de a contracara depozițiile care îi erau defavorabile. De asemenea, în privința înregistrărilor convorbirilor telefonice, s-a constatat că instanțele naționale au confirmat legalitatea strângerii acestor probe, iar reclamantul ar fi putut face observații în fața judecătorului cu privire la aceste înregistrări, care nu au constituit, de altfel, singurul mijloc de probă invocat de acuzare. Totodată, și în Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, pentru a asigura dreptul la un proces echitabil, este esențial ca toate probele să fie prezentate de față cu acuzatul, în cadrul unei audieri publice, pentru a se putea oferi contraargumente. Acest lucru nu înseamnă totuși că declarațiile martorilor trebuie făcute în fața tribunalului pentru a fi admise ca mijloace de probă. Utilizarea declarațiilor din faza de instrucție penală a cazului nu încalcă, în principiu, prevederile art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât timp cât se respectă dreptul la apărare. De regulă, acest drept impune ca acuzatul să aibă ocazia de a pune întrebări martorului care depune mărturie împotriva sa, fie atunci când face aceste declarații, fie într-un stadiu ulterior al procedurilor. … 37.De asemenea, prin Decizia nr. 1.017 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 10 ianuarie 2013, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^1 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 28, secretul corespondenței nefiind un drept absolut. Astfel, societățile democratice sunt amenințate de un fenomen infracțional din ce în ce mai complex, motiv pentru care statele trebuie să fie capabile de a combate în mod eficace asemenea amenințări și de a supraveghea elementele subversive ce acționează pe teritoriul lor. Așa fiind, asemenea dispoziții legislative devin necesare întro societate democratică, în vederea asigurării securității naționale, apărării ordinii publice ori prevenirii săvârșirii de infracțiuni. … 38.În acest sens, prin Decizia nr. 92 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 20 mai 2014, și prin Decizia nr. 473 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 987 din 12 decembrie 2017, paragraful 22 – decizii referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 -, Curtea a reținut că legiuitorul ordinar a reglementat în detaliu, în secțiunea V^1 din Codul de procedură penală din 1968, procedura referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video, Legea nr. 281/2003, Legea nr. 356/2006, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 și Legea nr. 202/2010 contribuind, rând pe rând, la instituirea unor proceduri de natură să confere un plus de garanții împotriva arbitrarului organelor de anchetă. Astfel, dacă în varianta codului existentă anterior apariției Legii nr. 281/2003 procedura era sumar prevăzută, înregistrările audio sau video putând fi efectuate cu autorizarea prealabilă a procurorului desemnat, cu condiția existenței unor indicii temeinice privind pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni, ulterior adoptării actelor normative mai sus menționate, o astfel de interceptare sau înregistrare a convorbirilor ori comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege.  … 39.Totodată, prin Decizia nr. 50 din 2 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 28 aprilie 2017, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea Constituțională a arătat că însăși instanța europeană a validat prevederile legale contestate, prin Hotărârea din 26 aprilie 2007 pronunțată în Cauza Dumitru Popescu versus România. Astfel, Curtea de la Strasbourg, după ce a reținut existența unei încălcări a art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, motivat de împrejurarea că la data comiterii faptelor legislația în materie era alta, a afirmat că în noul cadru legislativ (prin modificările aduse de Legea nr. 281/2003 și Legea nr. 356/2006) există numeroase garanții în materie de interceptare și de transcriere a comunicațiilor, de arhivare a datelor pertinente și de distrugere a celor nepertinente. Așa fiind, dispozițiile legale criticate oferă protecție împotriva amestecului arbitrar în exercitarea dreptului la viață privată al persoanei, legea folosind termeni cu un înțeles univoc (paragraful 42). … 40.În același sens sunt și deciziile Curții Constituționale: nr. 410 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008; nr. 348 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, și nr. 734 din 23 noiembrie 2017, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 41.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (2) și art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Radu Nistor Cristian în Dosarul nr. 1.846/46/2013 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar, al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește