DECIZIA nr. 777 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10,art. 15 alin. (1) și (3) și art. 17 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 13.911/4/2013 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.020D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.032D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 și 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 25.788/4/2016/a3, al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă. De asemenea, președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.219D/2017 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 25.788/4/2016/a2 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul identic al excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.032D/2017 și nr. 2.219D/2017 la Dosarul nr. 2.020D/2017. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.032D/2017 și nr. 2.219D/2017 la Dosarul nr. 2.020D/2017, care este primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 28 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.911/4/2013, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10,art. 15 alin. (1) și (3) și art. 17 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de apel formulate împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței juridice. … 9.Prin Încheierea din 29 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.788/4/2016/a3, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 și 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare împotriva unei încheieri de ședință prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței juridice. … 10.Prin Încheierea din 28 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.788/4/2016/a2, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare împotriva unei încheieri de ședință prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței juridice. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât sunt lipsite de claritate și precizie, ajungându-se la o discriminare în ceea ce privește formele de acordare a ajutorului public judiciar. … 12.Se mai arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere că încheierea prin care se admite ajutorul public judiciar, în mod eronat, nu este supusă unei căi de atac, iar cu privire la modul de soluționare a cererii de reexaminare, a învederat că uneori este analizată ca un apel, iar alteori ca un recurs, astfel încât legea nu este clară și previzibilă. Așadar, acesta arată că modul de soluționare influențează chiar soluția cu privire la cererea de reexaminare, ceea ce este de natură să producă grave vătămări ale drepturilor justițiabililor. … 13.Se mai susține că legea nu este clară și previzibilă, neprevăzând o cale de atac în situația admiterii cererii de ajutor public judiciar. Acesta a arătat că cererea de ajutor public sub forma asistării de către un avocat, nu a reprezentării, a fost de fapt respinsă. … 14.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că articolul criticat este constituțional, întrucât dispozițiile sale sunt clare și precise. Instanța reține că respectivele dispoziții legale sunt redactate suficient de clar și precis, nu lasă loc de interpretări și oferă justițiabililor posibilitatea de a ataca cu cerere de reexaminare încheierea de respingere a cererii de ajutor public. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, arătând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta arată că ajutorul public judiciar reprezintă sprijinul acordat de stat persoanelor care sunt sau care urmează să devină parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești, tocmai ca un mijloc de a permite tuturor persoanelor un acces efectiv la justiție. Sprijinul se acordă numai persoanelor aflate în dificultate materială și numai în acele situații în care cheltuielile certe sau previzibile periclitează întreținerea solicitantului și a persoanelor aflate în întreținerea sa. Guvernul mai invocă jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv deciziile nr. 156 din 8 februarie 2011, nr. 385 din 24 martie 2011 și nr. 433 din 9 iunie 2015. … 18.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut de instanța de contencios constituțional în deciziile nr. 433 din 9 iunie 2015, nr. 110 din 9 martie 2017 și nr. 118 din 9 martie 2017. … 19.Acesta arată că prin reglementarea cadrului legal referitor la ajutorul public judiciar se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții. Astfel, stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție. Mai mult, se arată că reglementările criticate nu conțin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE și, totodată, în deplină concordanță cu normele constituționale sau convenționale invocate. Rațiunea întregului act normativ criticat constă în înlesnirea accesului la justiție al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. … 20.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Acesta arată că textul legal criticat este suficient de clar enunțat și previzibil pentru a permite justițiabilului să înțeleagă atât calea de atac, cât și termenul legal de exercitare al acesteia. Norma supusă controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza sa, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Dispozițiile criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a se prevala, neîngrădit, de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil, inclusiv dreptul de a beneficia de asistența unui avocat pe tot cursul procesului. De asemenea, se invocă jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 și Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10,art. 15-16 și art. 17 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 10: „Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părții sau prin îmbunătățirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă față costurilor procesului.“; … – Art. 15:(1)Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.(2)Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.(3)Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă. … – Art. 16:(1)Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.(2)Dacă cererea pentru a cărei soluționare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluționare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedește că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură.(3)Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputației sale, în condițiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum și în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfășurată de solicitant. … – Art. 17 alin. (1) și (2):(1)Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.(2)Dacă instanța constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum și la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obținut nejustificat scutirea. …  … 24.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legilor, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) și (2) privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, art. 146 lit. d) privind competența Curții Constituționale de a soluționa excepțiile de neconstituționalitate și în art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept și art. 53 privind apărarea drepturilor omului recunoscute din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate a învederat în dosarul de fond că cererea de ajutor public judiciar a fost formulată cu aproximativ un an în urmă, când realiza anumite venituri. Astfel, s-a referit la discriminarea care se manifestă în situația în care la un moment dat petentului i se micșorează veniturile sau sunt inexistente. Cu alte cuvinte, autorul excepției este, în realitate, nemulțumit de modul în care instanța judecătorească ar putea aplica dispozițiile legale criticate. Așadar, aspectele învederate vizează interpretarea și aplicarea legii; or, aceste chestiuni, neintrând în sfera contenciosului constituțional, țin de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție este singura competentă să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. … 26.De asemenea, din modul de formulare a pretinselor critici de neconstituționalitate, rezultă că autorul excepției urmărește, de fapt, modificarea și completarea textelor de lege criticate, în sensul dorit de acesta. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, această atribuție excedează competenței Curții Constituționale, excepția fiind pentru acest motiv inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10, art. 15-16 și art. 17 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 13.911/4/2013 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, precum și în dosarele nr. 25.788/4/2016/a2 și nr. 25.788/4/2016/a3 ale Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește