DECIZIA nr. 775 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Florentin Burz în Dosarul nr. 1.525/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.970D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, reprezentat de domnul avocat Theodor Rus, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată în fața instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională. Susține, în esență, că, deși Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, în prezenta cauză acestea se critică printr-o nouă abordare, și anume, prin raportarea la reglementarea aplicabilă parlamentarilor. Astfel, se arată că rațiunea pentru care s-a instituit sancțiunea încetării de drept a mandatului de consilier local, în cazul pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales, o constituie stoparea migrației de la un partid la altul. Așadar, pentru identitate de rațiune, ar trebui să existe aceeași reglementare și pentru parlamentari. Or, există inegalitate între cetățenii care dețin funcții eligibile, ceea ce este neconstituțional. În concluzie, solicită admiterea excepției, întrucât ar trebui să existe o egalitate între senatori și deputați, pe de-o parte, și aleși locali, pe de altă parte. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 8 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.525/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Florentin Burz într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea plângerii împotriva Ordinului nr. 50 din 6 februarie 2017, emis de Instituția Prefectului Județului Cluj, prin care s-a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului său de consilier local. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că, prin adoptarea textului de lege criticat, se creează o discriminare între cei aleși să reprezinte populația în exercitarea drepturilor democratice, respectiv între reprezentanții aleși la nivel local și cei aleși la nivel național. Astfel, având în vedere că atât aleșii locali, cât și aleșii de la nivel național acționează în baza unor mandate acordate de popor, tratamentul acestora în considerarea mandatului trebuie să fie nediscriminatoriu. Prin instituirea posibilității încetării mandatului doar pentru aleșii locali, în condițiile pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales, se creează o discriminare care „constă în ingerința formațiunii politice pe listele căreia a fost ales respectivul politician între reprezentant și alegător“. Această ingerință vine în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 29 referitoare la libertatea conștiinței, deoarece textul de lege criticat creează premisele unei constrângeri exercitate asupra reprezentantului poporului ales la nivel local de a-și continua mandatul doar dacă acceptă să promoveze în continuare o anumită viziune politică. Atât timp cât consilierii locali sunt aleși în mod direct, rațiunea ingerinței partidelor politice sub aspectul pierderii calității de membru al alesului local nu se justifică și vine în contradicție cu art. 29 din Constituție. Se mai arată că, deși Curtea Constituțională a mai analizat dispozițiile de lege criticate, considerentele deciziilor Curții nu au vizat tratamentul profund discriminatoriu între aleșii locali și aleșii de la nivel național, cu privire la restrângerea anumitor drepturi în vederea evitării migrației politice. În final, se susține că atât mandatul senatorilor și al deputaților, cât și mandatul aleșilor locali este unul reprezentativ, deoarece atât aleșii locali, cât și aleșii la nivel național reprezintă cetățenii care i-au ales, iar nu partidele. Chiar dacă mandatul reprezentativ nu este prevăzut expres în statutul aleșilor locali, acesta nu are o altă natură juridică, atât timp cât modalitatea de alegere a aleșilor locali nu diferă de modalitatea de alegere a aleșilor de la nivel național, votul fiind în ambele cazuri un vot pe listă. În acest context consideră că textul de lege criticat contravine și dispozițiilor art. 121 din Constituție. Analizând comparativ statutul aleșilor locali cu statutul deputaților și al senatorilor, se constată că nu există decât o diferență de arie geografică în care se exercită mandatul de reprezentare, întrucât atât aleșii locali, cât și cei de la nivel național exercită un mandat de administrare a treburilor publice, diferența constând doar în puterea actelor normative pe care le adoptă, respectiv aria de aplicare a acestora. În concluzie, ambele categorii nu sunt altceva decât mandatari cărora ar trebui să li se aplice aceleași reguli „atât în ceea ce privește primirea, dar și încetarea mandatului, fără discriminare“. … 7.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepției, deoarece textul de lege criticat se aplică deopotrivă tuturor consilierilor locali sau județeni care și-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări. Textul de lege criticat nu contravine nici art. 69 alin. (1) din Constituție, deoarece mandatul reprezentativ caracterizează statutul senatorilor și al deputaților, iar consilierii locali sau județeni, pe de-o parte, și parlamentarii, pe de altă parte, sunt supuși unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste categorii. Referitor la libertatea conștiinței consideră că aceasta nu este îngrădită de textul de lege criticat, deoarece împrejurarea că, ulterior alegerilor, alesul local părăsește partidul, ca urmare a faptului că și-a schimbat opinia și linia de gândire, dovedește, per se, că libertatea de conștiință nu i-a fost îngrădită. De asemenea nu sunt încălcate nici celelalte dispoziții invocate din Constituție. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu conține nicio dispoziție de natură să aducă atingere principiului constituțional al egalității în drepturi, acesta aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii și fără discriminări. Distincția dintre categoria consilierilor locali sau județeni și cea a aleșilor naționali (parlamentarii) nu vizează calitatea de cetățeni egali în fața legii și a autorităților publice a persoanelor care îndeplinesc mandatele respective, ci privește două categorii diferite de „aleși“, reglementate în mod corespunzător, în raport cu statutul distinct al acestora. De asemenea apreciază că textul legal criticat nu cuprinde nicio dispoziție de natură să îngrădească libertatea conștiinței sau libertatea de exprimare. Mai mult, art. 21 din Legea nr. 393/2004 stabilește că aleșii locali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Totodată, nu pot fi reținute nici criticile vizând încălcarea art. 53 din Constituție, deoarece textul de lege criticat nu restrânge un drept, ci reglementează o situație care poate avea loc numai după alegerea în una dintre funcțiile care beneficiază de statutul de „ales local“. … 10.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere transmis Curții Constituționale și reținut în deciziile nr. 915 din 18 octombrie 2007 și nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: […] h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;“. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 29 alin. (1) privind libertatea conștiinței, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 69 alin. (1), potrivit cărora „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului“, și ale art. 121 privind autorități comunale și orășenești. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici, în esență, similare, prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, Decizia nr. 565 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 19 decembrie 2014, Decizia nr. 666 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 9 martie 2017, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora. Astfel, prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, Curtea a reținut că, așa cum a constatat prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Curtea a arătat, cu acel prilej, că electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. … 16.Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, că prevederile criticate „au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului“. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a constatat că textul criticat „nu conține prevederi contrare dispozițiilor art. 16 din Constituție, acesta aplicându-se deopotrivă consilierilor locali sau județeni care și-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări“ (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007). … 17.Referitor la critica privind existența unor discriminări față de parlamentari, ceea ce ar contraveni art. 69 și art. 121 din Constituție, critică formulată din perspectiva faptului că, în cazul acestora din urmă, nu se aplică aceeași sancțiune a încetării mandatului de parlamentar ca o consecință a pierderii calității de membru al partidului politic care i-a susținut candidatura, prin Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată. În acest sens, Curtea a constatat că parlamentarii sunt reprezentanții întregului popor, prin care acesta exercită suveranitatea națională, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, și care acționează în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga națiune, în conformitate cu art. 69 din Constituție. În mod similar, în ceea ce îi privește pe aleșii locali (categorie în care se includ și primarii), art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 garantează „libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local“, caracterul reprezentativ al mandatului fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede că „aleșii locali sunt în serviciul colectivității locale“. Cu toate acestea, deosebirea se justifică prin statutul constituțional diferit al celor două categorii de aleși, fiecare fiind reprezentanți ai unor autorități distincte, respectiv ai autorității legiuitoare și ai celei executive, care funcționează în baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Curtea a remarcat, totodată, că legiuitorul constituant a înțeles să reglementeze în chiar textul Legii fundamentale cazurile în care încetează calitatea de deputat sau de senator, acestea fiind enumerate în mod limitativ în art. 70 alin. (2) din Constituție. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 29 referitoare la libertatea conștiinței, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, „libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local este garantată“. Pe de altă parte, susținerea potrivit căreia textul de lege criticat creează premisele unei constrângeri exercitate asupra reprezentantului poporului ales la nivel local de a-și continua mandatul doar dacă acceptă să promoveze în continuare o anumită viziune politică nu poate fi primită. Astfel, așa cum a constatat Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Așa cum a arătat Curtea, electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. … 20.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentin Burz în Dosarul nr. 1.525/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește