DECIZIA nr. 772 din 28 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (8) și art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Marcel Brândușan în Dosarul nr. 1.694/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.953D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu, cu delegație la dosar, pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.  … 3.Având cuvântul, reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității susține, ca o apreciere generală, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu conține per se nicio prevedere cu caracter lustrativ și nicio altă sancțiune cu privire la persoanele cărora li se constată calitatea de colaborator sau lucrător al Securității. Solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece aceasta nu privește chestiuni veritabile de neconstituționalitate și, în subsidiar, respingerea, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. Mai arată că dispozițiile art. 1 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 instituie doar dreptul de acces la propriul dosar al soțului supraviețuitor și al rudelor, astfel că autorul excepției nu are niciun interes în atacarea acestor dispoziții.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, referitoare la dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Cât privește dispozițiile art. 1 alin. (8) din același act normativ susține că acestea nu aduc atingere prevederilor invocate din Constituție.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.694/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (8) și art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâtul Marcel Brândușan într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect acțiunea în constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile art. 1 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 contravin dispozițiilor art. 15 alin. (1) și art. 51 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie posibilitatea de petiționare în numele persoanei decedate urmașilor acesteia. Așa a fost și situația din speță, în care o persoană, în numele tatălui său decedat, a solicitat și a obținut aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 pentru verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate pe numele tatălui său, deși nu avea capacitatea procesuală. Posibilitatea de petiționare în numele unei persoane decedate a condus la aplicarea procedurilor prevăzute de ordonanța de urgență menționată, inclusiv inițierea acțiunii civile în constatare a calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate. Inițierea acțiunii civile în constatare s-a realizat prin mandatarea în acest sens a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) de către o persoană fără calitate procesuală și care nu justifică un interes, iar inexistența calității procesuale rezultă din lipsa de identitate între persoana reclamantului și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. De asemenea, interesul, folosul practic urmărit prin declanșarea procesului civil, se apreciază în raport cu cel pentru care s-a acționat, iar, în această situație, interesul nu aparține celui care a mandatat C.N.S.A.S. pentru a iniția acțiunea civilă. Acest fapt este nelegal și din perspectiva art. 32 și 40 din Codul de procedură civilă care stabilesc condițiile de exercitare a acțiunii civile și sancțiunile încălcării acestor condiții. … 7.Cât privește dispozițiile art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, autorul excepției susține că acestea contravin art. 15,art. 124 alin. (1) și (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și art. 15 alin. (1) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, deoarece principiul neretroactivității legii are rolul de a asigura stabilitatea și securitatea raporturilor juridice. Totodată, susține că este absurd să se pretindă unui subiect de drept să răspundă pentru activitățile profesionale desfășurate, care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului național sau internațional, la momentul săvârșirii lor. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, departe de a fi o reglementare penală, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 are ca scop cunoașterea istoriei recente, cunoaștere ce constituie o prioritate pentru societatea românească, motiv pentru care administrarea și valorificarea istorică a arhivelor fostei Securități, precum și a documentelor cu privire la reprimarea de către Securitate a acțiunilor în favoarea democrației sunt necesare într-o Românie europeană. Cunoașterea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești. Modul în care se analizează această cunoaștere a adevărului istoric este clar detaliat în actul normativ, pentru cazurile și condițiile acolo prevăzute fiind instituite norme de procedură (în special cele ce guvernează acțiunea în instanță și calea de atac a acesteia) ce se conformează pe deplin cerințelor europene și constituționale privind accesul la justiție, respectiv prezumția de nevinovăție. Dreptul de acces la dosarul de Securitate al unei persoane decedate este instituit pentru soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii testamentari ai acesteia printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, act normativ care reprezintă o „lege“ în sensul art. 15 alin. (1) din Constituție. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 760 din 7 iunie 2011. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 51 alin. (1) din Constituție, Guvernul apreciază că cererea formulată de un moștenitor al unei persoane pentru a se stabili calitatea de lucrător al Securității pentru persanele care au instrumentat dosarul de Securitate al autorului respectivei cereri este o cerere formulată în nume propriu de către moștenitor. Nici dispozițiile art. 124 din Constituție nu sunt încălcate prin reglementările criticate, iar, referitor la art. 148 din Constituție, Guvernul apreciază că nu au incidență în cauză. … 11.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, având în vedere, pe de-o parte, preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 care definește scopul reglementării ca fiind „continuarea, întrun mecanism nou, a procesului de devoalare a activităților exercitate de regimul comunist“, exercitat, în special prin intermediul Securității, ca „o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, a drepturilor și a libertăților lor fundamentale“, iar, pe de altă parte, faptul că art. 1 din același act normativ reglementează accesul cetățenilor români sau străini care după 1945 au avut cetățenie română, precum și al cetățenilor unei țări membre a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și la alte documente și informații care privesc propria persoană, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informațiilor care privesc siguranța națională, precum și dreptul acestor persoane de a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informații la completarea dosarului. Astfel, art. 1 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu aduce atingere dreptului de petiționare, întrucât acest act normativ reglementează o procedură specială, având în vedere că, prin actul normativ criticat, se îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin consemnarea publică a abuzurilor, contribuind la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești. Referitor la dispozițiile art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 consideră că acestea nu contravin normelor constituționale invocate. În fapt, ordonanța de urgență reglementează modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, fără a fi aplicată retroactiv. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității din ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (8) și art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prevederi ce au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (8): „De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soțul supraviețuitor și după aceea rudele în ordinea proximității legăturii de rudenie. În cazul rudelor de același grad, au acces la dosar toți în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimțământul tuturor.“;  … – Art. 2 lit. a): „În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) lucrător al Securității – orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;“.  …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și celor ale art. 15 alin. (1) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, potrivit cărora „Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului național sau internațional, în momentul în care au fost săvârșite. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai severă decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii infracțiunii. Dacă ulterior comiterii infracțiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai ușoare, delincventul trebuie să beneficieze de aceasta.“ … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la dispozițiile art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, că autorul excepției susține că acestea contravin art. 15,art. 124 alin. (1) și (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și art. 15 alin. (1) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, deoarece principiul neretroactivității legii are rolul de a asigura stabilitatea și securitatea raporturilor juridice. Referitor la aceste critici, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, paragraful 22, reținând că dispozițiile art. 2 din ordonanța de urgență criticată, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată de instanța judecătorească drept lucrător sau colaborator al Securității, nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calități se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). … 17.Pe de altă parte, prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, paragraful 27, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). Astfel, acțiunile promovate de Consiliu nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). … 18.Cât privește criticile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Curtea constată că acestea nu au legătură cu cauza de față, ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, ce definesc noțiunea de „lucrător al Securității“. … 19.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, deoarece instituie posibilitatea de petiționare în numele persoanei decedate urmașilor acesteia, ceea ce, în opinia autorului excepției, încalcă art. 15 alin. (1) și art. 51 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, paragraful 25, Curtea a reținut că dispozițiile art. 1 alin. (7) și (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 conferă persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum și, după caz, soțului supraviețuitor și rudelor până la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorilor săi testamentari, dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și, de asemenea, de a solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispoziții legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității acționează inclusiv la cererea persoanelor îndreptățite. Totodată, Curtea a reținut că părțile au, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. … 20.Cât privește posibilitatea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a introduce acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăște din însăși prevederea legală care reglementează activitatea de deconspirare a Securității și se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă față de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securității. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că acțiunile promovate de Consiliu nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011, sau Decizia nr. nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 24). … 21.Pe de altă parte, prin Decizia nr. 196 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015, paragraful 20, Curtea a reținut că acțiunea în constatarea calității de colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată. Așadar, în condiții de independență și imparțialitate, instanța de judecată competentă este cea care, în urma administrării întregului probatoriu în cauză, pronunță soluția de constatare a calității de colaborator al Securității. Procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. … 22.Având în vedere aceste considerente, Curtea nu poate reține nici critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea“ și nici ale art. 51 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor“. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marcel Brândușan în Dosarul nr. 1.694/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (8) și art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește