DECIZIA nr. 771 din 29 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 718 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 989/221/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.789D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.920D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 718 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ileana Dumitru în Dosarul nr. 2.129/197/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.503D/2018 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă corelat cu prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Rogin în Dosarul nr. 5.506/118/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.920D/2017 și nr. 1.503D/2018 la Dosarul nr. 1.789D/2017. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.920D/2017 și nr. 1.503D/2018 la Dosarul nr. 1.789D/2017, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 10 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 989/221/2016, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Almășan într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 8.Prin Decizia civilă nr. 424/R din 15 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.129/197/2016, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ileana Dumitru într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 9.Prin Decizia civilă nr. 89 din 5 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.506/118/2017, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă corelat cu prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Rogin într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât incertitudinea admisibilității unei cereri de chemare în garanție și procedura de stabilire a acesteia constituie un obstacol în exercitarea dreptului de acces la instanță. Garanțiile ce caracterizează dreptul la un proces echitabil se impun a fi respectate atât în faza judecății, cât și în faza executării silite, această fază, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, făcând parte din procesul civil. Se consideră că textul de lege criticat sustrage controlului judecătoresc începerea/declanșarea procedurii executării silite, astfel că nu sunt respectate exigențele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității și independenței, înfăptuirea justiției fiind delegată executorului judecătoresc, care exercită astfel o activitate specifică instanțelor judecătorești. … 11.Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât stabilirea hotărârilor judecătorești susceptibile de recurs nu ține cont de natura remediului procesual al recursului și, atât timp cât motivele pentru care poate fi exercitat se circumscriu în cele de nelegalitate prevăzute de legiuitor prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din Codul de procedură civilă, recursul poate și trebuie să fie exercitat, deoarece nu este o cale de atac excepțională, iar dispozițiile art. 718 din Codul de procedură civilă nu pot constitui o normă specială în raport cu dreptul comun în materie care este reprezentat de dispozițiile art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Legiuitorul încalcă principiul egalității atunci când creează prin dispozițiile legale criticate un tratament discriminatoriu pentru „situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite“. În sprijinul celor susținute se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 25. … 12.Astfel, pe de o parte, există cetățeni (justițiabili) care pot exercita calea de atac a recursului și în cadrul contestației la executare, dacă este pusă în executare silită o hotărâre a unui organ de jurisdicție, iar, pe de altă parte, există cetățeni care nu pot exercita această cale de atac dacă respectiva contestație vizează un titlu care nu constituie o hotărâre a unui organ de jurisdicție. … 13.Legiuitorul este inconsecvent pentru că, pe de o parte, prin prisma dispozițiilor art. 483 din Codul de procedură civilă în integralitatea sa, proclamă existența unui control de legalitate asupra hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele inferioare, iar, pe de altă parte, exclude de la acest control care se înfăptuiește pe calea recursului o mare categorie de hotărâri judecătorești pronunțate în materia contestației la executare. … 14.Se mai arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale pentru aceleași considerente reținute de instanța de contencios constituțional în Decizia nr. 369 din 30 mai 2017. … 15.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat nu ridică nicio problemă de neconstituționalitate, prin acest text de lege legiuitorul reglementând calea de atac a hotărârilor pronunțate în cadrul contestației la executare, iar faza executării silite este supusă controlului judecătoresc în cadrul contestației la executare reglementate expres de legiuitor în capitolul VI, „Contestația la executare“ (art. 712-720 din Codul de procedură civilă). Instanța a mai precizat că obiectul contestației la executare îl poate constitui orice act de executare (art. 712 din Codul de procedură civilă), deci celor interesați sau vătămați prin executare li se asigură accesul la justiție, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil prin această procedură legală. … 16.Faptul că, potrivit textului de lege în discuție, calea de atac împotriva hotărârii judecătorești pronunțate cu privire la contestația la executare (cu excepțiile prevăzute) este numai apelul nu reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, deoarece acesta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești, întrucât competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații deosebite. De altfel, nici reglementările internaționale în materie nu impun un anumit număr de grade de jurisdicție sau de căi de atac, în acest sens fiind art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede asigurarea posibilității unui recurs efectiv la o instanță națională. … 17.Instanța a mai arătat că nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea dreptului la apărare, deoarece exercitarea acestui drept nu este îngrădită, părțile având dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului și de a beneficia, în cadrul procesului, de toate mijloacele de apărare și garanțiile prevăzute de lege, independent de gradele de jurisdicție de care beneficiază. … 18.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciind că principiul egalității se aplică în situații similare, nu prin asigurarea căii de atac a recursului pentru toate cauzele, indiferent de obiect. De asemenea, nu se poate susține încălcarea dreptului de acces la justiție, în condițiile în care persoanele au posibilitatea formulării contestației la executare și pot ataca cu apel hotărârea primei instanțe. … 19.În ceea ce privește exercitarea controlului de legalitate în înfăptuirea justiției, se apreciază că prin lege se consacră existența hotărârilor definitive, care pot fi atacate în condițiile legale cu căi extraordinare de atac, și nu orice motiv de nelegalitate poate fi invocat pe orice cale extraordinară de atac. … 20.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciind că aceasta este neîntemeiată. Se arată că limitarea căilor de atac în materia contestației la executare prin suprimarea căii de atac extraordinare a recursului nu încalcă drepturile constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate, întrucât nu există o restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale în substanța lor, fiind asigurat accesul general neîngrădit la justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale cetățenilor, și nici dreptul celorlalte părți interesate de a exercita căile de atac în condițiile prevăzute de lege. Se mai menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 22.Guvernul apreciază, în Dosarul nr. 1.789D/2017, că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, potrivit prevederilor art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. … 23.Dispozițiile legale criticate instituie soluții normative convergente cu imperativul soluționării de urgență a contestației la executare și dau expresie exigențelor normelor constituționale, convenționale și legale privitoare la dreptul la un proces echitabil, în termen rezonabil (optim și previzibil), și la dreptul la apărare, punând la dispoziția părților interesate calea/căile de atac (apelul/aceleași căi de atac ca și cele care pot fi exercitate împotriva hotărârii ce se execută) ce poate/pot fi exercitată(e) împotriva hotărârii pronunțate cu privire la contestația la executare. … 24.Avocatul Poporului arată, în dosarele nr. 1.789D/2017 și nr. 2.920D/2017, că dispozițiile legale criticate sunt în acord cu prevederile constituționale privind accesul liber la justiție. Astfel, Constituția nu cuprinde dispoziții care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“. De altfel, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului. … 25.În ceea ce privește dreptul la apărare, acesta conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege prin care pot fi invocate situații sau împrejurări ce susțin și probează apărarea. Aceasta include participarea la ședințele de judecată, posibilitatea de a folosi orice mijloc de probă, solicitări cu privire la administrarea probelor, invocarea de excepții procedurale, precum și exercitarea unor drepturi procesuale ce pot sprijini partea aflată în apărare, inclusiv folosirea unui apărător calificat. Orice parte aflată în proces are dreptul de a exercita căile de atac cu privire la soluția dată de instanță, în condițiile legii. … 26.Se mai menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 și Decizia nr. 439 din 26 martie 2009. … 27.Așadar, dispozițiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii și fără discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. … 28.Se mai menționează jurisprudența relevantă a instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 și Decizia nr. 254 din 7 aprilie 2015. … 29.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:30.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 31.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din actele de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 718 din Codul de procedură civilă, ale art. 718 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, ale art. 718 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă corelat cu prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Din examinarea excepției de neconstituționalitate Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 718 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare:– Art. 718 din Codul de procedură civilă:(1)Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun.(2)Hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută. Dacă prin contestație s-a cerut lămurirea înțelesului, întinderii ori aplicării unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicție, hotărârea prin care s-a soluționat contestația va putea fi atacată numai cu apel, dispozițiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. … – Art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“ …  … 32.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor și art. 126 alin. (3) și (5) privind instanțele judecătorești și interdicția de a înființa instanțe extraordinare. De asemenea, se mai invocă încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 33.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 355 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 18, a reținut că accesul la justiție, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și a recursului, situație în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de constituționalitate. Pentru aceleași rațiuni, Curtea a apreciat că nu sunt încălcate nici prevederile art. 124 din Constituție (a se vedea și Decizia nr. 37 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2008, sau Decizia nr. 1.122 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010). … 34.De asemenea, Curtea a reținut în Decizia nr. 355 din 11 mai 2017, la paragraful 20, că reglementarea cuprinsă în art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4), care pot fi atacate în condițiile dreptului comun, nu contravine nici art. 16 din Constituție, întrucât legiuitorul, în considerarea unor situații speciale, justificate în mod obiectiv și rațional, poate institui un tratament juridic diferențiat. În cazul de față, legiuitorul a stabilit, ca regulă generală, că atacarea hotărârilor pronunțate în contestația la executare se face numai cu apel. Cele două excepții cuprinse în textul contestat se referă la împărțirea bunurilor proprietate comună și la contestația formulată de o terță persoană ce vizează un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit. O atare opțiune a legiuitorului este justificată de domeniile în care intervin aceste reglementări, și anume în ipoteze specifice ce țin de materia succesiunilor sau a drepturilor reale. … 35.Prin Decizia nr. 648 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2018, Curtea a reținut că prevederile art. XVIII alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă se referă la faptul că în procesele începute de la data de 15 februarie 2013 (data intrării în vigoare atât a Legii nr. 2/2013, cât și a Codului de procedură civilă) și până la data de 31 decembrie 2018 nu pot fi atacate cu recurs hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. … 36.Raportat la critica de neconstituționalitate conform căreia legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului, Curtea a reținut că, în noul Cod de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). … 37.În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). … 38.Mai mult, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014, paragraful 13, cu referire la deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, nr. 226 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, și nr. 967 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012, sau Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 39). … 39.În ceea ce privește critica referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare a recursului împotriva hotărârilor date de instanțele de apel, în cazurile în care legea instituie doar calea de atac a apelului împotriva hotărârilor de primă instanță, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea, nu este contrară acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). … 40.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 41.Distinct de cele de mai sus, referitor la critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar sustrage controlului judecătoresc anumite acte ale executorului judecătoresc, prin Decizia nr. 171 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 19 mai 2014, Curtea a reținut că executorii judecătorești sunt învestiți să efectueze un serviciu de interes public, și anume executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forța probantă specifică unui asemenea act. Potrivit art. 60, coroborat cu art. 61 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, actele executorilor judecătorești sunt supuse controlului instanțelor judecătorești competente, cei interesați sau vătămați prin actele de executare putând formula contestație la executare, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Prin urmare, nu se poate considera că, prin textele criticate, executorii judecătorești ar fi dobândit atribuții de înfăptuire a justiției. … 42.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 989/221/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Ileana Dumitru în Dosarul nr. 2.129/197/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și de Alexandru Rogin în Dosarul nr. 5.506/118/2017 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 718 din Codul de procedură civilă și ale art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, Curții de Apel Brașov – Secția civilă și Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește