DECIZIA nr. 771 din 28 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Ioan Grigoraș în Dosarul nr. 13.926/225/2017 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.938 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că sintagmele „în tranzit“ și „transfer temporar“ nu se confundă, fiind clar formulate. Referitor la definirea sintagmei „în tranzit“ invocă și Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 704/2016 privind profilarea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 14 noiembrie 2016. Arată că nu poate fi reținută nici încălcarea art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea pretinsă este rezultatul comparării unor situații diferite. Sub acest aspect, cu referire la expunerea de motive a Legii nr. 169/2017, arată că s-a avut în vedere că tranzitul este exclus din cuprinsul art. 55^1 datorită condițiilor specifice transportului, care nu pot fi raportate la cerințele Curții Europene a Drepturilor Omului, sens în care invocă jurisprudența acesteia, respectiv Hotărârea din 20 mai 2016, pronunțată în Cauza Muršić împotriva Croației. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.926/225/2017, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Ioan Grigoraș în dosarul menționat, având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul expune situația sa faptică legată de numărul zilelor executate, apreciind că sintagma „în tranzit“, cuprinsă în textul de lege criticat, nu este clară, deoarece nu apare în Legea nr. 254/2013, care utilizează doar sintagma „transfer temporar“. … 6.Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, sintagma „în tranzit“ nu își găsește corespondent în restul dispozițiilor legale, nefiind precizat de legiuitor ce se înțelege prin aceasta și care sunt situațiile în care o persoană aflată în custodia penitenciarelor se află „în tranzit“. Pe de altă parte, legiuitorul folosește în art. 45 din Legea nr. 254/2013 termenul „transferare“, iar nu „tranzit“, fapt ce poate crea confuzie în aplicarea instituțiilor anterior menționate, făcând astfel ca legea să fie nepredictibilă și lipsită de claritate. Instanța apreciază că se creează și o situație discriminatorie între persoanele aflate în custodia aceluiași penitenciar, în raport cu natura încarcerării: în vederea executării sau în tranzit, în situația în care ambele categorii de persoane se află în același penitenciar, existând suspiciunea încălcării dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, astfel cum a fost modificată și completată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, prevederi care au următorul conținut: „(5) În sensul prezentului articol, nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost: (…) b) în tranzit.“ … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 28), că supremația Constituției și obligativitatea respectării legii constituie trăsătura esențială a statului de drept (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011) și că „statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta“ (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că aceasta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelență un stat în care se manifestă domnia legii“ (Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999). În acest sens, prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, precitate precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 12.Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea constată că sintagma criticată este deopotrivă utilizată în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016, care se referă la penitenciarele de tranzit (art. 137 – Dreptul la plimbare zilnică), deținuți aflați în tranzit (de exemplu, art. 157 – Acordarea asistenței medicale deținuților aflați în infirmeria penitenciarului sau art. 159 – Examenul medical). În sensul dispozițiilor menționate, prin Decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 704/2016 privind profilarea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 14 noiembrie 2016 se stabilește, în art. 8 alin. (3) că: „persoanele private de libertate aflate în tranzit sunt acele persoane private de libertate ce sunt cazate temporar în alt loc de deținere din cadrul aceluiași grup de unități în vederea prezentării eficiente la termenele de judecată.“ Prin aceeași decizie sunt stabilite locurile de deținere în care se efectuează tranzitul persoanelor private de libertate transferate între unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, în acest sens fiind anexa nr. 6 la decizie [a se vedea art. 1 lit. f) din Decizia nr. 704/2016, precitată], precum și faptul că „În locurile de deținere se înființează camere de tranzit pentru custodierea temporară a persoanelor private de libertate transferate, conform anexei nr. 1.“ [a se vedea art. 2 alin. (3) din Decizia nr. 704/2016, precitată]. … 13.Astfel fiind, nu pot fi primite criticile formulate, câtă vreme înțelesul sintagmei criticate este clar explicat printr-un act publicat în Monitorul Oficial al României, așadar accesibil și suficient, potrivit rigorilor constituționale și convenționale mai sus enunțate, pentru ca destinatarii normei să își poată adecva conduita. În ceea ce privește „suspiciunea încălcării dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție“, exprimată de instanța de judecată, Curtea observă, pe de o parte, că nu a fost motivată, iar, pe de altă parte, că autorul excepției nu a formulat o critică sub acest aspect, instanța de contencios constituțional nefiind deci legal sesizată pentru a putea proceda la examinarea unei „suspiciuni“ în sensul arătat. … 14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Grigoraș în Dosarul nr. 13.926/225/2017 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și constată că dispozițiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește