DECIZIA nr. 77 din 2 martie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Geta Gherasimat, Alina Calotă, Silviu Crăciunescu, Florina Lidia Vasile (fostă Sbîncă), Lucreția Vicuța Ilie, Daniela Ristea, Bogdan Pieleanu și Petrică Păduraru în Dosarul nr. 4.922/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.347D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 744 din 8 octombrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 1.378 din 10 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.922/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Geta Gherasimat, Alina Calotă, Silviu Crăciunescu, Florina Lidia Vasile (fostă Sbîncă), Lucreția Vicuța Ilie, Daniela Ristea, Bogdan Pieleanu și Petrică Păduraru într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revocare a actelor administrative de încadrare și salarizare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Teleorman, precum și a cererii de recunoaștere a situației discriminatorii căreia îi sunt supuși autorii excepției. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că la nivelul instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea s-a creat o stare de discriminare ca urmare a aplicării Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul că salariile personalului auxiliar de specialitate sunt calculate în mod diferit. Art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 este discriminatoriu, întrucât încalcă principiile statuate la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 6.Autorii excepției precizează că art. 5 din cap. VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede acordarea a două sporuri, de suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate. În cazul lor, acestea nu au fost distinct prevăzute, ci au fost cumulate, stabilindu-se o singură sumă, iar procentul sporurilor aplicate este de 15%, adică sub jumătate din drepturile care se acordă personalului din justiție. … 7.În opinia autorilor excepției, art. 4 alin. (1) și art. 5 din cap. VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 impun ca sporurile la care este îndreptățit personalul auxiliar de specialitate să fie calculate și acordate în întregime cumulat la salariul de bază. … 8.Autorii excepției consideră că art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 este neconstituțional, deoarece prin aplicarea unui cuantum al sporurilor de 45% la salariul de bază este imposibilă respectarea Legii-cadru nr. 153/2017, fără a crea discriminări contrare Constituției, cum, de altfel, s-a și întâmplat. De aceea solicită modificarea art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 după cum urmează: „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 45% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz (în prezent, art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește o limită de 30%).“ … 9.De asemenea, autorii excepției apreciază că art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 este neconstituțional, deoarece prin majorarea cu 25% a sporurilor avute în luna decembrie 2017, valoarea reală a acestora este cuprinsă între 20%-30%, și nu 45%, așa cum beneficiază personalul care deja a ajuns la salariul corespunzător anului 2022. Autorii se consideră discriminați dintr-o dublă perspectivă. Mai întâi, pentru că salariul pe care îl au este mult inferior celui din 2022. În al doilea rând, pentru că sporurile la salariul de bază (22%) sunt mult mai mici decât cele ale colegilor lor (45%). Cu atât mai mult este vorba despre discriminare, cu cât sunt afectate, cu precădere, persoanele cu funcții de conducere, astfel încât s-a ajuns la situația ca un grefier de ședință să aibă salariul mai mare decât un grefier-șef, deși răspunderea acestora este diferită. … 10.În susținerea criticii privind caracterul discriminator al dispozițiilor de lege a căror neconstituționalitate o invocă, autorii excepției menționează prevederile referitoare la interzicerea discriminării cuprinse în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocol adițional nr. 12 la această convenție, art. 2 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 și Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. [Ci a arătat că recunoașterea stării de discriminare constituie una dintre cererile pe care autorii excepției de neconstituționalitate le-au adresat instanței de judecată în acțiunea ce formează obiectul Dosarului nr. 4.922/2/2018, iar competența de a se pronunța cu privire la caracterul discriminator al unor dispoziții de lege revine în exclusivitate Curții Constituționale.] … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, după cum precizează autorii excepției, critica acestora vizează dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și pe cele ale art. 25 alin. (1) din aceeași lege, dispoziții pe care instanța de judecată a omis să le menționeze în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale. … 16.Din perspectiva stabilirii obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, a reținut că, deși excepția de neconstituționalitate prezintă particularități semnificative, ea se încadrează în categoria excepțiilor procesuale și reprezintă, deci, un mijloc procedural prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța, din oficiu, invocă, în cadrul procesului și fără a pune în discuție fondul dreptului, neconformitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță cu Legea fundamentală. Sesizarea Curții este subsecventă efectuării controlului privind îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției realizat de către instanța judecătorească sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecătorești a procedurii soluționării excepției de neconstituționalitate. Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile“. … 17.Astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia autorul solicită instanței judecătorești sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, trebuie să constate admisibilitatea sau inadmisibilitatea excepției, în cadrul considerentelor hotărârii, și să dispună sesizarea Curții, respectiv respingerea cererii de sesizare a Curții, prin dispozitivul aceleiași hotărâri. … 18.În ipoteza formulării unei excepții prin care se invocă neconstituționalitatea mai multor dispoziții din legi sau ordonanțe, instanța judecătorească are obligația să analizeze întrunirea condițiilor de admisibilitate referitoare la fiecare dintre dispozițiile vizate și să se pronunțe cu privire la sesizarea Curții sau la respingerea cererii de sesizare, corespunzător rezultatului controlului efectuat. Cu alte cuvinte, formularea unor critici de neconstituționalitate care vizează dispoziții diferite din legi sau ordonanțe necesită o analiză a fiecăruia dintre aceste texte în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de admisibilitate. … 19.Din această perspectivă, Curtea constată că omisiunea instanței judecătorești de a se pronunța cu privire la unele dispoziții din legi sau ordonanțe a căror neconstituționalitate a fost invocată de autorul excepției nu poate avea drept consecință înlăturarea controlului realizat de Curtea Constituțională. A admite o soluție contrară echivalează cu atribuirea unor efecte extra legem și chiar contra legem omisiunii sau refuzului instanței judecătorești de a se pronunța cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale având ca obiect soluționarea unei excepții de neconstituționalitate. Într-o atare ipoteză, conduita instanței judecătorești s-ar constitui într-o modalitate de paralizare a exercitării dreptului conferit de Constituție autorilor excepției de a o invoca și, în mod corelativ, de a primi soluția rezultată din controlul legii de către instanța de contencios constituțional. … 20.Așa fiind, Curtea constată că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. … 21.Abia în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una/unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, posibilitatea atacării cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare, a soluției de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. … 22.Așa fiind, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul conținut:– Art. 25 alin. (1): „(1) Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“; … – Art. 38 alin. (3) lit. a): Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții. …  …  … 23.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. De asemenea, invocă dispozițiile referitoare la interzicerea discriminării din art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 la această convenție și Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care a fixat următoarele repere: (i) limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază – paragraful 13 din Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020, și paragraful 24 din Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020); (ii) soluția legislativă criticată nu este o noutate în sistemul juridic din România, ea fiind prevăzută și în art. 23 alin. (1) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, și art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, paragraful 14 din Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019; (iii) statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula – Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, paragraful 13, și Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, paragraful 24; (iv) regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări (Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, paragraful 15, și Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, paragraful 25). … 25.Curtea observă că, în Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, paragraful 17, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, a reținut că autoarea excepției se axa pe unele probleme rezultate din aplicarea dispozițiilor legale criticate, prin evidențierea unor situații particulare, prin natura lor, variabile, spre exemplu, numărul și categoriile de angajați în cadrul unei instituții/autorități publice, care, în opinia sa, pot genera diferențe în privința cuantumului sporurilor acordate aceleiași categorii de personal care își desfășoară activitatea în instituții diferite, în speță, judecătorii care își desfășoară activitatea în tribunale diferite. Curtea a respins criticile astfel formulate, arătând că, la stabilirea nivelului veniturilor salariale, trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite, și ale art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu (a se vedea Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, paragraful 18). … 26.Mai mult, Curtea a arătat că, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. Astfel, Curtea a invocat art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în această lege și în anexele nr. I-VIII la lege. Ca atare, Curtea a constatat că stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. O asemenea soluție legislativă ține de dreptul exclusiv al legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a fi contrară art. 4 și 16 din Constituție și nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării (Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, paragraful 19). … 27.Distinct de aceste considerente prin care a stabilit că prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale, Curtea observă că în prezenta cauză criticile formulate de autorii excepției pun un accent deosebit pe modalitatea în care art. 25 alin. (1) și art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost aplicate în propria cauză. Mai mult decât atât, autorii excepției propun chiar modificarea art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 astfel încât să fie constituțional. … 28.Ținând seama de natura acestor critici, precum și de jurisprudența constantă a Curții în sensul că sunt inadmisibile acele excepții de neconstituționalitate care ridică probleme de aplicare a legii, precum și cele prin care se propune modificarea legislației, prezenta excepție de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă. … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Geta Gherasimat, Alina Calotă, Silviu Crăciunescu, Florina Lidia Vasile (fostă Sbîncă), Lucreția Vicuța Ilie, Daniela Ristea, Bogdan Pieleanu și Petrică Păduraru în Dosarul nr. 4.922/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește