DECIZIA nr. 769 din 22 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ramona Augusta Boeriu în Dosarul nr. 6.927/318/2018 al Tribunalului Gorj – Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 254D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Curtea s-a mai pronunțat asupra prevederilor criticate, prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.927/318/2018, Tribunalul Gorj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Ramona Augusta Boeriu, apelantă-intimată într-un litigiu având ca obiect contestație la executare silită. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că prevederile criticate încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece nu au fost adoptate în considerarea unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a unor diverse situații cu implicații financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești. Aceasta reiese din faptul că se înregistrează creștere economică și că au fost luate numeroase măsuri de creșteri de salarii. Eșalonarea pe 5 ani a plății sumelor prevăzute de art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 este într-o vădită contradicție cu creșterea salariilor și a pensiilor. În sprijin sunt invocate jurisprudența Curții Constituționale referitoare la garanțiile constituționale ale executării obligațiilor constatate prin hotărâri judecătorești, precum și, in extenso, cele reținute prin Opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 2 martie 2010. Prin această decizie a fost constatată constituționalitatea măsurii de eșalonare, în intervalul 2010-2012, a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009. Opinia separată a invocat, în principal, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia nu este permis autorităților statului să se prevaleze de lipsa de fonduri sau a altor resurse ca scuză pentru a nu onora debitul stabilit prin hotărâre judecătorească; complexitatea procedurii interne de executare sau a sistemului bugetar public nu este de natură să exonereze statul de obligația sa prevăzută de Convenție – de a garanta tuturor dreptul de a fi executate într-un termen rezonabil acele hotărâri judecătorești care sunt obligatorii și executorii și este obligația statelor contractante să își organizeze sistemul juridic în așa fel încât autoritățile competente să își poată executa obligațiile. … 6.În final, autoarea excepției menționează jurisprudența instanțelor românești relevantă în cauză. Astfel, acestea resping, ca neîntemeiate, contestațiile la executare formulate de către instituțiile debitoare în temeiul art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului“. De asemenea, instanțele românești, constatând conflictul evident dintre prevederile de drept interne și cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aplică, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituție, prevederile acestui din urmă instrument normativ. … 7.Tribunalul Gorj – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, implicațiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești se pot constitui într-o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, numai atât cât asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilității economice a statului român. O atare situație extraordinară, în mod evident, are un caracter temporar, regula în această materie fiind executarea hotărârilor judecătorești în conformitate cu dreptul comun, respectiv Codul de procedură civilă sau Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, după caz, chiar dacă debitor este statul. Altfel, Guvernul nu poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun, atunci când statul este debitor; este sarcina statului să găsească soluții pentru executarea conformă a hotărârilor judecătorești, potrivit dreptului comun. În caz contrar, nu ar mai exista o situație extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, ci, mai degrabă, s-ar pune în evidență elemente de oportunitate legislativă. … 8.De asemenea, art. 16 alin. (1) din Constituție nu este încălcat. Astfel, nu se poate reține existența discriminării între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 se aplică tuturor creditorilor care au creanțe de natură salarială împotriva statului. … 9.Măsura contestată urmărește un scop legitim, adică stabilitatea economică, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere, executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Astfel, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. … 10.Cu privire la invocarea art. 21 din Constituție, instanța reține că textul criticat conține o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas al debitorului în ceea ce privește executarea creanței. Faptul că acesta își execută creanța într-o perioadă de 5 ani nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătorești, datorită caracterului sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar. Or, în cauza de față, Guvernul nu numai că nu refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci se obligă la plata eșalonată a sumelor prevăzute prin acestea. Executarea eșalonată a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenție, ci reprezintă doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura modalitate posibilă de executare pe care Guvernul o poate aplica. … 11.În sfârșit, cu referire la critica întemeiată pe încălcarea dreptului de proprietate privată, instanța arată că prin măsura criticată nu se neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu se refuză punerea acestora în aplicare. Măsura criticată este una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenției, fiind deci o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituție, în condițiile unei indisponibilități financiare de a executa printr-o singură tranșă sumele solicitate. … 12.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, care au următorul conținut:(1)Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se va realiza astfel:a)în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; … b)în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; … c)în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; … d)în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; … e)în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu. …  … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la separația și echilibrul puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 451 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1292 din 24 decembrie 2020, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016. Astfel, Curtea a arătat că dispozițiile criticate se înscriu într-o practică recurentă a legiuitorului român de eșalonare succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011 și în anii 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016. Art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 prevede aplicarea acestei măsuri în 2017. În jurisprudența sa, Curtea a decis că astfel de măsuri au în vedere rezolvarea unei situații extraordinare prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătorești. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim – asigurarea stabilității economice a țării – și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere – executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. … 18.Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică națională și internațională. … 19.În mod similar, Curtea a decis că sunt respectate și prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, făcând referire punctuală la preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, potrivit căruia „prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 […] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“. Ținând seama de acest aspect, precum și de faptul că, prin atribuțiile constituționale și toate caracteristicile instituționale pe care le posedă, Curtea a statuat că Guvernul este cel mai în măsură pentru a orienta și defini politica bugetară a statului și, ca atare, va acorda greutate aprecierii Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situației care l-a determinat să adopte Ordonanța de urgență nr. 99/2016 și, în particular, să mențină și în 2017 măsura de eșalonare a plăților salariale cuvenite în temeiul unor hotărâri judecătorești. … 20.Distinct de cele reținute prin Decizia nr. 451 din 23 iunie 2020, precitată, Curtea observă că, în Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, paragraful 23, a constatat conformitatea prevederilor criticate în prezenta cauză cu art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, Curtea a statuat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, 1968, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, 1979, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, paragraful 38, Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, paragraful 42, Larkos împotriva Cipru, 1999, paragraful 29, Bocancea și alții împotriva Moldovei, 2004, paragraful 24). Totodată, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Bocancea și alții împotriva Moldovei, 2004). Or, Curtea Constituțională a reținut că măsura contestată urmărește un scop legitim – asigurarea stabilității economice a țării – și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere – executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. În aceste condiții, Curtea a constatat că situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, și Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013). … 21.Având în vedere jurisprudența Curții, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ramona Augusta Boeriu în Dosarul nr. 6.927/318/2018 al Tribunalului Gorj – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Gorj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește