DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Alexandru în Dosarul nr. 21.282/3/2017 al Tribunalului București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 908D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 855D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Veaceslav Tătăroi în Dosarul nr. 5.358/3/2015 al Tribunalului București – Secția I penală. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 855D/2020 la Dosarul nr. 908D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 104 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 9 iunie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 21.282/3/2017, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Emil Alexandru cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 8.Prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 5.358/3/2015, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Veaceslav Tătăroi cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate nu respectă cerințele de tehnică legislativă întrucât nu prevăd criterii clare pentru identificarea caracterului esențial pentru soluționarea cauzei al informațiilor clasificate. Se încalcă astfel exigențele calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5). Afirmă că, fără a cunoaște conținutul documentelor clasificate, nu se pot face aprecieri complete sub acest aspect de către părțile din proces, astfel încât nu se asigură principiul contradictorialității procesului penal. Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciază că este încălcat și dreptul la apărare prin aceea că apărătorul ales nu va cunoaște niciodată toate probele dosarului. … 10.Eventualul refuz al judecătorului de a considera că informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei atrage consecința excluderii acelor probe, legea dispunând că ele „nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză“. Or, în măsura în care în procesul penal se utilizează probe care nu pot fi cunoscute de inculpat și avocatul său, chiar dacă, în final, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, dar care ar putea fi utilizate cu titlu de probe în apărare, este evident că nu se mai poate discuta despre o egalitate a armelor și, implicit, despre un proces echitabil. … 11.Dispozițiile de lege criticate nu indică criteriile pe baza cărora instanța apreciază dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei. Arată că dreptul la informare asupra conținutului acuzațiilor penale este garantat atât în dreptul internațional, cât și în dreptul intern, fiind circumscris dreptului la apărare, care, la rândul său, reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil. Având în vedere necesitatea aflării adevărului în procesul penal și cerința explicită a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să îi demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă, este evident că orice informație care poate fi utilă aflării adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal. … 12.Tribunalul București – Secția I penală, făcând referire la Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „În cazul în care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului.“ … 17.Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3), conform căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 alin. (1), potrivit căruia dreptul la apărare este garantat, și art. 124 alin. (2), conform căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. De asemenea, invocă prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, răspunzând unei critici identice, a reținut, prin Decizia nr. 104 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 9 iunie 2021, că dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală sunt constituționale. … 19.Cu referire la permiterea accesului la informațiile clasificate, Curtea a observat că aceasta vizează cererea formulată de judecător prin care solicită autorității publice care a dispus clasificarea să permită accesul apărătorului inculpatului la informațiile clasificate. Astfel, Curtea a constatat că, în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei atât pentru acuzare, cât și pentru apărare, altfel nu se poate discuta despre o egalitate a armelor și de respectarea dreptului la un proces echitabil. … 20.Cu alte cuvinte, pe de o parte, declasificarea totală a informațiilor clasificate, declasificarea parțială a acestora, trecerea într-un alt grad de clasificare sunt operațiuni ce rămân în competența „autorității emitente“, procedura urmând regulile instituite de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, iar, pe de altă parte, permiterea accesului la informațiile clasificate apărătorului inculpatului este o operațiune ce intră în competența judecătorului de cameră preliminară/instanței de judecată, după ce va evalua caracterul esențial al acestora pentru soluționarea cauzei. … 21.În ceea ce privește lipsa unor criterii exprese pe baza cărora instanța apreciază dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei, Curtea a reținut că, într-adevăr, dispozițiile procesual penale nu conțin o astfel de reglementare. Cu toate acestea, Curtea a constatat că, prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, a subliniat reperele unei astfel de analize, care stă la baza stabilirii caracterului esențial pentru soluționarea cauzei al informațiilor clasificate și, implicit, a permiterii accesului apărătorului inculpatului la aceste informații. … 22.Curtea a observat că principiul fundamental al accesului la informație este consacrat în art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție, iar în art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu titlul „Libertatea de exprimare“, este reglementat dreptul oricărei persoane la liberă exprimare, drept care include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau comunica informații ori idei. Totodată, la nivel infraconstituțional, liberul acces la informațiile de interes public este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care la art. 1 prevede că accesul liber și neîngrădit la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice. Curtea a constatat că accesul liber la informație nu este însă un drept absolut, putând suferi anumite limitări în condițiile prevăzute de Constituție și de lege, făcând referire la prevederile constituționale ale art. 31 alin. (3) și la cele convenționale ale art. 10. … 23.Astfel, Curtea a reținut că există situații în care publicitatea anumitor informații poate avea/produce consecințe negative asupra intereselor statului, a instituțiilor sau a autorităților acestuia sau chiar a persoanelor juridice de drept privat, astfel că se impune păstrarea acestora într-un regim secret/clasificat, accesul la conținutul unor asemenea informații fiind permis, în condițiile legii, doar unei categorii restrânse de persoane și numai în măsura necesității de a cunoaște. … 24.Curtea a constatat că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002, pot avea acces la informații clasificate secrete de stat persoanele verificate în prealabil cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații, iar potrivit art. 28 din aceeași lege, accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, această autorizație fiind eliberată pe niveluri de secretizare prevăzute la art. 15 lit. f) din lege – strict secret de importanță deosebită, strict secret și secret -, în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. De asemenea, în conformitate cu art. 33 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, accesul la informațiile clasificate este permis doar cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. În art. 35 din anexa la aceeași hotărâre se precizează că persoanele cărora le-au fost eliberate certificate de securitate sau autorizații de acces vor fi instruite, atât la acordarea acestora, cât și periodic, cu privire la conținutul reglementărilor din materia protecției informațiilor clasificate. Există cazuri excepționale (determinate de situații de criză, calamități sau evenimente imprevizibile) când se poate acorda acces de către conducătorul unei unități unor persoane care nu dețin certificat de securitate sau autorizație de acces, cu condiția asigurării unui sistem corespunzător de evidență (art. 36 din anexa la hotărâre). … 25.Curtea a constatat că, ținând cont de interesul deosebit pentru securitatea națională al informațiilor (care, datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, justifică păstrarea caracterului clasificat), dar apreciind cu privire la înrâurirea pe care astfel de informații o au asupra soluționării cauzei (ca urmare a constatării caracterului lor esențial în cadrul probelor administrate), judecătorul, în considerarea garanțiilor pe care le implică dreptul la un proces echitabil, apreciază nu doar oportunitatea, ci și necesitatea accesului acuzatului la informația respectivă. Prin urmare, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, transmiterea informațiilor clasificate către alți utilizatori, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, se va efectua numai dacă aceștia dețin certificate de securitate sau autorizații de acces corespunzătoare nivelului de secretizare, iar accesul la informații clasificate este permis, cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau autorizație de acces valabile pentru nivelul de secretizare a informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în această situație regăsindu-se și avocatul, deci apărătorul inculpatului (Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, precitată, paragraful 59). … 26.Curtea a reținut, totodată, că accesul la anumite informații/materiale/documente poate fi refuzat, în cazul în care un astfel de acces ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important, ca de exemplu, în cazurile în care accesul poate prejudicia o anchetă în curs sau poate afecta grav securitatea națională. Pentru această ipoteză, Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale a prevăzut la art. 7 alin. (4), dispoziție care nu a fost încă transpusă în legislația internă, că „Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispozițiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar“ (Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, precitată, paragraful 65). … 27.Curtea a constatat că, în analiza caracteristicii de a fi „esențiale pentru soluționarea procesului penal“, judecătorul trebuie să constate că informațiile clasificate îndeplinesc condițiile impuse de legiuitor, aplicabile administrării oricărei probe în procesul penal. Astfel, potrivit art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală, „cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare“. Totodată, art. 100 alin. (4) din același act normativ dispune că organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; administrarea probei este contrară legii. … 28.Totodată, prin Decizia nr. 1.046 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 29 noiembrie 2007, Curtea a constatat că dispozițiile referitoare la concludența și utilitatea probei sunt conforme cu prevederile constituționale ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare. Astfel, prin sintagma „părțile pot propune probe și cere administrarea lor“ legiuitorul a înțeles „dreptul“ acestora de a propune probe, dar nu și obligația instanței de a admite toate probele. Administrarea de către instanță numai a acelor probe care sunt concludente și utile rezolvării procesului penal nu reprezintă și nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. Este obligația constituțională a instanțelor judecătorești să realizeze justiția, obligație prevăzută la art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în cadrul căreia se situează administrarea numai a acelor probe care sunt de natură să ducă la descoperirea adevărului. … 29.De asemenea, Curtea a constatat că „respingerea sau admiterea cererii pentru administrarea unei probe se face numai motivat, situație care este de natură să înlăture orice arbitrar, cu atât mai mult cu cât, în procesul de înfăptuire a justiției, instanțele judecătorești se subordonează principiului potrivit căruia sunt obligate să administreze toate probele care sunt de natură să conducă la descoperirea adevărului. De asemenea, faptul că instanța este cea care apreciază cu privire la concludența și utilitatea probelor propuse de părți nu echivalează cu o antepronunțare și nu aduce în niciun fel atingere dreptului la un proces echitabil, câtă vreme aceasta are obligația (…) de a motiva admiterea sau respingerea cererii pentru administrarea unei probe. Această obligație constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, permițând părții ca, în cunoștință de cauză, să își exercite drepturile procesuale și, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege, atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale“ (Decizia nr. 33 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011). … 30.Pe de altă parte, Curtea a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reținute de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 551 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, paragrafele 27 și 28, relativ la nedefinirea în legislația în vigoare a anumitor concepte. Curtea a constatat că există concepte pentru care oferirea unei definiții abstracte, atotcuprinzătoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, în funcție de materia în legătură cu care conceptul în cauză este analizat, elementele luate în considerare vor fi diferite. … 31.Așa fiind, Curtea a apreciat că, în cazul de față, deși în Codul de procedură penală nu sunt reglementate criterii exprese pe baza cărora instanța să aprecieze dacă informațiile clasificate sunt sau nu esențiale pentru soluționarea cauzei, din coroborarea legislației incidente se desprind reperele unei astfel de analize, fără ca în acest mod să se încalce prevederile constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Alexandru și de Veaceslav Tătăroi în Dosarul nr. 21.282/3/2017 și în Dosarul nr. 5.358/3/2015 ale Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește