DECIZIA nr. 768 din 28 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Iulian Preda în Dosarul nr. 5.742/2/2016/a1 al Curții de Apel București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.536D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, Iulian Preda. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar autorul excepției a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 3.Având cuvântul, autorul excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, arătând că dispozițiile art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată ca lege a lustrației, sunt neconstituționale în măsura în care generează îndepărtarea unor persoane din unele funcții publice sau împiedicarea unor persoane de a ocupa aceste funcții. Astfel, ca lege a lustrației, urmărește îndepărtarea unor persoane declarate colaboratori ai Securității din funcții de conducere din magistratură și împiedicarea lor de a candida la aceste funcții. Poate rămâne constituțională pentru deconspirarea Securității și pentru cunoașterea adevărului istoric, așa cum rezultă și din punctul de vedere al Guvernului. Această prevedere de lege este o lege a lustrației, mult mai excesivă decât legea lustrației declarată neconstituțională prin deciziile nr. 820 din 7 iunie 2010 și nr. 308 din 28 martie 2012. În continuare, reiterează considerentele acestor decizii ale Curții Constituționale, precum și decizia Curții Constituționale din Albania prin care s-a constatat neconstituționalitatea legii lustrației, decizie emisă pe baza unui aviz al Comisiei de la Veneția. În final, după prezentarea activității sale profesionale în calitate de procuror, autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin principiului proporționalității, consacrat de art. 53 din Constituție, așa cum a constatat și Curtea Constituțională prin deciziile sus-menționate, invocând în acest sens și Rezoluția nr. 1.096/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care s-au adăugat un număr de reguli ce ar face lustrația compatibilă cu democrația europeană, printre care și aceea că împiedicarea de a ocupa funcții publice trebuie să fie temporară. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu reprezintă nicio trăsătură de lustrație. Efectele situației de colaborator al Securității sunt date de art. 48 și 49 din Legea nr. 303/2004, care prevăd niște consecințe ale acestei calități. Or, aceste dispoziții din Legea nr. 303/2004 nu fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Cu privire la dispozițiile de lege criticate, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 393 din 13 iunie 2017, prin care s-a reținut că actul normativ criticat urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă. De asemenea, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu încalcă principiul neretroactivității legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.742/2/2016/a1, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de inculpatul Iulian Preda întro cauză penală, aflată în faza de cameră preliminară, având ca obiect soluționarea cererilor și excepțiilor formulate de acesta, constatarea legalității sesizării Curții de Apel prin Rechizitoriul din 25 iulie 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea a două infracțiuni de fals în declarații), a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor cuprinse în art. 53 din Constituție, deoarece restrâng exercițiul unor drepturi, întrucât, după trecerea unei perioade mai lungi de timp, nu se mai poate invoca un caracter preventiv pentru deconspirarea colaboratorilor securității comuniste și angajarea răspunderii morale și juridice a acestora. Dispozițiile de lege criticate fac parte dintr-o lege a lustrației, care nu urmărește numai scopul de deconspirare, enunțat în preambul, ci urmărește îndepărtarea persoanelor declarate colaboratori ai securității din anumite funcții publice (printre care și funcțiile de conducere din magistratură) și împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în aceste funcții, promovând răspunderea morală și politică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică. Prin deciziile nr. 820 din 7 iunie 2010 și nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii lustrației, caracterul tardiv al legii a fost considerat de Curtea Constituțională relevant pentru disproporționalitatea măsurii restrictive. … 7.Se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 a fost adoptată după o perioadă mare de timp de la căderea regimului totalitar comunist, motiv pentru care caracterul tardiv al legii urmează să fie considerat de Curtea Constituțională ca fiind relevant pentru disproporționalitatea măsurii. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind legitimitatea legii lustrației în timp. Astfel, în Cauza Zdanoka împotriva Letoniei, 2004, Curtea s-a pronunțat cu privire la măsurile statului leton de a dispune excluderea pe termen nedefinit a unor persoane de la eligibilitatea în alegerile naționale parlamentare și locale, datorită activităților pe care acestea le-au întreprins într-o perioadă de timp (1991) în cadrul unor structuri comuniste declarate neconstituționale. Analizând cazul, Curtea a arătat că o astfel de măsură ar fi fost justificată și proporțională în timpul primilor ani după înlăturarea regimului, „când nou-instauratele structuri încă mai puteau fi amenințate de alunecare către totalitarism, iar astfel de restricții ar fi fost de natură a înlătura un astfel de risc“. Curtea a condamnat statul leton pentru încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, motivând că nu s-a dovedit faptul că excluderea unei persoane de la dreptul de a candida este proporțională cu scopul legitim. În speță, Curtea a considerat că participarea persoanei în acțiunile antidemocratice realizate imediat după instaurarea noului regim democratic în Letonia nu a fost suficient de serioasă pentru a justifica restricțiile din prezent. După trecerea, însă, a unei perioade mai lungi de timp, nu se mai poate invoca un caracter preventiv pentru o astfel de măsură. În baza argumentelor avute în vedere de Consiliul Europei și Uniunea Europeană, Curtea Constituțională a Albaniei a declarat ca fiind neconstituțională legea lustrației, iar legea adoptată de Parlamentul albanez la data de 30 aprilie 2015 nu prevedea măsura interdicției de a ocupa anumite funcții publice de către colaboratorii fostei securități albaneze. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), ca organ consultativ al Consiliului Europei pe probleme constituționale a formulat o serie de critici, prin Avizul nr. 524/2009, în cazul Legii lustrației din Albania. … 8.Totodată, autorul excepției invocă Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori nr. 449 din 15 septembrie 2015. Mai arată că, în legătură cu Legea lustrației din România, Avocatul Poporului a apreciat că, potrivit art. 147 alin. (2) din Constituție, Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 trebuia pusă de acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 820 din 7 iunie 2010. Modificările operate în Parlament au vizat adăugarea procurorilor în cadrul categoriilor de persoane lustrabile și excluderea unor funcții care erau în conținutul legii declarate, în anul 2010, neconforme cu Constituția. Or, prin Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, Curtea Constituțională a considerat neconstituțional însuși principiul lustrației, date fiind considerentele deciziei care au reținut încălcarea principiului neretroactivității legii și pe cel al tardivității adoptării ei de către Parlament. Legea lustrației creează „o imensă paradigmă, și anume: trebuiau să fie aplicate legile în vigoare, în condițiile în care acestea erau adoptate de un regim comunist care a căzut în 22 decembrie 1989. Dacă aceste legi au fost aplicate, persoana în cauză trebuie să fie lustrată în prezent, iar dacă ele nu erau aplicate, aceeași persoană trebuia să suporte rigorile legii, inclusiv a celei penale, aplicabile la acel moment. Tocmai datorită acestui raționament, legea criticată este retroactivă, imprevizibilă și inaccesibilă.“ Susține că, de asemenea, Consiliul director al Asociației Procurorilor din România a transmis opinia potrivit căreia legea lustrației este lipsită de eficiență juridică, nefiind actuală, necesară și utilă, ținând seama de perioada mare de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist și că această lege contravine prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2) și art. 20, prevederilor art. 19,20 și 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 19 și 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și art. 8, 10, 11 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În susținerea criticilor, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauzele Sidabras și Dziantas contra Lituaniei, Rainys și Gasparavicius contra Lituaniei, Zdanoka contra Letoniei și Adamsos contra Letoniei. Totodată, legea lustrației încalcă prevederile art. 15 alin. (2), art. 37 alin. (1) și art. 40 alin. (3) din Constituție, prin aceea că prevede o situație nouă care ar justifica restrângerea dreptului de acces în funcții publice, sancționând acte de conduită consumate cu mult înainte de intrarea ei în vigoare. În final, autorul excepției susține că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat să se constate neconstituționalitatea legii lustrației, întrucât această lege nu trebuie să însemne epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greșite sau accidente biografice. … 9.Curtea de Apel București – Secția I penală nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, departe de a fi o reglementare penală, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 are ca scop cunoașterea istoriei recente, cunoaștere ce constituie o prioritate pentru societatea românească, motiv pentru care administrarea și valorificarea istorică a arhivelor fostei Securități, precum și a documentelor cu privire la reprimarea de către Securitate a acțiunilor în favoarea democrației, sunt necesare într-o Românie europeană. Cunoașterea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești. Modul în care se analizează această cunoaștere a adevărului istoric este clar detaliat în actul normativ, pentru cazurile și condițiile acolo prevăzute fiind instituite norme de procedură (în special cele ce guvernează acțiunea în instanță și calea de atac a acesteia) ce se conformează pe deplin cerințelor europene și constituționale privind accesul la justiție, respectiv prezumția de nevinovăție. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu restrânge exercițiul unor drepturi sau libertăți cetățenești și, de aceea, nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 53 din Constituție. De asemenea, criticile de neconstituționalitate referitoare la lipsa de proporționalitate a restrângerii unor drepturi sau libertăți ori la absența caracterului necesar într-o societate democratică a respectivelor restrângeri sunt neîntemeiate. … 12.Avocatul Poporului precizează că își păstrează punctul de vedere în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate, astfel cum acesta a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 431 din 24 octombrie 2013, nr. 38 din 21 ianuarie 2014 și nr. 196 din 31 martie 2015. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției din ședința publică, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prevederi ce au următorul cuprins: „În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: […] b) colaborator al Securității – persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;“. … 16.Curtea reține că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a admis, în parte, excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă“ și „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“ din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituționale. Ca urmare, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituție și al art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevederile legale constatate ca fiind neconstituționale au încetat să mai producă efecte juridice. … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a admis, în parte, excepția de neconstituționalitate ridicată și a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă“ și „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“ din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituționale. În aceste condiții, sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Ca atare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) teza întâi, în privința sintagmelor „indiferent sub ce formă“ și „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 este inadmisibilă. … 19.Referitor la celelalte prevederi din cuprinsul art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, Curtea observă că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 751 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, paragraful 21, Curtea a reținut, ca apreciere generală, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008.  … 20.Prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, paragraful 27, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). Prin aceeași Decizie nr. 772 din 18 decembrie 2014, paragraful 30, Curtea a statuat că acțiunile promovate de Consiliu nu tind la obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). … 21.Prin Decizia nr. 196 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015, paragraful 20, Curtea a reținut că acțiunea în constatarea calității de colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată. Așadar, în condiții de independență și imparțialitate, instanța de judecată competentă este cea care, în urma administrării întregului probatoriu în cauză, pronunță soluția de constatare a calității de colaborator al Securității. Procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. … 22.Având în vedere aceste considerente, Curtea nu poate reține critica privind încălcarea dispozițiilor art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De altfel, autorul excepției nici nu a precizat ce drepturi sau libertăți fundamentale i-ar fi fost restrânse prin dispozițiile de lege criticate. … 23.Pe de altă parte, cu privire la motivarea autorului excepției din prezenta cauză, Curtea constată că acesta preia identic motivarea autorilor sesizării de neconstituționalitate și o parte din argumentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Prin această decizie, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a reținut că Legea lustrației a fost adoptată după 21 de ani de la căderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fără a avea în sine un rol decisiv, a fost considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproporționalitatea măsurilor restrictive, chiar dacă prin acestea s-a urmărit un scop legitim. Proporționalitatea măsurii față de scopul urmărit trebuie privită, în fiecare caz, prin prisma evaluării situației politice a țării, precum și a altor circumstanțe. În acest sens, Curtea a invocat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind legitimitatea legii lustrației în timp. Însă, Curtea constată că Legea lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 avea alt obiect de reglementare decât dispoziția criticată în prezenta cauză, neputând fi reținute mutatis mutandis aceste considerente în ceea ce privește dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) teza întâi, în privința sintagmelor „indiferent sub ce formă“ și „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Iulian Preda în Dosarul nr. 5.742/2/2016/a1 al Curții de Apel București – Secția I penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar și constată că celelalte prevederi din cuprinsul art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește