DECIZIA nr. 767 din 22 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 și a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 80/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Slabu în Dosarul nr. 8.053/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 13D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 84D/2019 și nr. 462D/2019, având ca obiect excepții de neconstituționalitate parțial identice cu cea anterior menționată în Dosarul nr. 13D/2019. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Ionel Ciubotariu și de către Ioan Cristian Lepărdă în dosarele nr. 1.716/86/2018 și nr. 1.715/86/2018 ale Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa tuturor părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Președintele pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor nr. 84D/2019 și nr. 462D/2019 la Dosarul nr. 13D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.  … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 84D/2019 și nr. 462D/2019 la Dosarul nr. 13D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența Curții, de exemplu Decizia nr. 45 din 4 februarie 2020.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Sentința civilă nr. 8.477 din 17 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.053/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 și a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 80/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Slabu și formează obiectul Dosarului Curții nr. 13D/2019. … 9.Prin Sentința civilă nr. 1.038 din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.716/86/2018, Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ionel Ciubotariu și formează obiectul Dosarului Curții nr. 84D/2019. … 10.Prin Sentința civilă nr. 1.311 din 19 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.715/86/2018, Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Cristian Lepărdă și formează obiectul Dosarului Curții nr. 462D/2019. … 11.Excepția a fost invocată în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a fost abrogată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice începând cu data de 1 iulie 2017. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 13D/2019, se susține că, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale, formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații ar trebui să fie considerate admisibile, și nu prematur formulate, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. De asemenea, având în vedere art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, autorul consideră că art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este neconstituțional în raport cu art. 68 din Normele de aplicare ale Statutului deputaților în Parlamentul European și cu art. 6 alin. (1) lit. c) și alin. (3), precum și art. 88 din Regulamentul UE 2016/679 din 27 aprilie 2016, în vigoare din 25 mai 2018. În acest sens, evocă și art. 6 alin. (3) și art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. … 13.Autorul arată că trebuie stabilit dacă dispozițiile criticate au fost adoptate cu adevărat pentru suspendarea drepturilor la ajutoare sau, dimpotrivă, pentru o categorie privilegiată, aceea a europarlamentarilor români, cu „complicitatea“ premierului Dacian Cioloș, care a semnat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin aceea că „nu au fost descărcați de obligațiile stabilite prin lege sau prin acorduri colective“, respectiv „acele descărcări de a-și achita toate taxele și impozitele către bugetul de stat, care decurg din contractele individuale de muncă și cele de prestări servicii cu propriii angajați, respectiv propriii terți plătitori, sub sancțiunea restituirii tuturor sumelor care le-au fost acordate, astfel cum stipulează art. 68 din Normele de aplicare ale Statutului deputaților în Parlamentul European“.  … 14.De asemenea, menționează că trebuie stabilit în ce măsură este conformă cu art. 148 alin. (2)-(4) din ConstituțieDecizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 5 martie 2018 care a fost criticată, intrată în vigoare anterior regulamentului anterior menționat. Amintește și faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ajutoarele în discuție reprezintă beneficii acordate în temeiul statutului special al beneficiarilor acestora, precum și faptul că, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5 din 5 martie 2018, ajutoarele sunt asimilate unui drept salarial asociat prestării unei anumite activități în temeiul unui raport de muncă sau de serviciu, iar plata acestuia se face din bugetul de stat, și nu din bugetul asigurărilor sociale de stat. Ca atare, adoptarea simultană a măsurii criticate și a măsurii „acoperirii“ categoriei privilegiate a deputaților în Parlamentul European, prin aceea că au fost excluși sistematic din iulie 2009 până în prezent de la obligația descărcării de obligațiile stabilite prin lege sau acorduri colective, îi discriminează pe cei din categoria din care face parte și autorul excepției. În final, menționează că „excepția de neconstituționalitate se susține pe întrebările care au făcut obiectul solicitării către instanță de a formula o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene“.  … 15.În dosarele nr. 84D/2019 și nr. 462D/2019, autorii arată că măsura criticată afectează substanța dreptului de proprietate. Măsura este neproporțională, deoarece prelungirea suspendării în discuție are o durată nerezonabil de mare și pentru că legiuitorul nu face referire la aceeași situație de fapt, adică existența crizei economice. Astfel, dreptul este anihilat, nepăstrându-se un echilibru just între interesele statului, în calitatea sa de debitor al obligației care vizează drepturile, și creditorii-beneficiari ai acestora. … 16.În plus, măsura criticată încalcă principiul securității juridice. Se evocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia textele de lege care prevăd drepturile bănești au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. … 17.În opinia autorilor, dispozițiile criticate sunt neclare, având în vedere că sumele nu au fost acordate mai mulți ani consecutivi, iar dispozițiile care le prevăd nu au fost abrogate. Suspendarea pentru mai mulți ani la rând/consecutiv a dreptului la indemnizații care se acordă cu prilejul pensionării trebuie privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie ori condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat. Dispozițiile criticate creează o incertitudine continuă cu privire la situația în care se află destinatarii acestora, situație care este contrară art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se încalcă și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu se poate aprecia dacă dispozițiile criticate modifică, abrogă, derogă sau suspendă drepturile în discuție, cu consecința survenirii unei practici judiciare neunitare, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.  … 18.Autorii mai consideră că lipsa de claritate a normelor criticate generează și încălcarea drepturilor la apărare și la un proces echitabil, precum și a principiului separației puterilor în stat. Astfel, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, măsuri contrare celor adoptate de către Parlament, deși avea posibilitatea asumării răspunderii, potrivit art. 114 din Constituție, sau pe cea a inițierii unui proiect de lege în procedură de urgență. Mai mult decât atât, este încălcat și art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece Guvernul nu a adoptat măsura criticată în condițiile existenței unei situații extraordinare. Sunt, în acest mod, încălcate art. 147 alin. (4) din Constituție și jurisprudența Curții Constituționale privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență. … 19.Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, beneficiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 nu au intrat în patrimoniul titularilor lor, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului. Ca atare, acestea nu pot fi considerate bunuri, iar în condițiile în care exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2011 și până în 2017 inclusiv, aspect recunoscut de jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, se apreciază că nu poate fi vorba nici de o speranță legitimă de valorificare efectivă a acestor drepturi. … 20.Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată, mai întâi, că, potrivit Deciziei nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, suspendarea în mod repetat, continuu a exercițiului drepturilor a avut drept consecință abstractizarea conținutului drepturilor, condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, cu efectul negării caracterului de bunuri și absența speranței legitime pentru viitor pentru recunoaștere.  … 21.În opinia instanței, un drept legal reglementat, recunoscut în plan normativ, nu poate rămâne pur ipotetic, iluzoriu, întrucât legiferarea unei obligații lipsite de conținut nu este de conceput, legea fiind mai mult decât o promisiune și neavând nevoie de garanții suplimentare. Ca atare, efectul abstractizării este inacceptabil, golindu-se de conținut dreptul în discuție, cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție și a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție. Astfel, beneficiarii drepturilor se puteau în mod legitim aștepta la recunoașterea acestora, având în vedere Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că doar exercițiul este afectat, și nu existența drepturilor în discuție. … 22.Instanța judecătorească invocă în susținerea acestei argumentări jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile de calitate a legii. Având o relevanță aparte în contextul cauzei, instanța evocă deciziile Curții Constituționale nr. 330 din 12 iunie 2014 și nr. 42 din 22 ianuarie 2014, potrivit cărora măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi, și nu poate fi repetată anual, sine die, întrucât o astfel de practică legislativă ar fi de natură să afecteze proporționalitatea măsurii cu scopul urmărit. … 23.În concluzie, întrucât dreptul pretins a fost reglementat prin lege, fiind recunoscut prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta fiind, de asemenea, recunoscut în anumite situații, exceptate de la aplicarea dispoziției de suspendare și care îl fac exigibil, instanța apreciază că o nouă suspendare după un ciclu anterior de suspendări continue timp de 8 ani se înscrie într-o practică legislativă ce devine disproporționată cu scopul urmărit, respectiv necesitatea stabilirii în timp util a unor direcții clare în ceea ce privește domenii extrem de importante, cu implicații financiare majore, așa cum este salarizarea personalului bugetar, și riscul ca aceste măsuri să nu poată fi respectate. … 24.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în Dosarul nr. 13D/2019, așa cum reiese din dispozitivul actului de sesizare, îl reprezintă, pe de o parte, dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare, și, pe de altă parte, interpretarea din Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 mai 2018. Având în vedere că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii nu pot face obiect al controlului de constituționalitate, Curtea este învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, potrivit cărora „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit căreia acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate. … 28.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 alin. (3), art. 24, 47, 53, 56, 61, 102, art. 115 alin. (4), art. 147 alin. (4) și ale art. 148 alin. (2)-(4), precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu referire la criticile prin care se invocă încălcarea dreptului de proprietate privată, că, pronunțându-se cu privire la compatibilitatea cu prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate a unor dispoziții care, în mod asemănător cu cele criticate în prezenta cauză, suspendau plata drepturilor salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, dar anterior anului 2018, a menționat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat și poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea deciziile Curții Constituționale nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 52, și nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 18). … 30.În ceea ce privește critica autorilor privind lipsa de claritate a normelor criticate, precum și încălcarea de către acestea a principiului securității juridice, Curtea reține că, prin Decizia nr. 189 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 9 noiembrie 2020, paragrafele 87-90, Curtea Constituțională a statuat următoarele: „Cu referire la critica privind neconformitatea art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 cu art. 1 alin. (5) din Constituție care impune standardele privind calitatea legii, Curtea a reiterat statuările sale anterioare prin care a constatat conformitatea cu aceste standarde a actelor normative de suspendare a drepturilor salariale pentru intervalul 2010-2017 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragrafele 96-98). În aceste decizii, Curtea a reținut că înțelesul normelor de suspendare a plății drepturilor salariale a fost clarificat prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, în interpretarea instanței supreme, voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept, precum și faptul că dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat. De asemenea, Curtea a reținut că autorii excepției ridicate în cauza soluționată prin Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019 au identificat, în mod corect, normele de drept substanțial, respectiv art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a cărei aplicabilitate în 2018 este reglementată de art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. În plus, Curtea a statuat că autorii au înțeles greșit semnificația abrogării art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, urmarea acestei abrogări este previzibilă și clară, în sensul că, dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, nu mai beneficiază de ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragrafele 99-101). Distinct de cele reținute de Curte în Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, se constată că, prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că solicitarea instanței de trimitere referitoare la lămurirea înțelesului dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este inadmisibilă, având în vedere că acestea nu sunt neclare, imprecise, lacunare (a se vedea paragraful 71 din Decizia nr. 20 din 20 mai 2019). Cu alte cuvinte, instanța supremă, în exercitarea rolului său constituțional de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii, a confirmat faptul că prevederile criticate în cauza de față nu sunt neclare, imprecise, lacunare“. … 31.Cu referire la presupusa lipsă a caracterului urgent al reglementării criticate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai examinat preambulul ordonanțelor de urgență ale Guvernului prin care a fost suspendată, în anii 2013, 2014, 2015 și 2016, plata drepturilor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. De fiecare dată, Curtea a ajuns la concluzia că ordonanțele de urgență respective respectă exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție referitoare la condițiile în care pot fi emise ordonanțe de urgență. Ținând seama de această orientare jurisprudențială, precum și de preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, care se referă, printre altele, la faptul că, pentru păstrarea echilibrelor bugetare, sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, Curtea va respinge și critica întemeiată pe art. 115 alin. (4) din Constituție. … 32.Cu referire la critica autorilor potrivit căreia măsura prevăzută de art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este lipsită de proporționalitate, Curtea observă că, în Decizia nr. 189 din 26 mai 2020, precitată, paragraful 93, a reluat considerentele paragrafului 29 din Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018, în sensul că drepturile bănești în discuție reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Prin urmare, legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora și, de asemenea, să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. … 33.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale care garantează dreptul la apărare și la un proces echitabil, Curtea reține că autorii, în fapt, nu motivează în cel fel sunt afectate de conținutul prevederilor criticate. În aceste condiții, având în vedere art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, Curtea Constituțională nu are posibilitatea să examineze conformitatea art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 cu aceste dispoziții constituționale. … 34.Cu referire la pretinsa încălcare de către Guvern a separației puterilor în stat, Curtea reține că art. 115 din Constituție îi acordă acestuia prerogativa expresă de a reglementa inclusiv în materii în care, potrivit Constituției, Parlamentul poate legifera doar prin lege organică. Prin urmare, nu se poate susține afirmația autorilor că Guvernul a adoptat măsuri contrare celor adoptate de către Parlament, deși avea posibilitatea asumării răspunderii, potrivit art. 114 din Constituție, sau pe cea a inițierii unui proiect de lege în procedură de urgență. … 35.Cu referire la criticile formulate în Dosarul nr. 13D/2019, Curtea observă, în primul rând, că autorul invocă încălcarea art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție privind prioritatea de aplicare a dreptului UE față de dreptul intern. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.249 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010). … 36.În al doilea rând, criticile autorului sunt formulate într-o manieră neclară, situație care pune Curtea Constituțională în imposibilitatea de a realiza un control de constituționalitate efectiv. Așa cum a statuat însă constant în jurisprudența sa, Curtea Constituțională nu are printre atribuțiile sale și pe aceea de a verifica conformitatea legislației primare din România cu dreptul Uniunii Europene. Prin urmare, criticile formulate de autorul excepției din Dosarul nr. 13D/2019 vor fi respinse, având în vedere și încălcarea exigențelor de motivare a excepției de neconstituționale impuse de Curte (a se vedea, în acest sens, exemplificativ, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 37.Având în vedere, pe de o parte, că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale și, ca atare, că soluțiile și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză și, pe de altă parte, considerentele suplimentare reținute, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 38.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Slabu în Dosarul nr. 8.053/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, de Ionel Ciubotariu și de către Ioan Cristian Lepărdă în dosarele nr. 1.716/86/2018 și nr. 1.715/86/2018 ale Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în interpretarea dată prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește