DECIZIA nr. 765 din 28 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 239 alin. (2) din Codul penal și ale art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepție ridicată de George Munteanu în Dosarul nr. 10.589/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.565 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate sunt redactate clar, accesibil și previzibil. Art. 239 alin. (2) din Codul penal reglementează o infracțiune distinctă de cea reglementată de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, fără a se suprapune cele două infracțiuni, astfel că este previzibil să fie aplicabile regulile de la concursul de infracțiuni. Întrucât nu există situații identice, nu poate fi primită critica în raport cu art. 16 din Constituție și, de asemenea, nu poate fi primită critica în raport de dispozițiile constituționale ale art. 24, deoarece în cazul ambelor infracțiuni există aceleași garanții procedurale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 1 din 5 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 10.589/281/2016/a1, Tribunalul Prahova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 239 alin. (2) din Codul penal și ale art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Excepția a fost ridicată de George Munteanu într-o cauză penală a Judecătoriei Ploiești – Secția penală. Ca urmare a respingerii de către această instanță, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a „dispozițiilor art. 239 din Codul penal raportat la art. 29 din Legea nr. 59/1938 și art. 29 din Legea nr. 47/1992“, autorul excepției a formulat recurs, iar acesta a fost admis de Tribunalul Prahova – Secția penală, care, reținând acest obiect al excepției de neconstituționalitate, a dispus sesizarea Curții Constituționale prin decizia menționată.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele criticate sunt neconstituționale, au o redactare confuză și imprecisă, iar urmarea acestui fapt este lipsa lor de predictibilitate. Lipsa de claritate a termenilor folosiți de către legiuitor determină aflarea autorului în sfera ilicitului penal, în condițiile în care, în aceeași situație și pe un text de lege identic, nu ar fi fost atras în sfera ilicitului penal. De asemenea, sintagma „dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă“ din cuprinsul art. 84 din Legea nr. 59/1934 nu poate fi constituțională în măsura în care principiul absorbției faptei mai puțin grave în fapta mai gravă a fost înlocuit cu principiul cumulului juridic de norme. Se mai arată că textele criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prezintă care este gradul de atingere al valorii ocrotite de lege, respectiv valoarea folosului patrimonial injust și nici cuantumul pagubei pricinuite, ceea ce presupune că, indiferent de valoare, o simplă minciună sau manipulare a adevărului întrunește elementele constitutive ale unei fapte penale. Reglementarea textelor de lege nu este conformă nici cu prevederile art. 16 din Constituție, raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție, pentru că ea creează bazele unei discriminări profunde fără nicio explicație, în condițiile în care atragerea autorului în sfera ilicitului penal este determinată de alegerea părții așa-zis vătămate de a acționa în vederea recuperării unei sume de bani fie pe latură penală, fie pe latură civilă. Așa fiind, textele contestate sunt de natură a încălca și dispozițiile art. 24 din Legea fundamentală, în ceea ce privește modalitatea de percepție a lor și de aplicare în funcție de alegerea procesuală a unei alte persoane. … 6.Tribunalul Prahova – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se apreciază că este atributul suveran al legiuitorului să decidă asupra incriminării respectivelor fapte.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Se observă că textele de lege au în vedere, așa cum reiese cu claritate din formularea acestora, fapta persoanei care, știind că nu va putea plăti, achiziționează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului, precum și emiterea unui cec fără autorizarea trasului, emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare ori emiterea unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul dintre elementele esențiale enumerate în cuprinsul textului incriminator. Dispozițiile legale criticate sunt, în opinia Guvernului, formulate clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, și reglementează cu claritate conduita de urmat pentru destinatarul normei penale, astfel încât excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește raportarea la art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi, Guvernul o apreciază ca fiind neîntemeiată. Astfel, după cum s-a pronunțat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, egalitatea în fața legii înseamnă aplicarea aceluiași regim juridic pentru persoanele aflate în situații similare, și nu un regim juridic uniform pentru persoane aflate în situații diferite. Referitor la susținerile autorului privind disproporția dintre importanța valorii sociale ocrotite și limitarea adusă dreptului la libertate individuală, se apreciază că și acestea sunt neîntemeiate. Valoarea socială ocrotită prin textul de lege, și anume patrimoniul, reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ocrotite de Constituție, fiind pe deplin justificată ocrotirea prin mijloace de drept penal. De altfel, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, „infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora“ se stabilesc prin lege organică, revenindu-i legiuitorului sarcina să reglementeze conținutul constitutiv al infracțiunilor, precum și tratamentul sancționator aplicat acestora, cu respectarea, desigur, a celorlalte principii constituționale. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, redactarea actuală a celor două texte de lege criticate poate conduce la înțelegerea clară a conținutului normei juridice de către destinatarul acesteia, dar și a conduitei interzise. De asemenea, nu sunt afectate nici dispozițiile art. 15 și 16 din Constituție, întrucât normele criticate sunt aplicabile în concordanță cu normele constituționale în materie, aplicându-se în mod egal tuturor destinatarilor legii. În plus, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate prin raportare la art. 24 din Legea fundamentală, în condițiile în care, într-un proces penal inculpatul, pe de o parte, se bucură de prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, iar, pe de altă parte, acesta este îndreptățit să beneficieze de toate garanțiile procesuale menite să-i asigure dreptul la apărare. Mai mult, încadrarea juridică a unei fapte penale nu este o problemă de neconstituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, ceea ce ține de resortul instanțelor de judecată de drept comun. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 239 alin. (2), cu denumirea marginală Abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, din Codul penal și art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 100 din 1934, astfel cum a fost modificat prin art. 23 pct. 1 din titlul II al Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conținut:– Art. 239 alin. (2) din Codul penal: „(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta persoanei care, știind că nu va putea plăti, achiziționează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului.“ Potrivit alin. (1) al aceluiași articol, la care trimite alineatul criticat, „Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“ … – Art. 84 din Legea nr. 59/1934: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni până la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, săvârșirea uneia dintre următoarele fapte: …  … 1.emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului; … 2.emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare; … 3.emiterea unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul dintre următoarele elemente esențiale:a)denumirea de cec; … b)suma de bani ce trebuie plătită; … c)numele trasului; … d)data emiterii cecului; … e)semnătura prevăzută la art. 11; …  … 4.emiterea unui cec cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. 3.“ … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la Dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitor la drepturile din Constituție și din alte legi de care beneficiază cetățenii și la obligațiile prevăzute de acestea, art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi și art. 24 referitor la Dreptul la apărare. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în cauza în care a fost invocată, autorul acesteia, trimis în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, a solicitat schimbarea încadrării juridice pentru una dintre ele, din infracțiunea de înșelăciune – art. 244 din Codul penal, în cea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor – art. 239 din Codul penal, dispoziții ale acestui din urmă articol fiind criticate în prezenta cauză. Astfel fiind, rezultă că normele criticate nu au legătură cu cauza, dispozițiile art. 239 alin. (2) din Codul penal reglementând o infracțiune în care ar fi fost posibilă o schimbare de încadrare juridică. O astfel de excepție ar fi putut fi ridicată numai după dispunerea schimbării încadrării juridice, cu atât mai mult cu cât motivele care impun anumite schimbări ale încadrărilor juridice nu sunt certe, ci sunt doar potențiale. De altfel, nici la data sesizării instanței de control constituțional și nici ulterior, nu s-a dispus schimbarea încadrării juridice solicitată de autor, astfel cum rezultă din Sentința penală nr. 1.961 din 24 iulie 2017 pronunțată în Dosarul nr. 10.589/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția penală. În concluzie, întrucât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 239 alin. (2) din Codul penal nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să dispună respingerea acesteia ca inadmisibilă.  … 15.În ceea ce privește criticile referitoare la sintagma „dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă“ din cuprinsul art. 84 din Legea nr. 59/1934, în sensul că aceasta „nu poate fi constituțională în măsura în care principiul absorbției faptei mai puțin grave în fapta mai gravă a fost înlocuit cu principiul cumulului juridic de norme“, Curtea constată că nu ridică o problemă de constituționalitate, ci de interpretare a legii, precum și de opțiune legislativă. Or, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, „infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora“ se stabilesc prin lege organică, sens în care legiuitorul are deplina libertate să reglementeze care este conținutul constitutiv al infracțiunilor, precum și tratamentul sancționator aplicat acestora. Din această perspectivă, și față de criticile astfel cum au fost motivate, nu poate fi reținută nici pretinsa disproporție între importanța valorii ocrotite și limitarea dreptului la libertate individuală.  … 16.Nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia se creează o stare de discriminare în condițiile atragerii autorului „în sfera ilicitului penal“ determinată de „alegerea părții așa-zis vătămate de a acționa în vederea recuperării unei sume de bani fie în latura penală, fie în latura civilă“, bazată pe aprecierea autorului excepției în sensul că „nu poate exista o diferență de situație juridică“ între persoanele care săvârșesc diverse fapte la care aceasta se referă. Egalitatea în fața legii, potrivit textului legal invocat, înseamnă aplicarea aceluiași regim juridic pentru persoanele aflate în situații similare, și nu un regim juridic uniform pentru persoane aflate în situații diferite.  … 17.În sfârșit, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 24 din Legea fundamentală, în condițiile în care, într-un proces penal inculpatul, pe de o parte, se bucură de prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, iar, pe de altă parte, are dreptul de a beneficia de toate garanțiile procesuale menite să-i asigure dreptul la apărare, prevederile legale criticate nefiind de natură să afecteze dreptul cetățeanului de a fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu ori de a se apăra așa cum apreciază necesar. … 18.De altfel, observând premisa de la care se pornește în formularea criticilor, respectiv „textele de lege sunt neconstituționale, fiind defectuos redactate iar lipsa de claritate a termenilor folosiți de către legiuitor determină aflarea subsemnatului în sfera ilicitului penal în condițiile în care în aceeași situație și pe un text identic nu aș fi atras în sfera ilicitului penal“, Curtea reține că motivarea excepției ridică, în cea mai mare parte, probleme de interpretare și aplicare a legii. Astfel, încadrarea juridică a unei fapte nu este o problemă de neconstituționalitate, ci de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, de competența instanțelor judecătorești, iar nu a instanței constituționale.  … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 239 alin. (2) din Codul penal, excepție ridicată de George Munteanu în Dosarul nr. 10.589/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar, al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește