DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5), ale art. 353 alin. (9) și ale art. 363 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Abagiu în Dosarul nr. 7.018/105/2007**** al Judecătoriei Câmpina. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 377D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține că soluționarea acțiunii civile disjunse din procesele penale rămâne în competența instanței penale, urmând să fie soluționată după aceleași reguli procesuale ca și procesul din care a fost disjunsă și care a fost inițiat pe baza unor reguli de procedură penală. Latura civilă dintr-un proces penal se soluționează prin raportare la dispozițiile de procedură civilă, trebuind însă a se avea în vedere și regulile de procedură penală, în condițiile în care instanța a fost sesizată printr-un rechizitoriu, iar la stabilirea vinovăției instanța de judecată va analiza condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru tragerea la răspundere civilă delictuală. Așa fiind, se vor avea în vedere normele substanțiale civile, dar și normele procesuale penale. Participarea procurorului la soluționarea laturii civile se impune ca urmare a faptului că acest demers are la bază rechizitoriul, iar administrarea probelor s-a făcut în baza dispozițiilor procesuale penale. Mai mult, procurorul are obligația, potrivit art. 131 din Legea fundamentală, să își motiveze și să participe la administrarea de probe în favoarea părților. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 15 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.018/105/2007****, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5), ale art. 353 alin. (9) și ale art. 363 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Abagiu cu ocazia soluționării unei cauze penale – latura civilă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că participarea procurorului la soluționarea acțiunii civile, care nu este exercitată de acesta, depășește și încalcă principiul disponibilității acțiunii civile și al dovedirii pretențiilor de către partea civilă și al reparării prejudiciului potrivit dispozițiilor legii civile. Susține că posibilitatea acordată de dispozițiile de lege criticate procurorului de a participa la soluționarea acțiunii civile chiar și atunci când aceasta nu a fost exercitată de el încalcă prevederile art. 19 alin. (2)-(5), art. 81 alin. (1), art. 85 alin. (1), art. 99 și art. 363 alin. (3) din Codul de procedură penală. Susține că există o incoerență legislativă, prin faptul că textele de lege criticate nu fac distincție între acțiunea penală și cea civilă, permițând participarea procurorului la soluționarea cauzei indiferent de natura acesteia, fără justificarea vreunui interes. Se încalcă astfel prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 20 și 131. Soluția legislativă depășește limitele constituționale ale rolului Ministerului Public în activitatea judiciară, transferând în sarcina procurorului atribuția de a participa la soluționarea laturii civile, după soluționarea laturii penale a cauzei. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se dezvoltă principiul clarității și previzibilității legii.  … 6.Arată că textele de lege criticate contravin și principiului egalității în drepturi, consacrat de dispozițiile art. 16 din Constituție și de art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, textele de lege criticate conduc la o aplicare a legii într-o manieră distinctă, iar nu egală și unitară pentru toți cetățenii. De asemenea, susține că textele de lege criticate încalcă dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală întrucât nu se încadrează în restricțiile impuse de acest text constituțional. Măsura nu este proporțională cu situația care a determinat-o, nu este aplicată în mod discriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.  … 7.Apreciază că este încălcat și liberul acces la justiție, fapt ce derivă implicit din imixtiunea procurorului în acțiunea civilă, acesta intervenind între inculpat și partea civilă, creând astfel un dezechilibru. Posibilitatea procurorului de a dispune de acțiunea civilă și de a face apărări în numele părții civile, care nu înțelege să își exercite acest drept, creează un dezechilibru evident între inculpat și partea civilă.  … 8.Judecătoria Câmpina apreciază că și în situația în care este vorba despre o cauză ce are ca obiect soluționarea unei laturi civile dintr-un proces penal, indiferent de modul de soluționare a laturii penale, ne aflăm tot în prezența unei sesizări a instanței de judecată cu un rechizitoriu întocmit de către parchet, neexistând astfel o cerere distinctă, prin care partea civilă să sesizeze direct instanța de judecată, în sensul obligării persoanelor care au fost cercetate penal cu privire la săvârșirea unor pretinse infracțiuni la recuperarea eventualului prejudiciu creat prin faptele acestora. Mai mult, chiar dacă judecarea unei astfel de cauze se soluționează prin raportare la dispozițiile Codului de procedură civilă, trebuie avute în vedere și dispozițiile Codului de procedură penală. Astfel, față de cele de mai sus, instanța apreciază că participarea procurorului se impune a fi obligatorie, dispozițiile criticate fiind aplicabile, în mod cert, și atunci când instanța de judecată are de soluționat numai latura civilă dintr-un proces penal. Împrejurarea că, fiind participant în cauză, procurorului i se acordă cuvântul asupra tuturor cererilor și excepțiilor formulate cu ocazia soluționării laturii civile dintr-un proces penal nu înseamnă că acesta acționează în favoarea părții vătămate, ci acționează în calitatea sa de reprezentant al unei instituții care a sesizat o instanță de judecată, în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 25 alin. (5), ale art. 353 alin. (9) și ale art. 363 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 25 alin. (5): „În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) – cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.“; … – Art. 353 alin. (9): „Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie.“; … – Art. 363:(1)Participarea procurorului la judecată este obligatorie.(2)În cursul judecății, procurorul exercită rol activ, în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale.(3)În cursul judecății, procurorul formulează cereri, ridică excepții și pune concluzii. Cererile și concluziile procurorului trebuie să fie motivate.(4)Când apreciază că există vreuna dintre cauzele care împiedică exercitarea acțiunii penale, procurorul pune, după caz, concluzii de achitare sau de încetare a procesului penal. …  … 13.Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 131 referitor la rolul Ministerului Public. De asemenea, invocă prevederile art. 14 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, a reținut că săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală poate avea, în afară de urmarea cu caracter penal, și consecințe de ordin extrapenal – civil, administrativ, disciplinar -, așa încât, alături de conflictul de drept penal (raportul juridic penal), se poate ivi și un conflict de drept extrapenal (un raport juridic extrapenal). Când acest raport extrapenal are caracter civil, el poate fi adus în fața organelor judiciare în vederea obținerii unei reparații pentru vătămarea suferită, mijlocul juridic care servește la aducerea raportului de conflict civil în fața organelor judiciare fiind acțiunea în justiție având denumirea de „acțiune civilă“. Curtea a reținut că, din punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întreg cadrul procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil – morale sau patrimoniale – afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acțiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează și temeiul acțiunii civile. … 15.Curtea a observat că, în actuala reglementare procesual penală, regimul juridic al acțiunii civile este delimitat de capitolul II „Acțiunea civilă“ din titlul II al Părții generale a Codului de procedură penală (art. 19-28), capitolele V „Partea civilă și drepturile acesteia“ (art. 84 și 85) și VI „Partea responsabilă civilmente și drepturile acesteia“ (art. 86 și 87) din titlul III al Părții generale a Codului de procedură penală, dispoziții completate de reguli procedurale înscrise în secțiunea a 3-a „Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente“, capitolul II din titlul IV al Părții generale a Codului de procedură penală (art. 111-113), art. 308 referitor la procedura audierii anticipate, titlul II „Camera preliminară“ din Partea specială a Codului de procedură penală (art. 342-348), art. 353 referitor la citare, art. 365 – „Participarea celorlalte părți la judecată și drepturile acestora“, art. 374 privind aducerea la cunoștință a învinuirii, lămuriri și cereri, art. 378 – „Audierea inculpatului“, art. 380 – „Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente“, art. 407 privind comunicarea hotărârii, art. 409 referitor la persoanele care pot face apel, art. 436 privind declararea recursului în casație și art. 486 privind soluționarea acțiunii civile în cazul încheierii unui acord de recunoaștere. … 16.Curtea a constatat că, pentru ca acțiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer a fi îndeplinite câteva condiții, respectiv să existe o faptă ilicită de natură să producă prejudicii materiale sau morale, prejudiciul să fie cert, atât sub aspectul existenței, cât și sub aspectul întinderii sale, și să nu fi fost reparat, între infracțiunea comisă și prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate, să existe o manifestare de voință în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal. Având în vedere ultima condiție enunțată, Curtea a reținut că, în procesul penal, acțiunea civilă se declanșează prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul nerespectării vreuneia dintre condițiile menționate, persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, aceștia având însă posibilitatea de a introduce acțiunea la instanța civilă. Curtea a reținut, de asemenea, că acțiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau aceasta îi este restrânsă) ori de succesorii acesteia. În mod excepțional, acțiunea civilă poate fi exercitată și de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, exercițiul acțiunii de către procuror fiind subsidiar, condiționat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistența acestuia. … 17.Așadar, Curtea a reținut că, de principiu, persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanșează acțiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acțiunea civilă alăturată acțiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilității. Principiul disponibilității este caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în cadrul procesului penal – prin declanșarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci și conținutul acestei acțiuni prin stabilirea cadrului procesual în privința părților și obiectului, precum și din perspectiva apărărilor formulate. Legea procesual penală în vigoare preia dispoziții specifice procedurii civile, art. 20 alin. (2) reglementând condițiile în care persoana vătămată se poate constitui parte civilă, prin indicarea naturii pretențiilor (caracterul moral sau material al prejudiciului și opțiunea reparării lui în natură sau prin echivalent bănesc), a întinderii pretențiilor (evaluarea în concret a pagubei), a motivelor pe care se întemeiază cererea (situația de fapt) și a probelor care pot fi, pe de o parte, cele administrate în cursul urmăririi penale și care nu au fost excluse în camera preliminară și, pe de altă parte, probe noi, pe care partea civilă le propune spre administrare, iar instanța le va pune în discuția participanților, în condițiile art. 374 alin. (5) și (6) din Codul de procedură penală. … 18.Curtea a constatat că persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale. Totodată, Curtea a reținut că nici procurorul și nici instanța nu pot limita disponibilitatea acțiunii civile, după cum niciunul dintre aceste organe judiciare nu se poate subroga în drepturile persoanei vătămate. Curtea a reținut că formularea cererii de constituire ca parte civilă declanșează acțiunea civilă, în același timp luând naștere și contraacțiunea (de apărare) a celui sau a celor împotriva cărora este îndreptată acțiunea civilă, subiect pasiv al acțiunii civile putând fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente. Cât privește partea responsabilă civilmente, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, „persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente“, calitatea de parte responsabilă civilmente fiind stabilită în condițiile art. 1.372-1.374 din Codul civil, pentru atragerea răspunderii civile a persoanei care și-a asumat responsabilitatea unei activități fiind necesară și stabilirea existenței unei vinovății. … 19.Din cele anterior expuse, Curtea constată că acțiunea penală este caracteristică procesului penal, acesteia putându-i-se alătura, prin voința persoanei vătămate sau a procurorului (în cazurile expres prevăzute de lege), acțiunea civilă. Cu alte cuvinte, posibilitatea exercitării acțiunii civile în procesul penal este indisolubil legată de exercitarea acțiunii penale, acestea putând fi exercitate concomitent. Așa fiind, Curtea constată că, deși ne aflăm în prezența soluționării laturii civile, aceasta se realizează tot în cadrul procesului penal. … 20.În acest context, Curtea observă că, în ceea ce privește instituția Ministerului Public, prin Decizia nr. 190 din 26 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, a reținut că aceasta este reglementată în Constituție în titlul III „Autoritățile publice“ cap. VI „Autoritatea judecătorească“. În art. 131 alin. (1) se precizează că „în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor“. Astfel, Curtea a constatat că legiuitorul constituant a înțeles să facă din Ministerul Public un reprezentant al interesului social, general și public, care să vegheze la aplicarea legii și la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, fără a face distincție între procesele penale și civile. Una dintre formele concrete prin care Ministerul Public își poate realiza acest rol este aceea de a participa la judecata proceselor, în oricare fază a acestora, de a exercita căile de atac și de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituție. Dispoziția art. 131 alin. (1) din Constituție se poate concretiza, după caz, prin legi organice sau ordinare, dar această concretizare nu poate să ducă la restrângerea conținutului dispoziției constituționale. … 21.Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la „Autoritatea judecătorească“, și nicio lege organică sau ordinară nu poate să deroge de la textele constituționale. Procurorul nu este adversarul vreuneia din părți, ci el intervine în proces pentru a veghea la respectarea legii. Textul constituțional, referindu-se la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, nu are în vedere transformarea procurorului într-un avocat al uneia dintre părți, ci de a veghea la respectarea legii în procesele care pun în discuție astfel de drepturi și libertăți. Deși este vorba de latura civilă din cadrul unui proces penal, este de netăgăduit că și în acest domeniu există interese generale care trebuie apărate, iar în activitatea judiciară Constituția a stabilit acest rol de apărător pentru procuror. Pe de altă parte, „principiul disponibilității, care guvernează procesul civil, funcționează în continuare, deoarece […] părțile nu sunt împiedicate să-și manifeste dreptul de dispoziție, întrucât, în condițiile legii, ele pot renunța la dreptul subiectiv, pot achiesa la pretențiile adversarului sau pot încheia o tranzacție, potrivit normelor civile și procesual civile“ (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 820 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 2 februarie 2021).  … 22.Având în vedere aceste aspecte, aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, Curtea apreciază că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 1 alin. (4) și (5), art. 11, 16, 20, 21, 24, 53 și 131.  … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Abagiu în Dosarul nr. 7.018/105/2007**** al Judecătoriei Câmpina și constată că dispozițiile art. 25 alin. (5), ale art. 353 alin. (9) și ale art. 363 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Câmpina și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește