DECIZIA nr. 764 din 29 noiembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 5 martie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 6
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 1REFERIRE LALEGE 368 26/11/2009
ART. 1REFERIRE LAOUG 60 03/06/2009
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 193 06/11/2000
ART. 1REFERIRE LAOG (R) 21 21/08/1992
ART. 2REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 2REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 3REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 12REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 15REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 16REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 17REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 18REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 19REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 21REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 23REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 24REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 25REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 26REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 27REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 28REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 29REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 29REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 30REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 30REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 31REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 32REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 33REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 11
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 35REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 35REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 35REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 36REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 6
ART. 36REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 37REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 37REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 38REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 38REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 136
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 38REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 39REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 39REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 39REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 39REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 39REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 40REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 40REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 40REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 41REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009
ART. 41REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 43REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 45REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 47REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 49REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 50REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 56REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 61REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 63REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 67REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 67REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 68REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 69REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 69REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 71REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 71REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 71REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 71REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 6
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 10
ART. 72REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 72REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009
ART. 72REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 73REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 1
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 73REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 73REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 73REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 74REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 74REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 74REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009
ART. 74REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 74REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 75REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 75REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 76REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 76REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 76REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009
ART. 76REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 77REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 77REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 78REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 3
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 79REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 79REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 79REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 80REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 80REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 80REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 92 28/02/2017
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 82REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 6
ART. 82REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 83REFERIRE LADECIZIE 92 28/02/2017
ART. 83REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 83REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 85REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 85REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 86REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 86REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 87REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 969
ART. 87REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 970
ART. 87REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 969
ART. 87REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 970
ART. 87REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 1
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 88REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 89REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 89REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 89REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 90REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 90REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 91REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 91REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 92REFERIRE LADECIZIE 638 27/10/2016
ART. 92REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 92REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 92REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 969
ART. 92REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 970
ART. 92REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 969
ART. 92REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 970
ART. 93REFERIRE LADECIZIE 357 11/05/2017
ART. 94REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 94REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 95REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 95REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 969
ART. 95REFERIRE LACOD CIVIL 17/07/2009 ART. 970
ART. 95REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 969
ART. 95REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 970
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 96REFERIRE LADECIZIE 614 05/10/2017
ART. 96REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 96REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 96REFERIRE LADECIZIE 282 08/05/2014
ART. 96REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 96REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 96REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 96REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 97REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 97REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 97REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 98REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 98REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 99REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 99REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 100REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 100REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 11
ART. 100REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 100REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 100REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank (România) – S.A. în Dosarul nr. 6.331/314/2016 al Judecătoriei Suceava și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 709D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 740D/2017, nr. 758D/2017, nr. 777D/2017, nr. 814D/2017, nr. 833D/2017, nr. 863D/2017, nr. 885D/2017, nr. 919D/2017, nr. 932D/2017, nr. 958D/2017, nr. 985D/2017, nr. 1.001D/2017, nr. 1.003D/2017, nr. 1.039D/2017, nr. 1.152D/2017, nr. 1.153D/2017, nr. 1.166D/2017, nr. 1.216D/2017, nr. 1.231D/2017, nr. 1.234D/2017, nr. 1.976D/2017, nr. 2.176D/2017 și nr. 2.202D/2017, având ca obiect excepțiile de neconstituționalitate privind dispoziții ale Legii nr. 77/2016, excepții ridicate de societățile Credit Europe Bank NV, Credit Europe Bank (România) – S.A. și Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. în Dosarul nr. 17.763/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea C.E.C. Bank – S.A. în Dosarul nr. 20.617/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de Societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 18.647/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 24.115/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. în Dosarul nr. 7.092/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea CEC Bank – S.A. în Dosarul nr. 31.328/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 18.129/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 5.762/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. în Dosarul nr. 12.675/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 9.059/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de Societatea Improvement Credit Collection – S.R.L. în Dosarul nr. 11.867/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, de Societatea C.E.C. Bank – S.A. în Dosarul nr. 48.038/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, de Societățile Kruk România – S.R.L. și Secapital S.a.R.L. în Dosarul nr. 13.059/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 23.261/197/2016 al Judecătoriei Brașov, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 11.444/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 4.268/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. în Dosarul nr. 229/252/2017 al Judecătoriei Lugoj, de Societatea CEC Bank – S.A. în Dosarul nr. 2.479/338/2016 al Judecătoriei Zărnești, de Societatea Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 16.348/281/2016 al Judecătoriei Ploiești, de Societatea Secapital S.a.R.L. în dosarele nr. 24.764/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și nr. 23.959/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în dosarele nr. 1.013/177/2016 al Judecătoriei Aleșd și nr. 27.288/197/2016 al Judecătoriei Brașov – Secția civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 709D/2017, nr. 740D/2017, nr. 758D/2017, nr. 777D/2017, nr. 814D/2017, nr. 833D/2017, nr. 863D/2017, nr. 885D/2017, nr. 919D/2017, nr. 932D/2017, nr. 958D/2017, nr. 985D/2017, nr. 1.001D/2017, nr. 1.003D/2017, nr. 1.039D/2017, nr. 1.152D/2017, nr. 1.153D/2017, nr. 1.166D/2017, nr. 1.216D/2017, nr. 1.231D/2017, nr. 1.234D/2017, nr. 1.976D/2017, nr. 2.176D/2017 și nr. 2.202D/2017 au obiect parțial identic, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 740D/2017, nr. 758D/2017, nr. 777D/2017, nr. 814D/2017, nr. 833D/2017, nr. 863D/2017, nr. 885D/2017, nr. 919D/2017, nr. 932D/2017, nr. 958D/2017, nr. 985D/2017, nr. 1.001D/2017, nr. 1.003D/2017, nr. 1.039D/2017, nr. 1.152D/2017, nr. 1.153D/2017, nr. 1.166D/2017, nr. 1.216D/2017, nr. 1.231D/2017, nr. 1.234D/2017, nr. 1.976D/2017, nr. 2.176D/2017 și nr. 2.202D/2017 la Dosarul nr. 709D/2017, care este primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanța constituțională s-a pronunțat în prealabil asupra unor critici similare celor formulate în prezentele dosare și, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba soluțiile adoptate de Curte, se impune menținerea jurisprudenței.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.331/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 709D/2017.8.Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 17.763/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, și a art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016, cu excepția dispozițiilor în privința cărora s-a reținut neconstituționalitatea prin Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank NV, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. și de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 740D/2017.9.Prin Încheierea din 31 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 20.617/281/2016, Judecătoria Ploiești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea C.E.C. Bank – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 758D/2017.10.Prin Încheierea din 10 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.647/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 3 teza a doua,art. 4,art. 6 și art. 8 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank NV și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 777D/2017.11.Prin Încheierea din 9 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.115/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 814D/2017.12.Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 7.092/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, precum și a art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6art. 7 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 833D/2017.13.Prin Încheierea din 1 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 31.328/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea CEC Bank – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 863D/2017.14.Prin Încheierea din 20 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 18.129/302/2016, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu „excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 raportat la celelalte dispoziții ale Legii nr. 77/2016“. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank NV și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 885D/2017.15.Prin Încheierea din 8 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.762/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 919D/2017.16.Prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 12.675/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3,art. 4,art. 6 și art. 7 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 932D/2017.17.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 9.059/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 958D/2017.18.Prin Încheierea din 27 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.867/236/2016, Judecătoria Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Improvement Credit Collection – S.R.L. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 985D/2017.19.Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 48.038/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea C.E.C. Bank – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1001D/2017.20.Prin Încheierea din 15 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 13.059/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societățile Kruk România – S.R.L. și Secapital S.a.R.L. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.003D/2017.21.Prin Încheierea din 27 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 23.261/197/2016, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.039D/2017.22.Prin Încheierea din 19 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 11.444/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.152D/2017.23.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.268/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea OTP Faktoring ZRT și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.153D/2017.24.Prin Încheierea din 7 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 229/252/2017, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016 în integralitatea sa, precum și a dispozițiilor art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, cu excepția elementelor în privința cărora s-a reținut neconstituționalitatea prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.166D/2017.25.Prin Încheierea din 21 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.479/338/2016, Judecătoria Zărnești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea CEC Bank – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.216D/2017.26.Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.348/281/2016, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, precum și a art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 6,art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016, cu excepția dispozițiilor în privința cărora s-a reținut neconstituționalitatea prin Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank NV și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.231D/2017.27.Prin Încheierea din 21 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.764/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, precum și a art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Secapital S.a.R.L. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.234D/2017.28.Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 23.959/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Secapital S.a.R.L. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.976D/2017.29.Prin Încheierea din 22 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.013/177/2016, Judecătoria Aleșd a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, și în special a art. 3,art. 4,art. 5 alin. (3) și a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Piraeus Bank România – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.176D/2017.30.Prin Încheierea din 22 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 27.288/197/2016, Judecătoria Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3,art. 4,art. 5 alin. (3),art. 8 alin. (5) și a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția a fost ridicată de Societatea Piraeus Bank România – S.A. și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.202D/2017.31.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele arată, în esență, că dispozițiile Legii nr. 77/2016 contravin art. 1 alin. (3) din Constituție prin consacrarea dreptului debitorilor de a da în plată.32.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituție, se arată că legiuitorul a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești prin care au fost respinse acțiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestații la executare formulate în procedura executării silite.33.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) privind securitatea juridică, se arată că dispozițiile de lege criticate contravin neretroactivității, exigențelor de calitate a legii, stabilității juridice și respectării drepturilor dobândite și a intereselor legitime. Se arată că modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepționale de rupere a echilibrului contractual, ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanța judecătorească. Se apreciază că art. 8 din lege încalcă principiul securității raporturilor juridice, al legalității și al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menținerea acelorași efecte ale contractului de credit cu cele pe care părțile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului; or, transformarea bunului din garanție imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului, încalcă accesibilitatea și previzibilitatea legii.34.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 11 și 20 din Constituție, se arată că legea criticată nu respectă principiul securității juridice și cerințele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.35.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că, prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, legiuitorul a intervenit într-o situație juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept care dispozițiile art. 8 alin. (5) și art. 11 din lege sunt neconstituționale. În același sens, se arată că principiul neretroactivității legii civile este încălcat atât timp cât se conferă debitorilor executați silit posibilitatea de a cere instanței constatarea ștergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forțată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare, valorificare aferente proprietății, devenind în același timp și garant în favoarea debitorului în situația în care acesta a constituit garanții reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferența între facta praeterita, facta pendentia și facta futura.36.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că, în urma ștergerii creanței ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul ipotecar diligent, care și-a constituit o garanție, dobândește o situație juridică inferioară altor creditori care, deși nu au o garanție, pot urmări bunuri mobile și imobile prezente și viitoare ale debitorilor până la satisfacerea întregii creanțe. Se mai precizează că art. 1,art. 4 alin. (1),art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (4)-(6) din lege au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalți consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ.37.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 alin. (1) și (3) și art. 24 din Constituție, se arată că art. 4 și 7 din lege dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, prețul, riscul contractului după bunul lor plac și în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condițiilor obiective și subiective pentru aplicarea „protecției“. Se mai arată că art. 4 și art. 7 alin. (1) din lege limitează acțiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept care nu se respectă cerințele accesului liber la justiție.38.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție, se apreciază că dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanțe este iremediabil afectat, prin efectul liberatoriu, constând în ștergerea creanței reziduale a băncii formată din diferența dintre soldul creditorului la momentul plății și valoarea imobilului, ceea ce duce la concluzia neconstituționalității art. 5 alin. (2) și art. 10 din lege. De asemenea, pentru aceleași motive este neconstituțional și art. 8 alin. (5) din lege; se mai indică faptul că se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât și al creditorului cesionar, după caz. Se ajunge la pierderea dreptului de creanță avut împotriva împrumutatului/garanților, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligația de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Se mai indică faptul că, prin efectul art. 3 din lege, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanță născut în temeiul contractului de credit. Se mai susține că Legea nr. 77/2016 restrânge dreptul de proprietate privată, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituție să existe.39.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 45 din Constituție, se subliniază că libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea acestora de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să le respecte. Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanții pot stabili un preț al contractului prin negociere în funcție de condițiile de pe piață. Se susține că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituție să existe.40.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 alin. (2) din Constituție, se apreciază că art. 3 și 4 din lege permit hazardul moral al liberării discreționare de datorie de către debitori aflați în situații economico-financiare care nu sunt excepționale. Astfel, se permite modificarea discreționară a prețului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un stimulent pentru ca acesta să nu își execute obligațiile de plată a datoriilor. Se mai indică faptul că legea nu urmărește un scop legitim în sensul că vizează interese pur private, și nu generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părților contractante și alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, și că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului și al debitorului.41.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, se arată că legea, reglementând aspecte referitoare la proprietate, trebuia adoptată ca lege organică, și nu ordinară. Din moment ce legea criticată reglementează derogări de la Codul civil, lege organică, se subliniază că și normele derogatorii trebuiau să fie adoptate ca lege organică.42.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 135 din Constituție, se apreciază că dispozițiile de lege criticate aduc atingere principiilor libertății contractuale, întrucât procedura dării în plată, deși ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opțiunea debitorului, nefiind, astfel, necesar consimțământul creditorului. Mai mult, legea în ansamblul său favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă și riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb.43.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 148 din Constituție, este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE și, în special, art. 43 alin. (1) al acesteia. Se mai arată că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând într-un mod proporțional, adecvat și cu respectarea exigențelor principiului neretroactivității posibilitatea stingerii obligațiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil.44.Judecătoria Suceava, în Dosarul nr. 709D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.45.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 740D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.46.Judecătoria Ploiești – Secția civilă, în Dosarul nr. 758D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.47.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 777D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale cât timp principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.48.Judecătoria Sectorului 4 București, în Dosarul nr. 814D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.49.Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 833D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.50.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 863D/2017, apreciază că dispozițiile criticate nu sunt neconstituționale, în măsura în care acestea sunt aplicate și interpretate din perspectiva Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016.51.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 885D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.52.Judecătoria Suceava, în Dosarul nr. 919D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.53.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 932D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.54.Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 958D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.55.Judecătoria Giurgiu – Secția civilă, în Dosarul nr. 985D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.56.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.001D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.57.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.003D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.58.Judecătoria Brașov, în Dosarul nr. 1.039D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.59.Judecătoria Târgu Mureș, în Dosarul nr. 1.152D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.60.Judecătoria Vaslui, în Dosarul nr. 1.153D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.61.Judecătoria Lugoj, în Dosarul nr. 1.166D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.62.Judecătoria Zărnești, în Dosarul nr. 1.216D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.63.Judecătoria Ploiești, în Dosarul nr. 1.231D/2017, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.64.Judecătoria Iași – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.234D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.65.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.976D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.66.Judecătoria Aleșd, în Dosarul nr. 2.176D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.67.Judecătoria Brașov – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.202D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 este întemeiată.68.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.69.Guvernul, în dosarele nr. 758D/2017, nr. 833D/2017, nr. 863D/2017, nr. 885D/2017, nr. 919D/2017, nr. 932D/2017, nr. 958D/2017, nr. 1.003D/2017, nr. 1.231D/2017, nr. 1.234D/2017 și nr. 2.202D/2017, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, că dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua,art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii, că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi și a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă și că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziții din Legea nr. 77/2016, este neîntemeiată.70.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:71.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.72.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 1,art. 3,art. 4,art. 5,art. 6,art. 7,art. 8,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și ale Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Dispozițiile legale criticate, punctual, au următorul cuprins:– Art. 1:(1)Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor.(2)Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3)Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.(4)Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul «Prima casă», aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului «Prima casă», aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările și completările ulterioare.“;– Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;– Art. 4:(1)Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:a)creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;b)cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;c)creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;d)consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.(2)În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.“;– Art. 5:(1)În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.(2)Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.(3)Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.(4)Cu cel puțin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părțile transmit acestuia informațiile și înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată.(5)Toate costurile notariale și, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.“;– Art. 6:(1)De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari.(2)În situația admiterii definitive a contestației prevăzute la art. 7, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari.(3)Demersurile prevăzute la art. 5 și art. 7-9 pot fi întreprinse și de codebitori, precum și de garanții personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.(4)Acțiunea în regres împotriva debitorului principal va putea fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.“;– Art. 7:(1)În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.(2)Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.(3)Apelul împotriva hotărârii pronunțate în conformitate cu dispozițiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare și se judecă cu celeritate.(4)Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(5)În situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.(6)În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispozițiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informațiilor și a înscrisurilor, cât și în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.“;– Art. 8:(1)În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.(2)Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.(3)Până la soluționarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menține suspendarea oricărei plăți către creditor, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.(4)Acțiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.(5)Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“;– Art. 10:(1)La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2)De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.“;– Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.“73.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) și alin. (5) privind statul de drept, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 privind categoriile de legi, art. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) privind proprietatea, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.74.Examinând excepția de neconstituționalitate, în raport cu evoluția jurisprudențială în materie, Curtea observă că, în prezentele cauze, în ceea ce privește o parte dintre prevederile legale criticate din Legea nr. 77/2016, nu sunt respectate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei[…]“, precum și din prevederile art. 29 alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Astfel, se reține ca element comun situației de fapt din cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat instanța de contencios constituțional în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarea excepției a invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil.75.În aceste condiții, instanța de contencios constituțional urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.76.De asemenea, faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Se reține că, potrivit primei teze a acestui articol, prevederile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare.77.Așa fiind, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.78.În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 3 teza a doua,art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reținut că, în cazul în care instanța judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii, aceste prevederi de lege ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) – în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.79.Totodată, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională. În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“.80.Întrucât, în prezentele cauze, sesizarea Curții Constituționale a fost realizată ulterior publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016 și, având în vedere faptul că, în toate cauzele, contractele de credit au fost încheiate sub imperiul vechiului Cod civil din 1864, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua,art. 4,art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.81.Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, așa încât, atunci când criticile de neconstituționalitate a unei norme juridice privesc un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia interpretativă, este evident că instanța constituțională este competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate (a se vedea și Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).82.Cu privire la dispozițiile art. 11 teza întâi raportat la art. 5 și art. 6 din Legea nr. 77/2016, Curtea constată că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a doua a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 și art. 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate.83.Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat, în acest sens fiind Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, prin care Curtea a reținut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin aceste prevederi din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar.84.Suspendarea plăților aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăților, celelalte obligații ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.85.În acest context, Curtea a reținut că suspendarea antemenționată se aplică atât în situația în care creditorul obligației de plată nu formulează contestație împotriva notificării transmise, cât și în situația în care acesta din urmă formulează o asemenea contestație. Astfel, în lipsa formulării contestației prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, notificarea transmisă creditorului rămâne definitivă, în sensul că ambele părți acceptă faptul că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate, în condițiile intervenirii impreviziunii, părțile având posibilitatea de a negocia pentru a ajunge la un alt acord în termenul prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 77/2016. De abia după expirarea termenului menționat se poate încheia actul de dare în plată. Pe toată perioada de timp care acoperă termenul de contestare, precum și termenul de negociere, executarea plăților derivate din contractul de credit este suspendată. În acest fel, legiuitorul a pus la îndemâna debitorului un instrument juridic, prin intermediul căruia echilibrează poziția economică net inferioară a consumatorului în raport cu profesionistul în condițiile intervenirii impreviziunii. Ar fi fost, de altfel, nefiresc ca, pe această perioadă, contractul să fi continuat să se execute ca atare, mai ales că este una preprocesuală, de negociere între părți, în care sunt cercetate posibilitățile de continuare a executării contractului de credit, prin adaptarea acestuia la noile condiții socioeconomice. În schimb, în ipoteza în care creditorul formulează contestație, notificarea este afectată de o condiție rezolutorie, aceea a admiterii contestației de către instanța judecătorească competentă. Însă, indiferent dacă această condiție se împlinește, pe toată perioada în care curge termenul de formulare a contestației și a judecății, până la soluționarea definitivă a contestației, notificarea are drept efect și suspendarea plăților rezultate din contractul de credit, ca o măsură provizorie și conexă acesteia.86.În acest context, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestația creditorului, debitorul obligației va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Din cele de mai sus, Curtea, având în vedere conținutul normativ al art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că aceste prevederi legale reglementează o intervenție etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs.87.Astfel, Curtea a constatat că, deși creditorul obligației deține, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezentat de creanța care face obiectul contractului de credit, intervenția statului operată prin textele de lege criticate urmărește un scop legitim, respectiv protecția consumatorului prin evitarea punerii acestuia în situația de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit în condițiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864. Așadar, scopul legitim urmărit se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului, iar suspendarea executării plăților este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanța acesteia și finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată și finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvență logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat.88.Așa fiind, Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competență constituțională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) și art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod efectiv interesele patrimoniale ale cetățenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului intervine un aspect care ține de impreviziune. Curtea a constatat că această orientare legislativă a ținut seama de realitățile socioeconomice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum și de particularitățile și specificul circumstanțelor referitoare la iminența începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relația profesionist-consumator, în care acesta din urmă se află într-o situație de inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părți există o neînțelegere, apărută cu privire la existența impreviziunii în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea contract până la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive în cauza care tranșează problema litigioasă dintre părți.89.Cu privire la prevederile art. 11 teza întâi raportat la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49. Cu acel prilej s-a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 are în vedere, ca și în cazul art. 8 alin. (1) din aceeași lege, două etape cu o semnificație deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părți și privește procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părțile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică și trebuie parcursă indiferent că bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuționale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a doua etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenția instanțelor judecătorești la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligațiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul și al evitării, pe cât posibil, a intervenției în cadrul raporturilor contractuale a instanței judecătorești. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voință al părților, fără intervenția instanțelor judecătorești, apelarea la forța de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părțile nu ajung la un consens.90.Prin urmare, a apela direct la instanța judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acțiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanțele judecătorești fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acțiunea debitorului. Acesta a fost și sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, în care Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, pe motiv că însăși acțiunea principală era inadmisibilă. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanție pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării și de abia după aceea să solicite concursul instanțelor judecătorești pentru constatarea stingerii datoriei.91.În privința bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficțiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanției a fost vândut la un preț mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituția de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obținute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum și, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficțiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită în cazul de față ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, și este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părți în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor și creditor riscul supraadăugat. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind, așadar, o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat din cauza unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Așadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează.92.Astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, paragraful 25, instanța judecătorească, fiind independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea instituției impreviziunii în temeiul Legii nr. 77/2016, în configurarea determinată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv în temeiul prevederilor art. 969 și art. 970 din Codul civil din 1864, chiar și în cauzele în care este începută executarea silită, indiferent de stadiul executării silite a bunului ipotecat, respectiv în spețele unde este pusă în discuție o asemenea chestiune, cu consecința stingerii datoriilor rezultate din contractele de credit.93.Curtea a mai reținut că revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanțelor de judecată să interpreteze normele legale și să facă aplicarea acestora în funcție de conținutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanțial sau de drept procesual și dacă sunt de imediată aplicare, precum și cu privire la prioritatea acestora, în funcție de caracterul de normă specială sau de drept comun (a se vedea Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, paragrafele 40 și 42).94.Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție.95.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 115, că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.96.Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 și art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 614 din 5 octombrie 2017, în plus față de ceea ce reiese din motivarea Curții din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuși textul art. 45 din Constituție dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie – în condițiile legii – legiuitorul constituant însuși acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și a liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, că principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor.97.Cu privire la invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reținut că, în cauzele deduse judecății, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 148 nu au incidență în cauză.98.Față de această împrejurare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a legii în ansamblul său, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.99.În ceea ce privește menționarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, față de jurisprudența sa în materie, Curtea reiterează lipsa incidenței acestor dispoziții constituționale.100.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 5 alin. (3),art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi în privința celorlalte dispoziții din Legea nr. 77/2016, precum și a legii în ansamblul său,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3,art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4), precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua și a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank (România) – S.A. în Dosarul nr. 6.331/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de societățile Credit Europe Bank NV, Credit Europe Bank (România) – S.A. și Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. în Dosarul nr. 17.763/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea C.E.C. Bank – S.A. în Dosarul nr. 20.617/281/2016 al Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, de societățile Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. și Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 18.647/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 24.115/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. în Dosarul nr. 7.092/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea CEC Bank – S.A. în Dosarul nr. 31.328/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 18.129/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 5.762/314/2016 al Judecătoriei Suceava, de Societatea Credit Europe Bank (România) – S.A. în Dosarul nr. 12.675/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 9.059/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, de Societatea Improvement Credit Collection – S.R.L. în Dosarul nr. 11.867/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, de Societatea C.E.C. Bank – S.A. în Dosarul nr. 48.038/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, de Societățile Kruk România – S.R.L. și Secapital S.a.R.L. în Dosarul nr. 13.059/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 23.261/197/2016 al Judecătoriei Brașov, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 11.444/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș, de Societatea OTP Faktoring ZRT în Dosarul nr. 4.268/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. în Dosarul nr. 229/252/2017 al Judecătoriei Lugoj, de Societatea CEC Bank – S.A. în Dosarul nr. 2.479/338/2016 al Judecătoriei Zărnești, de Societatea Credit Europe Bank NV în Dosarul nr. 16.348/281/2016 al Judecătoriei Ploiești, de Societatea Secapital S.a.R.L. în dosarele nr. 24.764/245/2016 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și nr. 23.959/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în dosarele nr. 1.013/177/2016 al Judecătoriei Aleșd și nr. 27.288/197/2016 al Judecătoriei Brașov – Secția civilă.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile art. 11 teza întâi, raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Suceava, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Ploiești – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 4 București, Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a civilă, Judecătoriei Brașov, Judecătoriei Vaslui, Judecătoriei Lugoj, Judecătoriei Zărnești, Judecătoriei Iași – Secția civilă și Judecătoriei Aleșd și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x