DECIZIA nr. 764 din 28 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) lit. c) și art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, excepție ridicată de Eugen Lucan și Asociația „Anticorupție“, în Dosarul nr. 812/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.479D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Lidia Marin, pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale, cu delegație la dosar, precum și consilierul juridic Monica Gabriela Rasquin, pentru Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, cu delegație la dosar. Lipsesc autorii excepției și celelalte părți. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Muncii și Justiției Sociale arată că susține punctul de vedere depus la dosar prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că, după înființarea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu mai are calitate procesuală, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017. … 4.Reprezentantul Ministrului Consultării Publice și Dialogului Social solicită, în esență, respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că înșiși autorii excepției au menționat în fața instanței care a sesizat Curtea Constituțională că nu vizează o reală neconstituționalitate a textelor criticate, ci numai faptul că aceste texte le aduc prejudicii. Mai susține că, în momentul de față, excepția de neconstituționalitate nici nu mai prezintă interes, deoarece decizia prim-ministrului, a cărei anulare s-a cerut în fața instanței de judecată, și-a produs efectele. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece criticile formulate sunt doar aprecieri personale, subiective, ale autorilor excepției, fără prezentarea unor argumente juridice, nefiind astfel în prezența unei veritabile excepții de neconstituționalitate. În subsidiar apreciază că excepția este neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Sentința civilă nr. 2.398 din 11 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 812/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) lit. c) și art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, republicată. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Eugen Lucan și de intervenienta Asociația „Anticorupție“, în cadrul soluționării acțiunii în contencios administrativ, formulate de Eugen Lucan, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al Asociației „Angel“, având ca obiect principal anularea Deciziei prim-ministrului nr. 219/2015, prin care a fost desemnat un nou membru al Consiliului Economic și Social, și menținerea Deciziei prim-ministrului nr. 340/2013, prin care reclamantul Eugen Lucan a fost desemnat membru al Consiliului Economic și Social, în calitate de reprezentant al Asociației „Angel“. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 prevăd sintagma „structuri asociative“, cu „o definiție informă, care ascunde un interes public“. În acest sens arată că societatea civilă, atât potrivit tradiției, cât și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, se exprimă prin asociații, fundații și federații. Or, dispozițiile de lege criticate folosesc noțiunea de „structuri asociative“, deși organizațiile societății civile nu pot fi decât asociațiile și fundațiile. Astfel, lipsește cerința de claritate, previzibilitate și proporționalitate, legea folosind o definiție imprecisă, care contravine cadrului legal și care nu este adecvată și echitabilă. … 8.O altă consecință a acestei reglementări injuste este încălcarea principiului general al legalității și a principiului vieții democratice în activitatea instituțiilor publice. Atât sindicatele, cât și Consiliul Economic și Social au un rol, statut și lege proprie de organizare și funcționare. Nu se poate ignora cadrul constituțional și legal pentru a se crea instituții care încalcă rolul Consiliului Economic și Social, de a se asigura dialogul tripartid (care devine bipartid). Se creează o inegalitate evidentă între organizațiile societății civile și sindicate și patronate, societatea civilă fiind „din nou ignorată“. Deși societatea civilă este, de asemenea, lipsită de o definiție legală (ca și democrația, poate fi definită doar funcțional/organizațional, existând numeroase teorii sociale, economice, politice etc. referitoare la aceste concepte), în mod categoric, sintagma „structuri asociative“ este nelegală. Fără a se transforma într-un legislator pozitiv, Curtea poate aprecia dacă reglementarea este proporțională, fiind cea mai adecvată, justă și echitabilă reglementare. … 9.Cu privire la dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, autorii excepției de neconstituționalitate arată că, „deși excede controlului de constituționalitate“, solicită Curții să constate că noul plen al Consiliului Economic și Social nu își poate desfășura activitatea din cauza unui blocaj „fără nicio substanță, legitimitate, antidemocratic al secțiunii patronale“. O asemenea reglementare nu mai există în România, cu privire la nicio instituție reprezentativă, și nici în Uniunea Europeană, fiind antidemocratică, întrucât permite perpetuarea unei situații de reprezentare nelegitimă, cauzată de încetarea mandatului, înfrângând principiul legalității. Reglementarea criticată este lipsită de cerința de claritate, previzibilitate și proporționalitate, întrucât nu se prevede un termen de perpetuare a situației de reprezentare anterioară. Se creează inclusiv consecințe de inegalitate în fața legii, deoarece membrii care sunt nou desemnați nu își pot îndeplini mandatul. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, neexistând argumente de natură a conduce la contrarietatea prevederilor legale criticate cu dispozițiile constituționale invocate. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, din argumentele expuse, rezultă că acestea sunt de fapt doar niște aprecieri personale, subiective, fără a fi argumente juridice care să susțină o contrarietate între normele legale criticate și dispozițiile Constituției.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 11 alin. (2) lit. c) și ale art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu următorul conținut: – Art. 11 alin. (2) lit. c): „Desemnarea membrilor Plenului Consiliului Economic și Social se face după cum urmează: […] c) 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Reprezentanții societății civile vor fi propuși, conform modelului Comitetului Economic și Social European, din următoarele structuri ale societății civile: organizații ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului și copiilor; organizații centre de resurse; organizații din domeniul sănătății și ale persoanelor cu dizabilități; organizații pentru servicii sociale și eradicarea sărăciei; organizații de mediu și probleme legate de mediul rural; asociații academice, profesionale, pentru protecția consumatorului; organizații ale economiei sociale; organizații cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizații ale agricultorilor; organizații ale pensionarilor; organizațiile comunităților locale și alte organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social.“; … – Art. 16 alin. (2): „Până la data constituirii noului plen al Consiliului Economic și Social, plenul anterior își continuă activitatea.“ …  … 16.Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 29 martie 2017, având în prezent următorul conținut: „Desemnarea membrilor Plenului Consiliului Economic și Social se face după cum urmează: […] c) 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social în conformitate cu prevederile art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizațiilor pentru protecția consumatorilor, comunității științifice și academice, organizațiilor de agricultori, organizațiilor de pensionari, organizațiilor comunităților locale, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități și al altor organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social.“ De asemenea, ulterior invocării excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 au fost abrogate prin art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, cu privire la dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c), Curtea observă că, deși nu a mai fost preluată soluția legislativă criticată, și anume sintagma „structuri asociative“, atât aceste dispoziții, cât și cele ale art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, abrogate, își produc în continuare efectele juridice, deoarece acestea erau în vigoare la momentul emiterii Deciziei prim-ministrului nr. 219/2015, decizie a cărei anulare constituie obiectul cauzei de contencios administrativ în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. În concluzie, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c) și art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017. … 17.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, cu referire la art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit legii sale de organizare și funcționare, Consiliul Economic și Social este organismul consultativ al Parlamentului și al Guvernului României, în următoarele domenii de specialitate: politicile economice; politicile financiare și fiscale; relațiile de muncă, protecția socială, politicile salariale și egalitatea de șanse și de tratament; agricultură, dezvoltare rurală, protecția mediului și dezvoltare durabilă; protecția consumatorului și concurență loială; cooperație, profesii liberale și activități independente; drepturi și libertăți cetățenești; politicile în domeniul sănătății; politicile în domeniul educației, tineretului, cercetării, culturii și sportului. Consiliul Economic și Social este o instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ai societății civile. Atribuțiile Consiliului Economic și Social sunt următoarele: avizează proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute de lege, inițiate de Guvern, precum și propunerile legislative ale deputaților și senatorilor, invitând inițiatorii la dezbaterea actelor normative; elaborează, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie inițiativă, analize și studii privind realitățile economice și sociale; semnalează Guvernului sau Parlamentului apariția unor fenomene economice și sociale care impun elaborarea unor noi acte normative. Potrivit art. 11 din Legea nr. 248/2013, în forma actuală, Plenul Consiliului Economic și Social este constituit dintr-un număr de 45 de membri, iar desemnarea acestora se face după cum urmează: 15 membri numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național, constituind partea patronală, 15 membri numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, constituind partea sindicală, și 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizațiilor pentru protecția consumatorilor, comunității științifice și academice, organizațiilor de agricultori, organizațiilor de pensionari, organizațiilor comunităților locale, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități și al altor organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social. Potrivit art. 14 din lege, mandatul de membru al Plenului Consiliului Economic și Social este de 4 ani și poate fi reînnoit. … 19.Cu privire la dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017, autorii excepției susțin, în esență, că sintagma „structuri asociative“ este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece societatea civilă, atât potrivit tradiției, cât și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, se exprimă prin asociații, fundații și federații. Curtea reține că, ulterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2017, noțiunea de „structuri asociative“ din cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 a fost eliminată, textul în forma actuală prevăzând că cei 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societății civile, sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizațiilor pentru protecția consumatorilor, comunității științifice și academice, organizațiilor de agricultori, organizațiilor de pensionari, organizațiilor comunităților locale, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități și al altor organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social. … 20.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale privind dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi SRL și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. … 21.Aplicând aceste considerente la speța de față, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, Plenul Consiliului Economic și Social este compus și din 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Art. 11 alin. (2) lit. c) teza a doua din Legea nr. 248/2013, în forma avută anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017, precizează cu claritate că reprezentanții societății civile vor fi propuși, conform modelului Comitetului Economic și Social European, din următoarele structuri ale societății civile: organizații ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului și copiilor; organizații centre de resurse; organizații din domeniul sănătății și ale persoanelor cu dizabilități; organizații pentru servicii sociale și eradicarea sărăciei; organizații de mediu și probleme legate de mediul rural; asociații academice, profesionale, pentru protecția consumatorului; organizații ale economiei sociale; organizații cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizații ale agricultorilor; organizații ale pensionarilor; organizațiile comunităților locale și alte organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social. Astfel, pentru stabilirea în concret a reprezentanților societății civile, nu este relevantă denumirea/terminologia formală folosită de legiuitor, ci posibilitatea de a identifica/defini organizațiile ce reprezintă societatea civilă, după scopul lor. Având în vedere acestea, Curtea nu poate reține că textul de lege criticat ar fi lipsit de claritate, previzibilitate și proporționalitate și nici că legea ar folosi o definiție imprecisă, care ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cu referire la art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, așa cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate. … 22.Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la existența unei inegalități între organizațiile societății civile și sindicate și patronate, societatea civilă fiind „din nou ignorată“, în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, plenul Consiliului Economic și Social este format din 45 membri, reprezentați în mod egal de partea patronală, de partea sindicală și de partea societății civile. Prin urmare, modalitatea egală de reprezentare este clar prevăzută de lege, nefiind vorba despre un tratament juridic diferit. … 23.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție și a principiului proporționalității, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, de vreme ce nu s-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale. … 24.Referitor la dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, autorii excepției de neconstituționalitate arată că, „deși excede controlului de constituționalitate“, solicită Curții să constate că noul plen al Consiliului Economic și Social nu își poate desfășura activitatea din cauza unui blocaj „fără nicio substanță, legitimitate, antidemocratic al secțiunii patronale“. Or, o asemenea solicitare nu poate fi primită, deoarece nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o critică privind aplicarea legii, a cărei soluționare este de competența instanțelor judecătorești. Cu privire la susținerea potrivit căreia reglementarea criticată este lipsită de cerința de claritate, previzibilitate și proporționalitate, întrucât nu se prevede un termen de perpetuare a situației de reprezentare veche, iar membrii nou desemnați nu își pot îndeplini mandatul, Curtea reține că această critică este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 15 din lege, organizațiile reprezentate vor înainta Consiliului Economic și Social lista membrilor numiți, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor în activitate, ședința de constituire a noului plen se convoacă cu 5 zile înainte de expirarea mandatului membrilor în activitate, iar, dacă noul plen nu s-a constituit până la data expirării mandatului plenului în funcțiune, secretarul general al Consiliului Economic și Social are obligația ca, după verificarea și validarea a cel puțin 24 de membri, câte 8 membri de fiecare parte, să convoace prima ședință a noului plen, într-un termen care nu poate depăși 15 zile calendaristice. … 25.Așadar, Curtea reține că legea stabilește termene clare pentru situația de înnoire a Plenului Consiliului Economic și Social, fără a exista situația de perpetuare a reprezentării vechi, așa cum, în mod greșit, susțin autorii excepției. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Lucan și Asociația „Anticorupție“ în Dosarul nr. 812/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. c) și art. 16 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește