DECIZIA nr. 764 din 22 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.340D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Irinel Burian, avocat din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar note scrise, prin care solicită conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019 la Dosarul nr. 216D/2019, aflat pe rolul Curții Constituționale, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) lit. f) și alin. (3) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, sunt invocate alte dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, și se arată că, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se impune ca aceste dosare să fie conexate. … 4.Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției arată că lasă la aprecierea Curții soluționarea cererii de conexare. … 5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere că dosarele la care se face referire se află în stadii procesuale diferite. … 6.Curtea, deliberând, respinge cererea formulată, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, întrucât cererea vizează conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019, aflat pe ordinea de zi a ședinței de judecată, cu alte dosare, aflate în stadiul de raport, astfel încât, în lipsa identității de stadiu procesual, conexarea acestora este exclusă. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 21 din Constituție. Susține că prevederile de lege criticate referitoare la hotărârile „privind patrimoniul“ sunt neclare, imprecise și creează incertitudine în ceea ce privește întinderea sau delimitarea obiectului hotărârii supuse aprobării cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție, astfel încât pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicații patrimoniale, ar avea nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepție. În susținerea criticilor de neconstituționalitate, invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legilor, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției în principal ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituționalitate vizează probleme de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței judecătorești. În subsidiar, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, normele de lege nu pot prezenta o precizie absolută. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:9.Prin Decizia civilă nr. 5 din 28 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 36.511/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce privește sintagma „privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise și pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicații patrimoniale, are nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepție. În opinia autorului excepției, noțiunea de „hotărâre privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, la ce elemente de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani) și la ce operațiuni privind elementele de patrimoniu (acte de dispoziție, de administrare, de conservare) se referă, este contrară exigențelor de claritate și predictibilitate a legii impuse de reglementarea constituțională, putându-se ajunge ca o excepție să devină regulă, iar regula să devină inaplicabilă. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012. Autorul mai arată că prevederile legale criticate comportă o interpretare mult prea imprecisă, întrucât orice hotărâre a autorităților locale, inclusă în sfera alin. (1) al art. 45 din Legea nr. 215/2001 are implicații de natură patrimonială, evaluabilă în bani, fapt ce ar atrage în mod ipotetic competența de aprobare a majorității calificate de două treimi. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul conformității textelor de lege criticate cu prevederile constituționale invocate. Reține că autorul excepției critică textul de lege sub aspectul sferei de cuprindere a noțiunii de „hotărâre privind patrimoniul“ și că prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Curtea Constituțională a reținut că aspectele invocate au vizat, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei, care interpretează instituția juridică a „patrimoniului“ în funcție de ansamblul normelor de drept material (de drept civil și drept administrativ), fără a fi necesară cuprinderea lor în textul legii speciale și nicio trimitere expresă. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a se reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție.“ … 16.În opinia autorului excepției, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 21 privind accesul liber la justiție. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia susține lipsa de precizie și claritate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înțelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidențierea unei reale contradicții între textul de lege supus controlului de constituționalitate și dispozițiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice. Astfel, Curtea reține că, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepției de neconstituționalitate este problema încadrării sau nu a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 721 din 18 octombrie 2018 privind încetarea activități unor servicii publice de interes local ale municipiului București în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte țin de modalitatea de interpretare și aplicare a legii la situația individualizată a fiecărei spețe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituțional. … 18.Curtea observă că, prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera noțiunii de „hotărâri privind patrimoniul“, folosită de art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „textul de lege pe care instanța de trimitere îl găsește dificil de interpretat [art. 45 alin. (1) și (3) din Legea nr. 215/2001] este în vigoare de mai bine de 18 ani și a fost aplicat atât de autoritățile publice locale, cât și de instanțele de judecată, fără să necesite dificultăți de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară.“ (a se vedea paragraful 73 din Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019). … 19.În aceste condiții, întrucât criticile de neconstituționalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, de competența instanței judecătorești, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește