DECIZIA nr. 764 din 18 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 592 din Codul de procedură penală, raportat la art. 589 alin. (1) din același act normativ, excepție ridicată de George Gătej în Dosarul nr. 19.258/302/2018 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.294D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Susține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii a fost respinsă ca inadmisibilă. Condițiile și cazurile în care se poate dispune soluția anterior menționată sunt expres și limitativ reglementate, fiind de strictă interpretare, astfel că instanța nu a putut analiza pe fond cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii pentru motivele invocate de autorul excepției. Arată că motivul invocat de autorul excepției era prevăzut de Codul de procedură penală din 1968, dar nu a fost preluat în noua reglementare. Așa fiind, apreciază că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 3.019 din 18 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 19.258/302/2018, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 592 din Codul de procedură penală, raportat la art. 589 alin. (1) din același act normativ, excepție ridicată de George Gătej într-o cauză penală referitoare la întreruperea executării pedepsei.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece nu mai prevăd cea de-a treia ipoteză din vechiul Cod de procedură penală referitoare la motive sociofamiliale de întrerupere a executării pedepsei închisorii. Arată că a fost judecat în lipsă și nu a știut că a fost judecat și condamnat, fiind luat prin surprindere atunci când a primit mandatul de executare. Astfel, i-au rămas foarte multe lucruri de rezolvat acasă, precizând că, având doi copii, ar fi trebuit să dispună de proprietăți pentru a le lăsa copiilor bani de întreținere, dar fiindcă nu este liber nu se poate ocupa de aducerea la zi a documentației privind proprietățile, în consecință, nu le poate vinde sau pune gaj. … 6.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile procedurale în vigoare nu mai conțin ipoteza amânării/întreruperii executării pedepsei închisorii pentru cauze sociofamiliale, ipoteză reglementată în art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968 cu referire la art. 455 din același act normativ. Instanța constată că, în vederea realizării scopului procesului penal și pentru a asigura eficiența pedepsei aplicate, este necesară executarea de îndată a unei hotărâri penale definitive, regulă de la care legea prevede uneori excepții de strictă interpretare și aplicare. Instanța apreciază că, indiferent de maniera în care aceste excepții de la imediata executare a hotărârii penale au fost prevăzute de lege de-a lungul timpului, legiuitorul are competența ca, în timp, să modifice anumite instituții ce au legătură cu faza de executare a pedepsei, fără ca prin aceasta să creeze discriminare între persoane sau să aducă atingere vieții private sau de familie a persoanei condamnate și fără să aducă atingere dreptului de proprietate sau dreptului la muncă. Nici omisiunea de a stabili ca ipoteză distinctă a amânării/întreruperii executării pedepsei închisorii situația în care cel mai apropiat penitenciar de domiciliul celui condamnat este supraaglomerat nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor constituționale, soluționarea unei asemenea probleme putând fi realizată de legiuitor pe calea unei instituții distincte. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 592 din Codul de procedură penală, raportat la art. 589 alin. (1) din același act normativ, cu următorul conținut: – Art. 592:(1)Executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 589, la cererea persoanelor arătate la alin. (3) al aceluiași articol, iar în cazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. a), și la cererea administrației penitenciarului.(2)Dispozițiile art. 590 și art. 591 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3)Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare.“; … – Art. 589 alin. (1):(1)Executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi amânată în următoarele cazuri:a)când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana condamnată suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății și dacă instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică. În această situație, executarea pedepsei se amână pentru o durată determinată; … b)când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea.“ …  …  … 11.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție, prin Decizia nr. 146 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iunie 2020. … 13.Cu acel prilej, Curtea a reținut că neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu poate fi dedusă prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așazis conflict de constituționalitate. Curtea a constatat că nu se poate vorbi despre discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale – așadar inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative, astfel cum este în cazul de față -, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor lor interese (a se vedea Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 72 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, sau Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010). Prin urmare, Curtea a observat că nici în cazul de față nu se poate reține existența unei discriminări între persoanele cărora le sunt aplicabile prevederile art. 455 alin. 1 raportat la art. 453 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 și cele care pot solicita întreruperea executării pedepsei cu închisoarea în condițiile reglementate la art. 592 alin. (1) raportat la art. 589 alin. (1) din Codul de procedură penală în vigoare. … 14.De altfel, normele procesual penale sunt de imediată aplicare, în domeniul acestora nefiind incident principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, aspect care va determina, în urma fiecărei operațiuni legislative de modificare, completare sau abrogare, diferențe de regim juridic inerente, care nu implică însă o încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție. … 15.De asemenea, Curtea a reținut că atât amânarea executării pedepsei, cât și întreruperea executării pedepsei reprezintă excepții de la regula executării de îndată și în mod continuu a pedepselor penale privative de libertate. Aceste excepții au ca fundament faptul că persoana condamnată se găsește în situații în care executarea pedepsei cu închisoarea sau detențiunea pe viață ar afecta grav existența acesteia sau a membrilor familiei. … 16.Cu privire la nepreluarea în cuprinsul Codului de procedură penală în vigoare a prevederilor art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968, Curtea a constatat că, atât în expunerea de motive a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cât și în doctrină, s-a reținut că această modificare a soluției legislative analizate a fost determinată de faptul că în practica instanțelor toate cererile întemeiate pe dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968 au fost respinse ca neîntemeiate. Pe de altă parte, sa reținut că un astfel de caz de amânare, dar și de întrerupere a executării pedepsei nu se justifică, în condițiile în care Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal prevede detaliat activitățile care pot fi desfășurate în timpul detenției, inclusiv urmarea unor cursuri în cadrul unor universități, precum și situațiile în care sunt posibile permisiuni și învoiri în cursul executării pedepselor penale privative de libertate. … 17.În acest sens, Curtea a reținut că art. 98 alin. (1) lit. e)-g) din Legea nr. 254/2013 prevede drept recompense permisiunea de ieșire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an, permisiunea de ieșire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an, permisiunea de ieșire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an, iar art. 99 din Legea nr. 254/2013 reglementează permisiunea de a ieși din penitenciar în următoarele situații: prezentarea persoanei condamnate în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate, susținerea unui examen de către persoana condamnată, menținerea relațiilor de familie ale persoanei condamnate, pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate și participarea persoanei condamnate la înhumarea soțului sau soției, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică. Prin urmare, Curtea a constatat că, întrucât reprezintă excepții de la regula executării pedepsei cu închisoarea sau cu detențiunea pe viață, cauzele de întrerupere a executării pedepsei sunt rezultatul aprecierii legiuitorului cu privire la situațiile care, prin natura lor, impun incidența unui asemenea regim juridic. Așa fiind, aceste excepții sunt reglementate potrivit politicii penale a statului, conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, având în vedere necesitatea menținerii unei corecte proporționalități între interesul individual al persoanei condamnate și interesul public privind executarea pedepselor penale, astfel cum acestea au fost dispuse prin hotărârile judecătorești definitive de condamnare. … 18.De asemenea, Curtea a reținut că prin textele criticate nu sunt însă încălcate standardele accesului la justiție și ale dreptului la un proces echitabil, astfel cum acestea sunt integrate etapei executării pedepselor, persoanele aflate în ipoteza invocată de autoarea excepției având la dispoziție mijloacele procedurale specifice etapei procesului penal anterior menționate pentru a-și apăra drepturile și interesele procesuale. … 19.În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 26, 41 și 44, Curtea observă că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci antamează diverse aspecte ale situației sale familiale și ale situației de fapt ce rezultă din cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Gătej în Dosarul nr. 19.258/302/2018 al Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 592 din Codul de procedură penală, raportat la art. 589 alin. (1) din același act normativ, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește