DECIZIA nr. 762 din 23 noiembrie 2017

(la 16-03-2018,
Titlul deciziei a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 762 din 23 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 16 martie 2018
)

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Călin Dumitru Hoblea în Dosarul nr. 238/111/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.426D/2016.(la 16-03-2018,
sintagma: Legea nr. 263/2016 a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 762 din 23 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 16 martie 2018
)
 … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 9 noiembrie 2017, cu participarea reprezentantului autorului excepției, avocat Claudia Calomfirescu, și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 396 din Codul de procedură civilă, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 23 noiembrie 2017, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 15 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 238/111/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Călin Dumitru Hoblea cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 531/LM din 12 iulie 2016, pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 238/111/2016.(la 16-03-2018,
sintagma: Legea nr. 263/2016 a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 762 din 23 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 16 martie 2018
)
 … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, prin care se prevede suspendarea acordării pensiei în cazul în care pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 15 alin. (2), art. 22 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 45, art. 47 și art. 50 din Constituție. Astfel, arată că este discriminat în raport cu alte categorii sociale, cu atât mai mult cu cât dispozițiile criticate instituie o excepție pentru consilierii locali sau consilierii județeni. De asemenea susține că, prin obligația de a restitui sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, i se aduce o atingere gravă integrității fizice și psihice. Totodată, consideră că îi este îngrădit dreptul la muncă și i se anihilează dreptul de a avea un nivel de trai decent. În sfârșit, susține că art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 încalcă în mod evident prevederile constituționale privind protecția persoanelor cu handicap.(la 16-03-2018,
sintagma: Legea nr. 263/2016 a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 762 din 23 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 16 martie 2018
)
 … 5.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dreptul la muncă nu este îngrădit, întrucât beneficiarul pensiei are posibilitatea de a obține venituri din prestarea muncii, cu condiția ca, în perioada respectivă, dreptul la pensie să fie suspendat. De asemenea consideră că este lipsit de rațiune ca o persoană să poată cumula venituri realizate din prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că și-a pierdut capacitatea de muncă.  … 6.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 7.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, Decizia nr. 4 din 16 ianuarie 2014 și Decizia nr. 178 din 19 martie 2015.  … 8.Avocatul Poporului, amintind, de asemenea, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentatului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora:(1)În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: […]e)pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;“. … 

(la 16-03-2018,
sintagma: Legea nr. 263/2016 a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 762 din 23 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 16 martie 2018
)
 … 12.Curtea observă că autorul excepției s-a încadrat în ipoteza art. 6 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 263/2010. Legea nr. 217/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017, a modificat dispozițiile de lege criticate, impunând o nouă concepție legislativă și a îndepărtat soluția legislativă aplicabilă în speță autorului excepției și criticată de acesta pentru neconstituționalitate. Astfel, art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 prevede, în prezent, suspendarea acordării pensiei pensionarului de invaliditate de gradul I sau II doar în situațiile în care acesta realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din aceeași lege. … 13.Deși Curtea are în vedere intervenția acestor modificări de concepție legislativă, urmează să se pronunțe asupra constituționalității textului de lege în redactarea criticată de autorul excepției și aplicabilă cauzei în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate.  … 14.Autorul excepției susține că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 4 alin. (2) referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 34 alin. (1) referitor la dreptul la ocrotirea sănătății, art. 41 alin. (1) privind egalitatea remunerării femeilor cu a bărbaților, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 47 privind nivelul de trai și art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 17 februarie 2014, Curtea a reținut că justificarea suspendării plății pensiei în situația avută în vedere de dispozițiile de lege criticate „ține de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că și-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care persoana își redobândește, parțial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrată în gradul III de invaliditate sau chiar își încetează calitatea de pensionar de invaliditate, după caz. Astfel, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plății pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfășoară activitate, urmând ca, în funcție de rezultatul revizuirii medicale, fie să se dispună încetarea plății acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate. Este lipsit de orice sens și rațiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că și-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă.“ Cu același prilej, Curtea a arătat că „dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plății pensiei de invaliditate este consecința recăpătării capacității de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este condiționată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiționată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă.“ … 16.Analizând critica de neconstituționalitate privind pretinsul caracter discriminatoriu al dispozițiilor de lege criticate, Curtea, prin Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 21, prin Decizia nr. 178 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2015, paragraful 13, dar și prin Decizia nr. 58 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 20 aprilie 2016, paragraful 13, a reținut, în esență, că justificarea instituirii unui tratament juridic diferit pentru consilierii locali sau județeni se regăsește în expunerea de motive a Legii nr. 209/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009, care a introdus această soluție legislativă în cuprinsul art. 94 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, prevăzând că „Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: […] pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau consilier județean.“ Cu acel prilej, legiuitorul a arătat că activitatea desfășurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfășurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestația consilierilor în folosul comunității nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la ședințele de consiliu și comisii de specialitate, care au loc o dată sau de două ori pe lună, însumând câteva ore. De asemenea, o astfel de asimilare ar îngrădi, într-un anumit sens, dreptul de a fi ales, întrucât ar afecta statutul de pensionar, determinat, în general, de condiții obiective, independente de voința persoanei. Astfel, potențialul ales este pus în situația de a opta între calitatea de consilier (reprezentant al comunității) și calitatea de pensionar, fiind influențat în opțiunea sa de repercusiunile pe care trebuie să le suporte. … 17.Referindu-se la aceeași soluție legislativă cuprinsă în legislația anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, Curtea, prin Decizia nr. 176 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 14 mai 2015, paragraful 14, a reținut că „lit. f) a art. 94 alin. (1) a fost introdusă prin Legea nr. 209/2009, după admiterea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că «persoanele alese în funcție de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective». În argumentarea acestei soluții, instanța supremă a reținut că activitatea desfășurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, deoarece activitatea consilierului local nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public. Între consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri. Pe de altă parte, indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.“ … 18.În consecință, Curtea a constatat că pensionarii de invaliditate de gradul II care obțin venituri din activități profesionale și pensionarii de invaliditate de gradul II care exercită funcția de consilier local sau consilier județean nu sunt în situații juridice identice, astfel că tratamentul juridic prevăzut de dispozițiile de lege criticate – sub aspectul cumulului pensiei de invaliditate cu veniturile realizate – este diferit. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Călin Dumitru Hoblea în Dosarul nr. 238/111/2016 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește