DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 17D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin consilier Linda Zenovia Timofan, cu împuternicire depusă la dosar. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate, susținând că punerea la dispoziția formațiunilor politice a listelor electorale suplimentare reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 2 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) al UE, astfel că această prelucrare intră sub incidența de aplicare a actului normativ european RGPD, care permite prelucrarea datelor pentru motive de interes public, cu condiția ca legea să prevadă garanțiile corespunzătoare. Or, dispozițiile de lege criticate nu prevăd garanții necesare și permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal să fie reglementate printrun act administrativ al Biroului Electoral Central, cu încălcarea principiului legalității prevăzut de art. 5 din RGPD, potrivit căruia orice prelucrare de date trebuie să aibă la bază legea, și a dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, în virtutea cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament. … 4.Reprezentantul Ministerului Public susține respingerea criticilor de neconstituționalitate ca neîntemeiate. Arată că prevederile criticate asigură transparența procesului electoral, oferind o imagine clară asupra listelor electorale suplimentare, în scopul înlăturării fraudelor electorale și al garantării drepturilor de a alege și de a fi ales, consacrate de art. 36 și 37 din Constituție. Dispozițiile sunt justificate de satisfacerea unui evident interes public, legea prevăzând suficiente garanții care să asigure protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor care se regăsesc în listele electorale, precum componența Biroului Electoral Central sau standardele impuse cu privire la prelucrarea respectivelor date. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Cu Adresa nr. 260 din 8 ianuarie 2020, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție și al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 40 din 9 ianuarie 2020 și constituie obiectul Dosarului nr. 17D/2020. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului formulează critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 prin raportare la art. 1 alin. (5),art. 26 și art. 73 alin. (3) din Constituție, întrucât permit reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare să primească, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare care conțin datele personale ale alegătorilor. … 7.Pornind de la constatarea că listele electorale conțin date cu caracter personal (art. 33 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, referindu-se la sistemul informatic reprezentat de Registrul electoral din care sunt preluate extrasele listelor, stabilește că în acest registru sunt cuprinse următoarele informații: numele și prenumele, precum și numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui; data nașterii; locul nașterii; codul numeric personal; țara în care își are reședința, dacă este cazul, și adresa de domiciliu; adresa de reședință, în țară, precum și perioada de valabilitate a acesteia; seria și numărul actului de identitate; data emiterii actului de identitate; data expirării actului de identitate), Avocatul Poporului constată că art. 49 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 stabilește obligația primarilor de a pune la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, la cererea și pe cheltuiala acestora, „un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data nașterii și domiciliul, precum și secția de votare la care au fost arondați, pe suport electronic sau hârtie“. … 8.Punerea la dispoziția formațiunilor politice a listelor electorale suplimentare reprezintă, în opinia Avocatului Poporului, o prelucrare de date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 2 din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) al UE, prin urmare, această prelucrare intră sub incidența de aplicare a actului normativ european. Autorul excepției arată că, deși este de referință că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public exceptează datele cu caracter personal de la exercitarea și valorificarea dreptului de acces la informațiile de interes public, „legile privind alegerile diferitelor foruri superioare din România stabilesc clar dreptul formațiunilor politice de a pretinde de la primari extrase după listele electorale din Registrul electoral“. Mai mult, în condițiile în care unul dintre principiile de bază ale protecției datelor cu caracter personal îl constituie principiul legalității (art. 5 din RGPD), conform căruia orice prelucrare de date trebuie să aibă la bază legea, iar potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sistemul electoral se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 dă dreptul reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare de a primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, act administrativ infralegal. … 9.Avocatul Poporului observă că RGPD permite prelucrarea unor astfel de date din motive de interes public, cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare, în special în cazul în care, în cadrul activităților electorale, funcționarea sistemului democratic necesită ca partidele politice să colecteze date cu caracter personal privind opiniile politice ale persoanelor. Din interpretarea art. 86 și a art. 6 alin. (1) lit. e) din RGPD („prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul“), precum și a art. 2 lit. f) și a art. 6 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), în coroborare cu art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, rezultă că formațiunile politice pot solicita copii după listele electorale suplimentare, cu condiția de a justifica și de a respecta prevederile RGPD și ale legii naționale de punere în aplicare, în special justificând îndeplinirea unei sarcini de interes public și punând în practică garanții corespunzătoare de asigurare a confidențialității și securității, dar și a stocării limitate a datelor cu caracter personal. Așa fiind, nu este exclusă „posibilitatea formațiunilor politice de a solicita sau de a primi copii ale listelor electorale suplimentare, însă aceasta trebuie realizată în condiții de legalitate, astfel cum rezultă din prevederile legale precitate, în caz contrar existând riscul unei divulgări/prelucrări de date cu caracter personal fără a avea garanții specifice și cu nesocotirea standardelor din RGPD, încălcându-se astfel art. 26 din Constituție. Asemenea standarde pretind ca atât persoanele vizate (cele din listele electorale suplimentare), cât și operatorii de date (în cazul de față în special formațiunile politice) să cunoască cu claritate temeiul legal care stă la baza prelucrării de date cu caracter personal“. … 10.Or, în opinia Avocatului Poporului, dispozițiile de lege criticate permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal, și anume interesul legitim, modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare prin măsuri adecvate de protecție (stocarea limitată a fotocopiilor, stocarea datelor pe echipamente securizate, realizarea fotocopiilor cu echipamente securizate), informarea persoanei vizate privind această prelucrare sau modul în care este asigurată transparența de către operator, să fie reglementate printr-un act administrativ. În contextul astfel configurat, delegarea atribuției de a stabili aceste aspecte Biroului Electoral Central, prin emiterea unor decizii administrative ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Soluția legislativă prevăzută de art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 contravine normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele cu caracter normativ se emit numai pe baza și în executarea legii și trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. … 11.Avocatul Poporului apreciază că decizia Biroului Electoral Central extinde cadrul legal de aplicare a Legii nr. 370/2004, de la primirea de către reprezentanții formațiunilor politice a unor copii ale listelor suplimentare la acordarea dreptului de a realiza ei înșiși aceste copii. Acest aspect este relevant, dat fiind că, din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, acestea sunt operațiuni distincte de prelucrare ce trebuie să întrunească anumite condiții de securitate și confidențialitate. Operațiunea de transmitere este în sarcina operatorului care deține listele și trebuie să se asigure că aceste informații sunt preluate prin mijloace sigure. Or, în calitate de autoritate administrativă cu competență generală în materia pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă este operatorul de date cu caracter personal care este responsabil de prelucrarea în condiții legale a datelor cu caracter personal ale alegătorilor, împreună cu Biroul Electoral Central. Conform prevederilor legale, Autoritatea Electorală Permanentă nu are voie să transfere datele alegătorilor pentru realizarea unor interese private ale partidelor politice. Mai mult, dacă ar fi să transfere aceste date, în baza principiului responsabilității operatorului prevăzut de RGPD, Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a verifica îndeplinirea următoarelor obligații de către partidele politice solicitante ale listelor: să evalueze interesul legitim exprimat prin cerere de formațiunile politice, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiză scrisă, detaliată, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate, prin detalierea ingerințelor preconizate în viața privată a acestora; să verifice că au capacitatea să asigure, prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate, respectarea, în special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum și asigurarea securității și confidențialității prelucrărilor de date cu caracter personal; să verifice că au numit un responsabil cu protecția datelor; să solicite termenul de stocare a datelor preconizat pentru atingerea scopului, nu mai mult de 6 luni; să se asigure că a existat și există o instruire periodică cu privire la obligațiile ce le revin persoanelor care au acces la aceste date. … 12.Avocatul Poporului susține că „în niciun caz nu vor putea fi îndeplinite aceste condiții în situația în care reprezentanții formațiunilor politice vor poza listele conținând datele alegătorilor cu telefoanele personale cu privire la care nu există nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor. În plus, alegătorii ar trebui informați cu privire la această prelucrare, ca ea să poată fi efectuată, pentru a-și putea exercita drepturile prevăzute de lege, de a solicita cel puțin ștergerea datelor“. … 13.În concluzie, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că actualul cadru legal în materie nu reglementează garanțiile privind asigurarea securității și confidențialității datelor transmise către formațiunile politice, dispozițiile legal criticate generând riscuri la adresa cetățenilor și a persoanelor vizate. Dispozițiile legale criticate nu reglementează procedura privind securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal, ci deleagă reglementarea acestor aspecte Biroului Electoral Central, care este abilitat să adopte acte normative de rang infralegal, ajungându-se așadar la situația ca unele aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal să fie reglementate printr-un act administrativ, care să conțină elemente dincolo de limitele cadrului legal sau chiar să adauge la lege. … 14.Pentru toate argumentele expuse, Avocatul Poporului solicită Curții Constituționale admiterea prezentei excepții de neconstituționalitate și constatarea că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 sunt contrare art. 1 alin. (5),art. 26 și art. 73 alin. (3) din Constituție. … 15.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul a transmis punctul său de vedere, prin Adresa nr. 5/248/2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.373 din 12 mai 2020. Guvernul clarifică, mai întâi, noțiunea de „liste electorale suplimentare“, arătând că acestea sunt întocmite pentru a evidenția prezența la vot a alegătorilor ce nu sunt arondați la secția de votare unde votează (aceștia nefiind înscriși în listele electorale permanente ale secției de votare unde s-au prezentat în vederea exercitării dreptului de vot, ci în listele electorale permanente ale altei secții de votare), în mod direct de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare (cu excepția listelor electorale suplimentare utilizate în străinătate la alegerile prezidențiale), prin colectarea datelor înscrise în actele de identitate ale alegătorilor care se prezintă la vot și înscrierea lor olografă în formularul tipizat de hârtie intitulat lista electorală suplimentară. … 17.Referitor la deciziile emise de Biroul Electoral Central în aplicarea dispozițiilor criticate, Guvernul invocă Decizia nr. 84/D din 4 noiembrie 2019 privind aplicarea prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019, prin care Biroul Electoral Central a stabilit că eliberarea copiilor listelor electorale suplimentare se realizează exclusiv în condițiile prevăzute prin decizia menționată. Decizia a fost elaborată în acord cu exigențele pe care le impune RGPD, precum și cu respectarea prevederilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a RGPD, luându-se în considerare și punctul de vedere al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În plus, Biroul Electoral Central a ținut cont de dreptul formațiunilor politice de a avea acces la astfel de date, în calitatea lor de operatori de date cu caracter personal, calitate recunoscută ca atare prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 190/2018. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) lit. c) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019, este necesară justificarea interesului legitim urmărit de formațiunea politică prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare, iar această cerință trebuie privită în acord cu considerentul din paragraful 47 din preambulul RGPD. Justificarea unui interes legitim trebuie să se facă de către titularul cererii (formațiunea politică) în concret, în legătură cu fiecare solicitare de eliberare a unor astfel de copii de liste suplimentare. În ceea ce privește responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal, potrivit art. 4 alin. (2) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019, aceasta aparține formațiunii politice, deoarece formațiunea politică este operator de date cu caracter personal, iar nu reprezentantul formațiunii în biroul electoral al secției de votare. Această prelucrare nu se poate realiza decât cu respectarea strictă a garanțiilor referitoare la informarea persoanei vizate, la garantarea transparenței, așa cum rezultă din art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/2018. Decizia Biroului Electoral Central nr. 84/D din 4 noiembrie 2019 face trimitere expresă, în conținutul art. 4, la necesitatea respectării de către formațiunile politice a dispozițiilor RGPD și a prevederilor Legii nr. 190/2018, precum și la faptul că formațiunilor politice le revine întreaga responsabilitate pentru adoptarea tuturor măsurilor adecvate ca utilizarea listelor electorale suplimentare să se realizeze doar în scopul satisfacerii intereselor legitime ale acestora legate de procesul electoral. Referitor la stocarea datelor cu caracter personal înscrise în listele electorale suplimentare, dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. e) din Decizia Biroului Electoral Central stabilesc că termenul de stocare nu poate fi mai mare de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. … 18.În ceea ce privește susținerile potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă este operatorul de date cu caracter personal în cadrul operațiunii de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzută de art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019, Guvernul apreciază că acestea „sunt, în mod vădit, contrare realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât operațiunea de întocmire a listelor electorale suplimentare nu este de resortul Autorității Electorale Permanente sau al Biroului Electoral Central, ci de competența exclusivă a birourilor electorale ale secțiilor de votare“. Susținerile conform cărora „Autoritatea Electorală Permanentă trebuia să verifice îndeplinirea obligațiilor de către formațiunile politice solicitante ale listelor sau că primirea de către partidele politice a datelor înscrise în listele electorale suplimentare s-ar subsuma realizării, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, a unor interese private ale partidelor politice urmăresc cel mult să acrediteze ideea nelegalității actului administrativ emis de Biroul Electoral Central (un organism distinct de Autoritatea Electorală Permanentă) sau a nelegalității conduitei birourilor electorale ale secțiilor de votare (alte organisme distincte de Autoritatea Electorală Permanentă)“. Or, aceste susțineri „puteau și trebuiau să fie valorificate în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ, nu în cadrul controlului de constituționalitate“. … 19.În ceea ce privește așa-zisa omisiune a legiuitorului de a reglementa garanțiile în vederea asigurării securității și confidențialității datelor transmise către formațiunile politice, precum și nerespectarea Regulamentului general privind protecția datelor, Guvernul apreciază că sunt relevante considerentele reținute la paragrafele 50-52 ale Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 5 iunie 2019, care, în esență, au stabilit că „regulamentul menționat nu constituie un standard de rang constituțional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituționalitate, ca normă interpusă“. În același context, arată că stabilirea de către Biroul Electoral Central a modalităților practice prin care reprezentanții formațiunilor politice primesc copii ale listelor electorale suplimentare reprezintă, în sine, o garanție a prelucrării datelor cu caracter personal; aceasta nu poate fi asimilată unei încălcări a principiului legalității în domeniul protecției datelor cu caracter personal, întrucât nu orice detaliu procedural al unei operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal trebuie să fie cuprins în lege. Mai mult, susține că participarea judecătorilor la procesul electoral, în principal prin desemnarea lor în Biroul Electoral Central, reprezintă o garanție privind desfășurarea corectă a întregului proces electoral, sens în care a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004. Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 103 din 28 februarie 2013, Biroul Electoral Central asigură, prin componența sa, un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale și respectă principiile echilibrului, imparțialității și transparenței decizionale. … 20.În legătură cu criticile formulate privind încălcarea art. 73 alin. (3) din Constituție, Guvernul invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 și nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008, în care Curtea a statuat că, „potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, astfel că asupra Legii nr. 35/2008, lege organică ce reprezintă sediul materiei în domeniul exercitării drepturilor electorale, se poate reglementa și pe calea ordonanței de urgență, de vreme ce, așa cum s-a arătat, nu sunt afectate drepturile electorale“. Or, actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta sau a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale, nu vizează încălcarea condițiilor de adoptare a ordonanțelor de urgență, așa cum acestea rezultă din textul constituțional și din jurisprudența Curții Constituționale. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 12 septembrie 2019, dispoziții care au următorul conținut: „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.“ … 24.Autorul sesizării susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 26 și ale art. 73 alin. (3) lit. a). … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, în motivarea căreia se susține că actualul cadru legal nu reglementează garanțiile privind asigurarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal transmise către formațiunile politice prin intermediul copiilor listelor electorale suplimentare, ci deleagă reglementarea aspectelor esențiale privind procedura de accesare, prelucrare și stocare a acestor date Biroului Electoral Central, care este abilitat să adopte acte normative de rang infralegal, cu încălcarea prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (5),art. 26 și art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, Curtea reține că „datele cu caracter personal fac parte din sfera atributelor definitorii ale fiecărui individ, astfel că atingerile aduse securității acestora pot vulnerabiliza statutul social al persoanelor fizice vizate, cu consecința nesocotirii dreptului consacrat prin art. 26 din Constituție, putând ajunge, în funcție de gravitatea acestora, să pună în pericol și alte valori fundamentale, precum integritatea fizică sau psihică a persoanei“ (Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 19 iulie 2019, paragraful 49). … 26.În ceea ce privește cadrul normativ în materia protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, Curtea reține că, începând cu data de 25 mai 2018, la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, se aplică Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, numit Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Pornind de la premisa că „Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene («carta») și articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevăd dreptul oricărei persoane la protecția datelor cu caracter personal care o privesc“ (paragraful 1 din preambul), RGPD stabilește normele referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuată total sau parțial prin mijloace automatizate, precum și prelucrarea prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidență a datelor, precum și normele referitoare la libera circulație a datelor cu caracter personal. … 27.Cadrul instituțional necesar aplicării în România a RGPD îl reprezintă Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Art. V din Legea nr. 129/2018 prevede că la data de 25 mai 2018 se abrogă Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, toate trimiterile din actele normative către această lege interpretându-se ca trimiteri la RGPD și la legislația de punere în aplicare a acestuia. De asemenea, Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 26 iulie 2018, stabilește măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național a RGPD. … 28.Cu privire la RGPD, prin Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, paragrafele 50 și 51, Curtea a statuat că „acesta a fost adoptat în scopul asigurării unui cadru legal unitar la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene prin care să fie reglementat un mecanism eficient de protejare a datelor cu caracter personal, dând expresie dreptului recunoscut fiecărei persoane, prin prevederile art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la ocrotirea acestor date. Concomitent, valoarea de rang constituțional protejată este cea consacrată în art. 26 din Legea fundamentală, respectiv dreptul la viață intimă, acesta având prevalență din perspectivă constituțională. Având forță obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene și fiind, prin natura sa, un act european cu aplicabilitate directă, regulamentul (…) face parte integrantă din legislația națională, impunând reguli obligatorii cărora toți operatorii naționali de date cu caracter personal trebuie să li se supună, indiferent de actul normativ național în care sunt reglementate activitatea, competențele și atribuțiile acestora și indiferent de domeniul de aplicare al acestuia“. … 29.Stabilind că RGPD nu constituie un standard de rang constituțional prin prisma căruia să se exercite controlul de constituționalitate, ca normă interpusă art. 148 alin. (2) din Constituție, în Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, paragraful 52, Curtea a reținut însă că prevederile actelor normative naționale „vor fi interpretate și aplicate în lumina dispozițiilor obligatorii ale Regulamentului (UE) 2016/679, cărora toți operatorii de date cu caracter personal trebuie să li se supună. Acestea detaliază și explicitează condițiile în care se efectuează operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal și exigențele pe care operatorii trebuie să le îndeplinească pentru ca gestionarea datelor de acest tip să se realizeze în siguranță. Relevante, în acest sens, sunt, de exemplu, prevederile art. 25 și 32 din Regulament, care impun implementarea, la nivelul operatorilor, de măsuri tehnice și organizatorice adecvate, destinate protecției datelor și asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscurilor potențiale“. Acesta este motivul pentru care Curtea a statuat că „lipsa unor garanții prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2018 (actul normativ supus controlului de constituționalitate, n.n.) nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuție“. … 30.Aplicând în cauza de față cele statuate cu caracter de principiu în decizia menționată, Curtea constată că reglementarea posibilității reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare de a primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, instituită prin dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019, nu se poate realiza decât cu respectarea prescripțiilor Regulamentului (UE) 2016/679, precum și ale Legii nr. 129/2018 și ale Legii nr. 190/2018, care oferă garanții suficiente cu privire la protecția datelor cu caracter personal, concretizate, în special, în obligațiile care revin, potrivit regulamentului citat, autorităților publice care au calitatea de operatori de date cu caracter personal. De aceea, lipsa unor garanții prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2019 nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale persoanelor înscrise în listele electorale suplimentare puse la dispoziția reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare, toate acestea fiind expres prevăzute de cadrul normativ cu care actul supus controlului de constituționalitate se completează. Prin urmare, critica potrivit căreia ordonanța de urgență omite să reglementeze garanții menite să asigure securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal este neîntemeiată, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 fiind în acord cu prevederile art. 1 alin. (5), care consacră principiul legalității, și ale art. 26 din Constituție, care prevăd obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată a cetățenilor. … 31.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia delegarea reglementării aspectelor esențiale privind procedura de accesare, prelucrare și stocare a acestor date de către Biroul Electoral Central poate conduce la adoptarea unor acte normative infralegale care suplinesc cadrul normativ legal, Curtea reține că aceasta este, de asemenea, neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, „Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa, precum și pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri, se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet“, iar potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, „(…) Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. (…)“. Așadar, legile electorale în vigoare prevăd competența Biroului Electoral Central de a adopta decizii, acte normative administrative, date în aplicarea legilor în baza cărora sunt emise, deci pentru a asigura executarea și aplicarea unitară a acestora. Așa cum sa arătat mai sus, nu ne aflăm în situația unui vid legislativ, rezultat al unei omisiuni de reglementare a legiuitorului primar, ordinar sau delegat, care să fie complinit prin intervenția unei autorități publice (Biroul Electoral Central). Dimpotrivă, condițiile stabilite prin deciziile Biroului Electoral Central cu privire la modul în care reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare își pot exercita dreptul de a primi copii ale listelor electorale suplimentare nu pot fi altele decât cele stabilite de cadrul normativ în vigoare, respectiv Legea nr. 370/2004, Legea nr. 208/2015, astfel cum sunt acestea modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019, cadru normativ care se completează, în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, cu Regulamentul (UE) 2016/679, Legea nr. 129/2018 și Legea nr. 190/2018. Sub acest aspect, soluția legislativă prevăzută de art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 respectă dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, întrucât Legea fundamentală, stabilind în art. 115 alin. (4)-(6) regimul constituțional al ordonanțelor de urgență ale Guvernului, nu se referă la interdicția reglementării prin aceste acte normative în domeniile rezervate legilor organice. De asemenea, norma criticată este în acord și cu normele de tehnică legislativă, care stabilesc că „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă“ [art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010], deciziile Biroului Electoral Central limitându-se strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. … 32.În emiterea deciziilor sale, Biroul Electoral Central trebuie să țină cont de dreptul formațiunilor politice de a avea acces la astfel de date, în calitatea lor de operatori de date cu acest caracter, calitate recunoscută de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 190/2018, în temeiul cărora „îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public include acele activități ale partidelor politice sau ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale organizațiilor neguvernamentale, care servesc realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituțional sau de dreptul internațional public ori funcționării sistemului democratic, incluzând încurajarea participării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și a pregătirii politicilor publice, respectiv promovarea principiilor și valorilor democrației“. Pentru a beneficia de acest drept, este necesar ca formațiunea politică ce solicită copiile listelor electorale suplimentare să prezinte datele sale de contact, ale reprezentantului legal și ale responsabilului pentru protecția datelor, să justifice interesul legitim urmărit prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare (paragraful 47 din preambulul RGPD, conform căruia: „(…) Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză (…)“), să prezinte modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare și să declare termenul de stocare a datelor personale înscrise în listele electorale suplimentare, care nu poate fi mai mare de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În ceea ce privește responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal, aceasta aparține formațiunii politice, în calitate de operator de date cu acest caracter, care este ținută să respecte întocmai dispozițiile RGPD și ale Legii nr. 190/2018, acesteia revenindu-i întreaga responsabilitate pentru adoptarea măsurilor adecvate ca utilizarea listelor electorale suplimentare să se realizeze doar în scopul satisfacerii intereselor legitime legate de procesul electoral. Această prelucrare nu se poate realiza decât cu respectarea strictă a art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/2018, care prevede că prelucrarea datelor cu caracter personal și special este permisă partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, organizațiilor neguvernamentale, în vederea realizării obiectivelor acestora, fără consimțământul expres al persoanei vizate, dar cu condiția să se prevadă garanțiile corespunzătoare referitoare la informarea persoanei vizate despre prelucrarea datelor cu caracter personal, garantarea transparenței informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate, precum și garantarea dreptului de rectificare și ștergere. … 33.De asemenea, Curtea constată că, prin componența sa (5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și reprezentanți ai formațiunilor politice), Biroul Electoral Central deține „un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale și respectă principiile echilibrului, imparțialității și al transparenței decizionale. Totodată, modul de organizare și componența birourilor electorale, inclusiv a Biroului Electoral Central, pot constitui obiectul contestațiilor depuse de orice persoană interesată (…). Nu în ultimul rând, Curtea arată că actele emise de Biroul Electoral Central sunt supuse controlului judecătoresc (…)“ (Decizia nr. 103 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 3 iunie 2013). … 34.În fine, având în vedere reglementările legale în vigoare, susținerile Avocatului Poporului conform cărora „în situația în care reprezentanții formațiunilor politice vor poza listele conținând datele alegătorilor cu telefoanele personale cu privire la care nu există nicio garanție a asigurării securității și confidențialității datelor“ apar ca fiind critici ale situației de fapt, generate de modul în care reprezentanții partidelor politice aplică în concret prevederile legale și deciziile Biroului Electoral Central, iar nu probleme de constituționalitate a dispoziției legale în baza căreia reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi copii ale listelor electorale suplimentare. Competența de soluționare a unor atari critici aparține autorităților implicate în procesul electoral și instanțelor judecătorești, iar nu Curții Constituționale, care nu are abilitarea de a se pronunța asupra modului în care sunt aplicate dispozițiile legale în materie. … 35.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Avocatului Poporului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef delegat,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește