DECIZIA nr. 761 din 22 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , excepție ridicată de Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca și Societatea Mokoryte – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.298/1.285/2013/a16 al Tribunalului Specializat Cluj și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 525D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca, domnul avocat Florin Bulieris, din Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca a depus la dosar un memoriu, în susținerea excepției de neconstituționalitate invocate, prin care solicită reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 267 din 24 aprilie 2018, și, în consecință, admiterea excepției. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens se susține, în esență, că situația existenței unui concurs între un privilegiu special imobiliar și o ipotecă legală a făcut obiectul mai multor analize doctrinare, dintre care s-au concurat trei opinii, însă numai una dintre ele este valorificată în Decizia Curții Constituționale nr. 267 din 24 aprilie 2018, ca premisă a analizei excepției de neconstituționalitate. Or, se arată că, în condițiile inexistenței unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în soluționarea fie a unui recurs în interesul legii, fie în dezlegarea unei chestiuni de drept, printr-o hotărâre prealabilă, obligatorie pentru instanțele de judecată, rezultă că acestea sunt libere să adopte oricare dintre opiniile exprimate în doctrină, iar Curtea Constituțională trebuie să aibă în vedere toate aceste opinii și să nu excludă posibilitatea instanțelor care judecă fondul cauzei să își fundamenteze soluția pe oricare dintre aceste opinii, care analizează situația lipsei unui termen pentru exercițiul prerogativelor de conservare a privilegiului special imobiliar. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 267 din 24 aprilie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea civilă nr. 1.947 din 6 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.298/1.285/2013/a16, Tribunalul Specializat Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Excepția a fost ridicată de Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca și Societatea Mokoryte – S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva raportului asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe și a planurilor de distribuire între creditori întocmite în cauză de către lichidatorul judiciar, în cadrul unei proceduri de insolvență. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate invocate de Societatea Mokoryte – S.R.L. din Cluj-Napoca se susține că prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 sunt neconstituționale deoarece, prin această convertire de plin drept a privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale, se realizează o restrângere a dreptului real accesoriu – privilegiul special imobiliar născut sub imperiul Codului civil de la 1864, iar această restrângere nu respectă condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile art. 53 din Constituție. În acest sens se arată că această convertire conduce la pierderea rangului de preferință, înlăturând tocmai efectul esențial al privilegiilor speciale imobiliare, un efect câștigat în același timp cu nașterea ope legis a acestui drept real accesoriu, de care beneficiarii lui așteaptă în mod legitim să se prevaleze. … 7.Se mai arată că această convertire încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, dat fiind faptul că transpune efectul retroactiv al legii noi asupra privilegiilor speciale imobiliare născute sub imperiul Codului civil din 1864, iar prin aceasta este afectată însăși substanța dreptului născut anterior. Pentru aceleași motive se susține și încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție, precum și a prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 8.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 se susține că, potrivit prevederilor legale cuprinse în art. 155 alin. (1), conținutul privilegiilor va fi guvernat de legea în vigoare la data nașterii lui, însă textul de lege criticat aduce modificări tocmai conținutului privilegiilor. Astfel, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, data îndeplinirii formalităților de publicitate nu trebuia să aibă vreun impact asupra rangului privilegiilor, care trebuia să fie același, indiferent de momentul înscrierii în cartea funciară, câtă vreme privilegiul este născut sub imperiul vechii reglementări. Prin urmare, se susține că, în temeiul textului de lege criticat, titularul privilegiului special imobiliar legal dobândit nu mai poate beneficia de preferința dreptului, în raport cu alți creditori, motivat de faptul că data înscrierii în cartea funciară determină o convertire a rangului, aspecte ce contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) și ale art. 53 din Constituție. … 9.De asemenea, în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că această convertire a privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale aduce atingere privilegiului legal imobiliar, ca drept real accesoriu dreptului de proprietate, ce beneficiază de protecția constituțională și convențională a proprietății private și constituie o restrângere a acestor drepturi reale accesorii născute în temeiul Codului civil din 1864, restrângere care nu respectă condițiile cumulative prevăzute de art. 53 din Constituție. … 10.Se mai arată că, în temeiul art. 1.722 din Codul civil din 1864, beneficiarul unui privilegiu legal imobiliar avea, în virtutea dreptului dobândit ope legis, așteptarea legitimă de a-și valorifica creanța înaintea altor creditori. Or, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, criticate în prezenta cauză, convertirea privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale echivalează cu o deposedare de ordine de preferință, în condițiile în care „rangul privilegiilor convertite este unul ordinar, dat de data înscrierii în cartea funciară, iar nu de data nașterii dreptului.“ Astfel, beneficiarul unui privilegiu imobiliar poate pierde ordinea de preferință în fața unui creditor ipotecar, al cărui drept s-a născut și a fost înscris în cartea funciară în temeiul noului Cod civil, dar anterior înscrierii ipotecii legale convertite.  … 11.Se mai arată că, potrivit textului de lege criticat, data transformării privilegiilor deja înscrise în cartea funciară, până la intrarea în vigoare a Codului civil, este 1 octombrie 2012, respectiv la un an de la data intrării în vigoare a Codului civil. Astfel, dacă până la această dată beneficiarul privilegiului ar fi intrat în concurs cu alți creditori, el s-ar fi putut prevala de dreptul său de preferință, însă după această dată nu va mai beneficia de cauza de preferință dată de calitatea creanței sale, respectiv aceea de privilegiu special imobiliar, iar nu de ipotecă legală. Se mai susține că, deși în doctrină se arată că privilegiile speciale imobiliare sunt în fond ipoteci privilegiate, acest lucru nu justifică restrângerea conținutului unui drept real de garanție, în temeiul dispozițiilor tranzitorii criticate. În acest mod se aduce atingere însăși substanței drepturilor dobândite în temeiul art. 1.737 din Codul civil din 1864, fără a fi întrunite condițiile restrictive reglementate prin art. 53 din Constituție, respectiv fără ca măsura să fie necesară și proporțională. … 12.În acest sens se mai arată că drepturile reale accesorii, astfel cum sunt privilegiile imobiliare, nu sunt drepturi absolute, însă limitarea acestora poate fi admisă numai în măsura în care legiuitorul a urmărit un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Or, scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este nici clar, nici determinat, ci, dimpotrivă, creează un dezechilibru între interesele creditorilor aflați în concurs. De asemenea nu sunt acordate garanții suficiente pentru conservarea drepturilor câștigate ca urmare a nașterii privilegiului imobiliar în temeiul Codului civil din 1864, care impunea un alt regim juridic decât cel actual, aferent ipotecilor legale imobiliare.  … 13.În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 se arată că, deși potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ, conținutul privilegiilor va fi guvernat de legea în vigoare la data nașterii lui, totuși, textul de lege criticat modifică un aspect legat de însuși conținutul acestui drept real imobiliar. Astfel, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, efectuarea sau nu a formalităților de publicitate nu ar fi trebuit să aibă relevanță în păstrarea rangului de prioritate, dobândit conform legii în vigoare la momentul nașterii dreptului. Cu alte cuvinte, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, indiferent de momentul înscrierii în cartea funciară și de faptul că lipsa înscrierii este imputabilă sau nu titularului privilegiului, câtă vreme privilegiul este născut sub imperiul vechii reglementări, rangul de prioritate dobândit trebuia să rămână același, iar nu să fie transformat, în raport cu data înscrierii în registrele de publicitate. … 14.Se mai arată că în acest mod sunt încălcate și principiul constituțional al neretroactivității legii civile, precum și prevederile art. 53 din Constituție. … 15.Tribunalul Specializat Cluj apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că, în raport cu prevederile art. 1.722, art. 1.738, art. 1.742 și art. 1.745 din Codul civil din 1864, în ceea ce privește opozabilitatea privilegiului sau, actualmente, a ipotecii legale, nu există diferențe care să susțină ipoteza unei restrângeri a dreptului. Se mai apreciază că, prin modalitatea de reglementare aleasă de legiuitor, s-a realizat o raționalizare a garanțiilor recunoscute de lege, iar nicidecum o restrângere a acestora. Textele de lege criticate fixează modalitatea de adaptare a vechilor privilegii la cerințele noului Cod civil, fără a cuprinde o restrângere a conținutului acestora, mai ales dacă se are în vedere dispoziția cuprinsă în art. 155 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, potrivit căreia „constituirea, conținutul și opozabilitatea privilegiului sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare, la data când s-au născut“. Mai mult, se apreciază că, dată fiind situația concretă a autoarelor excepției de neconstituționalitate, al căror privilegiu nu a fost notat în cartea funciară și nu este notat nici la data ridicării excepției, nu se poate reține o eventuală restrângere, privilegiul acestora nefiind opozabil, la acest moment, celuilalt creditor ipotecar. Se mai apreciază că, dacă s-ar accepta o eventuală restrângere a garanției reale accesorii, aceasta ar fi în concordanță cu dispozițiile art. 53 din Constituție, norma criticată stabilind un termen rezonabil pentru creditorul privilegiat de a-și executa garanția, iar, pe de altă parte, reglementarea unitară a sistemului de garanții corespunde unui interes public, legitim. … 16.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție se apreciază că textele de lege criticate nu aduc atingere drepturilor decurgând din privilegiile anterioare, creditorii păstrându-și nealterate garanțiile existente, într-o altă formulă juridică, impusă de noul sistem de garanții instituite de noul Cod civil. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, potrivit cărora:– Art. 78 alin. (2): „(2) Privilegiile speciale imobiliare, înscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărți funciare până la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, în condițiile prevăzute la alin. (1), se convertesc de plin drept în ipoteci legale după expirarea unui termen de un an de la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, de la data înscrierii și se vor supune dispozițiilor Codului civil.“; … – Art. 155 alin. (3): „(3) Privilegiile pentru care formalitățile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil își păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării acestora.“ …  … 21.Prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 fac trimitere la art. 78 alin. (1) din același act normativ, potrivit căruia: „(1) Privilegiile speciale imobiliare și ipotecile legale născute până la intrarea în vigoare a Codului civil pot fi înscrise și după această dată, fie în vechile registre de publicitate imobiliară, dacă pentru imobilele grevate nu sunt deschise cărți funciare noi în condițiile art. 58^1 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fie în noile cărți funciare, potrivit dispozițiilor acestei din urmă legi.“ … 22.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile, art. 20 alin. (1) cu referire la aplicarea dispozițiilor constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor în concordanță cu tratatele internaționale privind drepturile omului la care România este parte, art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și a proprietății private și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 1 – Protecția proprietății, cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra prevederilor legale criticate s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 267 din 24 aprilie 2018, în raport cu aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare identică. Prin această decizie, Curtea a reținut, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, că, potrivit Codului civil din 1864 (art. 1.722, art. 1.737 pct. 4, art. 1.738 și art. 1.742), privilegiul special imobiliar trebuia adus la cunoștința terților prin înscrierea unui proces-verbal, întocmit după începerea lucrărilor de antrepriză, iar prin această înscriere trecea înaintea ipotecilor ce grevau același imobil, chiar și dacă acestea din urmă erau înscrise înaintea privilegiului, însă înainte de începerea lucrărilor. În concluzie, pentru a putea fi preferat ipotecilor, privilegiul special imobiliar trebuia să fie înscris potrivit procedurii stabilite prin lege (art. 1.737 pct. 4 din Codul civil din 1864, respectiv art. 103 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 29 decembrie 2006, în prezent abrogat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și 571 bis din 31 iulie 2014), iar dacă înscrierea se făcea tardiv, privilegiul respectiv se transforma în simplă ipotecă, cu consecința că dobândea rang de prioritate de la data înscrierii, trecând după ipotecile înscrise anterior (art. 1.745 din Codul civil din 1864). … 24.Prin noul Cod civil, materia privilegiilor a fost reformată de către legiuitor, fiind eliminată categoria privilegiilor speciale imobiliare. Astfel, potrivit art. 2.386 pct. 6 din Codul civil, arhitecții și antreprenorii care au convenit cu proprietarul să edifice, să reconstruiască sau să repare un imobil beneficiază de o ipotecă legală asupra imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, însă numai în limita sporului de valoare realizat. În mod identic regimului juridic al privilegiilor speciale imobiliare reglementate de Codul civil din 1864, ipoteca este un drept real accesoriu, ce conferă creditorului prerogativa preferinței și a urmăririi, însoțind dreptul de creanță a cărui executare o garantează. Potrivit art. 2.346 coroborat cu art. 2.421 din Codul civil, opozabilitatea ipotecii față de terți operează din ziua înscrierii în registrele de publicitate, iar stabilirea ordinii de preferință între ipoteci se face după criteriul temporal, potrivit regulii prior tempore, potior jure, criteriu după care se stabilește rangul ipotecilor. … 25.Prin decizia menționată, Curtea a reținut că prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezintă o normă tranzitorie, destinată reglementării situației juridice a privilegiilor speciale imobiliare născute sub imperiul vechii reglementări, dat fiind faptul că, în prezent, aceste creanțe privilegiate sunt reglementate ca ipoteci legale, potrivit art. 2.386 din Codul civil. Or, din examinarea regimului juridic anterior al privilegiilor speciale imobiliare, Curtea a reținut că acestea confereau prerogativa preferinței și a urmăririi, asemenea ipotecilor, astfel încât este justificată opțiunea legiuitorului de a include privilegiile speciale imobiliare în categoria ipotecilor legale.  … 26.Cu privire la opozabilitatea față de terți a privilegiului special imobiliar, în lipsa înscrierii privilegiului, anterior ipotecilor înscrise după începerea lucrărilor, prin aceeași decizie, paragraful 29, Curtea a reținut că privilegiul special imobiliar avea valoarea unei creanțe ipotecare și dobândea rang de prioritate în aceleași condiții ca și ipotecile, respectiv în ordinea înscrierii, astfel încât prevederea legală criticată reflectă practic, din acest punct de vedere, o identitate de regim juridic, în sensul că privilegiul imobiliar care nu a fost înscris până la data intrării în vigoare a Codului civil din 2009 va dobândi rang de prioritate de la data înscrierii, în conformitate cu regimul juridic al opozabilității ipotecilor legale. În acest sens dispun și prevederile art. 155 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora formalitățile de publicitate pentru opozabilitate față de terți a privilegiilor sunt guvernate de dispozițiile legii în vigoare la data efectuării acestora. Prin urmare, Curtea reține că este firesc ca privilegiile speciale imobiliare născute anterior intrării în vigoare a Codului civil, dar neînscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărți funciare, să urmeze regimul juridic al ipotecilor legale, cu care au fost asimilate de legiuitor, în privința regimului de publicitate, dacă sunt înscrise după această dată. De asemenea, în privința privilegiilor speciale imobiliare înscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărți funciare, până la intrarea în vigoare a Codului civil, acestea au dobândit rang de prioritate tot de la data înscrierii, astfel încât este justificată opțiunea legiuitorului de convertire a acestora în ipoteci legale. Din acest punct de vedere, dobândirea de rang de prioritate, în concordanță cu prevederile legii în vigoare la momentul înscrierii, este în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile. … 27.Curtea a mai reținut că, în măsura realizării formalităților de informare a terților, în scop de opozabilitate, dreptul de garanție al creditorului este pe deplin protejat, în concordanță cu dispozițiile constituționale privind protecția dreptului de proprietate privată și cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății. Astfel, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la noțiunea de „bun“, în situații precis delimitate, această noțiune include și creanțele determinate potrivit dreptului intern (a se vedea Hotărârea din 20 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza Pressos Compania Naviera – S.A. și alții împotriva Belgiei, paragraful 31, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Draon împotriva Franței, paragraful 65, Hotărârea din 10 iulie 2002, pronunțată în Cauza Gratzinger și Gratzingerova împotriva Cehiei, paragraful 69). … 28.De asemenea, prin decizia menționată, s-a reținut că opțiunea legiuitorului de instituire a unui termen de un an, calculat fie de la intrarea în vigoare a Codului civil (pentru privilegiile înscrise înainte de această dată), fie de la data înscrierii (pentru privilegiile înscrise după intrarea în vigoare a Codului civil), la expirarea căruia privilegiile speciale imobiliare se convertesc de plin drept în ipoteci legale, a avut în vedere uniformizarea regimului juridic al privilegiilor speciale imobiliare înscrise, dat fiind faptul că efectul înscrierii, indiferent de momentul când aceasta s-a realizat, era dat de dobândirea rangului de prioritate, aspect esențial în identificarea regimului juridic al opozabilității privilegiilor speciale imobiliare cu cel al ipotecilor legale. … 29.În concluzie, Curtea a statuat, în legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, că transformarea privilegiilor speciale imobiliare, reglementate în Codul civil din 1864, în ipoteci legale corespunde naturii juridice a acestora, de veritabile drepturi reale de garanție, care confereau prerogativa preferinței și a urmăririi și în temeiul reglementării anterioare, și nu este de natură să contravină dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile și art. 44 alin. (1) și (2) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată. … 30.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, în acord cu principiul de drept intertemporal tempus regit actum, atât constituirea și conținutul privilegiului, cât și opozabilitatea acestuia sunt supuse legii în vigoare la data nașterii privilegiului sau, respectiv, a efectuării formalităților de publicitate. În același sens, prevederile art. 155 alin. (3), criticate în cauză, dispun că privilegiile pentru care formalitățile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil își păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării acestora. Așadar, este firesc ca rangul de prioritate al privilegiului imobiliar special să fie dat de momentul efectuării formalităților de publicitate, în deplin acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii civile. Pretinsa „transformare a rangului de prioritate“ și, implicit, pretinsa modificare a conținutului privilegiului imobiliar nu reprezintă o transformare, ci o dobândire de rang de prioritate, având în vedere faptul că, în acord cu natura juridică a fostului privilegiu special imobiliar, actuala ipotecă legală, atât în temeiul Codului civil din 1864, cât și al noului Cod civil, dobândirea rangului de prioritate este legată intrinsec de îndeplinirea formalităților de publicitate. Prin urmare, în cazul unui concurs între creditorii ipotecari și un creditor privilegiat, în lipsa înscrierii privilegiului, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, rangul acestuia este dat de legea în vigoare la data înscrierii, aferentă regimului juridic al ipotecilor legale, astfel încât criticile de neconstituționalitate, raportate la dispozițiile art. 15 alin. (2) și art. 53 din Constituție, nu au fost reținute. … 31.Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. … 32.Totodată, în prezenta cauză, în legătură cu susținerile referitoare la lipsa unui termen pentru exercițiul prerogativelor de conservare a privilegiului special imobiliar, în Codul civil din 1864, precum și diversitatea opiniilor exprimate în doctrină în legătură cu acest aspect, Curtea mai reține că aceste susțineri nu se pot constitui în veritabile argumente de neconstituționalitate, vizând, în realitate, o critică a unei opțiuni a legiuitorului, asupra căreia Curtea nu se poate pronunța.  … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Modern Bau – S.R.L. din Cluj-Napoca și Societatea Mokoryte – S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.298/1.285/2013/a16 al Tribunalului Specializat Cluj și constată că dispozițiile art. 78 alin. (2) și art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Specializat Cluj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește