DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Andreiu Manea în Dosarul nr. 1.147/91/2019 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.285D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 aprilie 2023, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 20 aprilie 2023, apoi pentru data de 30 mai 2023, când, constatând imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 27 iunie 2023, apoi pentru 11 iulie 2023, 27 septembrie 2023, 2 noiembrie 2023 și, respectiv, 28 noiembrie 2023. La această dată, în considerarea cererii formulate pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 12 decembrie 2023 și, ulterior, pentru data de 14 decembrie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 5 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.147/91/2019, Tribunalul Vrancea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Andreiu Manea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a deciziei de acordare a pensiei de serviciu și emiterea unei decizii noi, cu recalcularea pensiei militare de stat în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.  … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia critică adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în condițiile în care acest act normativ, modificând Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a condus implicit la excluderea aplicării unor prevederi cuprinse în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare [art. 11 alin. (3)] și în Legea nr. 223/2015 [art. 108 lit. c)], texte referitoare la acordarea unor sporuri la calculul pensiei cuvenite cadrelor militare. Consideră că modificările legislative operate succesiv în detrimentul exclusiv al cadrelor militare în rezervă și în retragere, prin care este afectat cuantumul pensiei de serviciu, ignoră cumulul de exigențe, restricții și riscuri la care este supusă această categorie socioprofesională, singura considerată în activitate 24 de ore din 24 și care are obligații de serviciu inclusiv după trecerea în rezervă, și rupe echilibrul necesar dintre interesul general și imperativul protecției drepturilor fundamentale ale persoanelor.  … 5.Autorul excepției susține că prin adoptarea actului normativ criticat Guvernul a intervenit asupra unei legi organice, încălcând principiul separației puterilor în stat și pe cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și pe cel consacrat de art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament.  … 6.Se mai arată că normele legale astfel adoptate sunt lipsite de previzibilitate, deoarece pensionarul militar nu este în măsură să își adapteze în mod corespunzător conduita (raportându-se doar la prevederile legii) și nu poate avea reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a celor de recalculare a pensiei, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. … 7.Tribunalul Vrancea – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Contrar susținerilor autorului excepției, instanța arată că o ordonanță de urgență poate reglementa în domeniul rezervat legii organice în temeiul art. 115 alin. (5) din Constituție. Totodată, legiuitorul dispune de o anumită marjă de apreciere în stabilirea condițiilor și a criteriilor de acordare a pensiilor, ceea ce nu echivalează cu încălcarea dreptului la pensie, garantat de art. 47 alin. (2) din Constituție. Întrucât pensia militară de stat nu se bazează pe principiul contributivității, ci reprezintă o pensie specială plătită din bugetul de stat, arată că plafonarea cuantumului acestor pensii ține de apărarea unui interes public ce vizează gestionarea bugetului de stat.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Din motivarea autorului excepției, Curtea reține că acesta formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă raportate la încălcarea prevederilor cuprinse în art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, astfel că, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 302 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 16 august 2022, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, paragrafele 33 și 34), obiectul excepției îl constituie, din perspectiva criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, dispozițiile art. VII, în ansamblul său, și nu întreaga ordonanță de urgență, care modifică mai multe acte normative. Sub aspect intrinsec, sunt criticate dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din ordonanța de urgență menționată, care modifică art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispozițiile de modificare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate se raportează, în realitate, la dispozițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și ale art. VII, în ansamblul său, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017.  … 12.Ulterior invocării excepției, prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 au mai suferit intervenții legislative, având în prezent un conținut normativ diferit, însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, textele de lege criticate vor fi analizate în redactarea care a produs și continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepția, aceasta fiind următoarea: – Art. 59: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ … – Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.“ … – Art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, criticat sub aspect extrinsec, operează trei intervenții legislative asupra Legii nr. 223/2015, în sensul că, prin pct. 1, sunt introduse la articolul 3, după litera k), două noi litere, literele l) și m), iar prin pct. 2 și 3 se modifică, după cum s-a arătat deja, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015. …  … 13.Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separării și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (2) privind interdicția vreunui grup sau a vreunei persoane de a exercita suveranitatea în nume propriu, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind principiul egalității în drepturi, art. 30 alin. (6) și (7) privind libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de acces al persoanei la orice informație de interes public, art. 41 alin. (2) și (3) privind munca și protecția socială a muncii, art. 42 alin. (1) și (2) privind interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (1) – (4) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent și alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 alin. (1) și (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, art. 115 alin. (1), (2), (4) și (6) privind delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 118 alin. (1) privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.  … 15.Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, prin care se pretinde greșita adoptare a ordonanței de urgență a Guvernului într-un domeniu strict rezervat legii organice, Curtea a reținut, de principiu, că interdicția pentru Guvern de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituție și se referă la ordonanțele simple. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală stabilește condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4) – (6) din Constituție, care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Dimpotrivă, din conținutul dispozițiilor art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție, potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, rezultă în mod neechivoc că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, paragrafele 45 și 46, sau Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23). Prin urmare, nu sunt întemeiate criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în cauză prin raportare la art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 115 alin. (1), (2), (4) și (6) și art. 118 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Guvernul a reglementat în mod eronat asupra domeniului protecției sociale, mai precis asupra pensiilor militare, cu privire la care doar Parlamentul ar avea competență exclusivă de legiferare prin lege organică. … 16.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, instanța de contencios constituțional reține că acestea au mai fost examinate cu prilejul soluționării unor excepții de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 și a stabilit conformitatea acestora cu dispozițiile art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) – (4) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai și dreptul la pensie (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2023). … 17.Cu referire la pretinsa neclaritate a normelor criticate, Curtea a arătat că art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 vizează două situații diferite și, ca atare, nu pot fi în contradicție. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (și) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Indexarea reprezintă o măsură statală de protejare a pensiilor de serviciu față de efectele pe care le poate avea inflația asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 reprezintă expresia opțiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 20).  … 18.Curtea a statuat constant că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă și neputând fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 22). Totodată, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiași principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.  … 19.Curtea a reținut constant în jurisprudența sa că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. În acest sens, Curtea a observat că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. – abrogată, în prezent, prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010) au instituit un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Curtea a mai reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28, Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 46, Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15, și Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022, precitată, paragraful 22).  … 20.Având în vedere cele mai sus statuate, Curtea a arătat că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a acestora, neputând afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reținut și faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, toți beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuși acelorași prevederi referitoare la actualizarea pensiei, respectiv ale art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanța de urgență mai sus menționată (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 15).  … 21.Cu referire la pretinsa încălcare a art. 47 alin. (1) din Constituție privind asigurarea de către stat a unui nivel de trai decent, Curtea a decis, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, precitată, că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat ca fiind decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de o serie de factori conjuncturali. Situația economică a țării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar și nivelul de dezvoltare al societății, gradul de cultură și civilizație la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul decent al vieții. În concluzie, aprecierea modului și a măsurii în care statul reușește să ducă la îndeplinire obligația de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la acești factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil. În considerarea acestor argumente, Curtea a reținut că statul, în speță Guvernul, beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește adoptarea soluțiilor din dispozițiile criticate în prezenta cauză, astfel încât prevederile art. 47 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate (Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, precitată, paragrafele 19 și 20). … 22.Având în vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudența incidentă a Curții Constituționale, rezultă că dispozițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1), ale art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție și nici celor cuprinse în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, deoarece acestea se aplică nediferențiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acțiune a acestor norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime așteptări și cu atât mai puțin ale unui bun câștigat, și nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere și stabilire a legiuitorului. Întrucât aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție, de asemenea invocat de autorul excepției. … 23.În ceea ce privește invocarea art. 1 alin. (4), a art. 2 alin. (2), a art. 4 alin. (1), a art. 30 alin. (6) și (7), a art. 41 alin. (2) și (3) și a art. 42 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, Curtea observă că aceste texte sunt doar indicate în cuprinsul cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional, fără ca autorul excepției să fi argumentat pretinsa lor nesocotire prin dispozițiile legale criticate și fără ca această relație de contrarietate să poată fi dedusă în mod rezonabil. Or, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale stabilește că sesizările de neconstituționalitate trebuie motivate, astfel că excepția de neconstituționalitate este nemotivată din această perspectivă, având caracter inadmisibil. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Andreiu Manea în Dosarul nr. 1.147/91/2019 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și ale art. VII, în ansamblul său, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește