DECIZIA nr. 76 din 2 martie 2023

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice raportat la capitolul III din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Excepția a fost ridicată de Aurelian Nicolai în Dosarul nr. 96/118/2017** al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.345D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu aduc o atingere accesului liber la justiție, ci reprezintă, mai degrabă, o concretizare a acestui principiu, dând posibilitatea atacării în instanțe a actelor medicale emise de comisiile medicale de contestații și de comisiile centrale, cu această ocazie instanța putând analiza atât legalitatea, cât și temeinicia acestor acte.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 96/118/2017**, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportat la capitolul III din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Excepția a fost ridicată de Aurelian Nicolai într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de Ministerul Apărării Naționale – Comisia Centrală de Expertiză Medico-Legală în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 56/2012, prin care s-a stabilit că autorul excepției este inapt pentru îndeplinirea serviciului militar, fiind încadrat în gradul III de invaliditate.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, potrivit dispozițiilor legale, raportul de expertiză medico-legală prin care a fost încadrat în gradul III de invaliditate – risc foarte înalt, incapacitate adaptivă de 60% și deficiență funcțională medie nu poate fi contestat, deoarece, după ce a fost întocmit, până la prezentarea în fața instanței de judecată, a fost avizat de Comisia Centrală de Expertiză, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil atât timp cât, potrivit legii, nu există posibilitatea modificării acestui raport sau a contestării lui în instanță. Astfel, un militar nemulțumit de efectuarea unei expertize medicale nu mai are deschisă nicio altă posibilitate de a se adresa unei entități medicale prin intermediul instanței care să cenzureze sau să modifice un raport medico-militar.  … 6.Autorul excepției consideră că sunt înfrânte și prevederile constituționale ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.  … 7.De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile art. 21 alin. (2) din Constituție, întrucât, în speță, dreptul de a se adresa justiției pentru a solicita și a obține recunoașterea unui drept de proprietate, deși a plătit integral prețul și a intrat în posesia bunului, este îngrădit prin faptul că judecătorul nu poate pronunța o astfel de soluție, având în vedere că acest text de lege, care reglementează cazurile de formulare a contestației la executare, nu îi permit o astfel de soluție legală, chiar dacă părțile sunt de acord și recunosc împrejurări legate de transferul dreptului de proprietate.  … 8.Tribunalul Constanța – Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.  … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, și cele ale capitolului III din Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 și 117 bis din 15 februarie 2012. În ceea ce privește dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010, având în vedere obiectul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea apreciază că autorul excepției vizează prevederile lit. e). În ceea ce privește dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 56/2012, Curtea apreciază că, în realitate, autorul excepției are în vedere prevederile părții a III-a pct. 1 – „Afecțiuni ale aparatului cardiovascular“ din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, în care se prevăd criterii și norme de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă, pe baza cărora se stabilesc aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 bis din 15 februarie 2012. La data sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 aveau următoarea redactare: „Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:[…] e) deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă;“. … 13.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Legii nr. 263/2010, care reglementează sistemul unitar de pensii publice, au conținut inițial și reglementări referitoare la cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, menționați în art. 6 alin. (1) pct. I lit. c). Astfel, dispozițiile secțiunii a 4-a – Pensia de invaliditate din capitolul IV din Legea nr. 263/2010 reglementau și condițiile de stabilire a pensiei de invaliditate pentru categoriile de persoane mai sus menționate. Dispozițiile art. 71 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevedeau că, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională emiteau decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care urmau să fie avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor sau a Serviciului Român de Informații, după caz. În alin. (6) al aceluiași articol de lege se prevedea că decizia medicală asupra capacității de muncă putea fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, după caz, iar, potrivit alin. (8), contestația prevăzută la alin. (6) se soluționa în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunica în termen de 5 zile de la data soluționării. În sfârșit, alin. (9) și (10) ale aceluiași articol de lege prevedeau că deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (8) puteau fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămâneau definitive. … 15.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, dispozițiile art. 71 din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, înlăturându-se reglementările privind cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale. Această intervenție legislativă a fost necesară ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin care pentru persoanele mai sus amintite s-a instituit o reglementare distinctă privind acordarea dreptului la pensie.  … 16.Legea nr. 223/2015, reglementând condițiile acordării pensiei de invaliditate pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevede în art. 36 reglementări similare celor prevăzute de Legea nr. 263/2010. … 17.Dispozițiile art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010, în redactarea criticată de autorul excepției, stabileau competența materială a tribunalelor de a soluționa, în primă instanță, litigiile privind deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă. … 18.Autorul excepției, invocând încălcarea prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, este nemulțumit de faptul că legea nu prevede și posibilitatea contestării în justiție, în mod distinct, a deciziilor medicale de încadrare într-un grad de invaliditate emise de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, înainte de avizarea acestora de către comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor sau a Serviciului Român de Informații.  … 19.Față de această critică, Curtea reține că avizarea deciziei mai sus arătate de comisia centrală de expertiză medico-militară reprezintă o condiție de legalitate a procedurii de emitere a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, fiind legată intrinsec de aceasta. Rolul său este de a fundamenta, de a consolida concluziile reținute de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, închizând procedura de încadrare într-un grad de invaliditate. … 20.Decizia de încadrare într-un grad de invaliditate astfel avizată poate fi supusă contestării la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, iar decizia pronunțată în soluționarea acestei contestații poate fi supusă controlului judecătoresc.  … 21.Prin urmare, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate îndeplinesc condițiile necesare asigurării dreptului persoanei de a supune controlului judecătoresc actul administrativ prin care este încadrată într-un grad de invaliditate, nefiind încălcate prevederile constituționale care consacră dreptul de acces liber la justiție. … 22.De asemenea, examinând criticile potrivit cărora dispozițiile de lege criticate ar fi contrare prevederilor art. 21 alin. (2) din Constituție, Curtea apreciază că nici acestea nu pot fi reținute. Astfel, constată că cele invocate de autorul excepției în motivarea excepției nu au legătură cu reglementarea criticată și, de altfel, nici cu obiectul cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 23.În sfârșit, având în vedere că din analiza de constituționalitate efectuată nu s-a reținut încălcarea niciunui drept fundamental, se constată că este neîntemeiată și critica raportată la prevederile constituționale ale art. 53. … 24.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind dispozițiile părții a III-a pct. 1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 56/2012, Curtea reține că acestea, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. În acest sens, prin Decizia nr. 435 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 17 octombrie 2005, Curtea Constituțională a statuat că termenul „lege“ prevăzut la lit. d) a art. 146 din Constituție, republicată, nu este folosit în sens larg, cuprinzând toate actele normative, ci doar în sensul său strict, de lege, prin care se înțelege actul legislativ adoptat de Parlament și promulgat de Președintele României, și de ordonanță, care reprezintă actul adoptat de Guvern pe baza unei delegări legislative. Conceptul de lege rezultă din îmbinarea criteriului formal cu cel material, întrucât conținutul legii este determinat de importanța acordată de legiuitor aspectelor reglementate. Astfel, este evident că soluționarea excepției de neconstituționalitate privind alte acte normative nu este de competența Curții Constituționale, aceste acte fiind controlate, sub aspectul legalității, de instanțele de contencios administrativ. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurelian Nicolai în Dosarul nr. 96/118/2017** al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor părții a III-a pct. 1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește